logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 23-28 iunie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-23-28-iunie-cele-mai-importante-stiri-din-fluxul-ipn-ec-7966_1013673.html

● LUNI, 23 iunie

Acordul de Liber Schimb cu UE va permite Moldovei să-şi diversifice exporturile

Diversificarea exporturilor – este primul şi unul din cele mai importate rezultate pe care le va aduce semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, care este parte a Acordului de Asociere cu UE, a declarat viceministrul economiei, Octavian Calmâc. Octavian Calmâc a spus că acest acord oferă oamenilor de afaceri din Moldova avantajul  să livreze mărfuri pe o piaţă ghidată de reguli clare de joc, o piaţă liberă, funcţională, unde elementul politic este cu mult mai puţin prezent decât pe piaţa  estică. Potrivit  viceministrului, răspunsul agenţilor economici din Republica Moldova trebuie să fie livrarea unor produse competitive, atât pe piaţa ţărilor UE, pe piaţa altor ţări, cât şi pe piaţa internă.

Numărul milionarilor moldoveni este în creştere

În 2013, venituri de peste 1 milion lei  au obţinut 231 de persoane fizice, faţă de 224 în anul precedent. Cele mai mari venituri declarate de o persoană au fost de 14,5 mln lei. Cel mai tânăr milionar are 21 de ani, iar cel mai în vârstă – 82 de ani. Din cei 231 de milionari doar 26% sunt femei. În ceea ce priveşte viza de reşedinţă a milionarilor, 201 persoane sunt din Chişinău. Cifrele au fost prezentate într-o conferinţă de presă la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a menţionat că, în lunile ianuarie-martie 2014, au fost depuse 260 de mii de declaraţii pe venit. Numărul declaraţiilor depuse de către persoanele fizice a fost de 161 de mii, în creste cu peste 20 de mii faţă de anul trecut.

Persoanele juridice au declarat venituri de peste 243972,1 mln lei

Persoanele juridice din Moldova au declarat pentru anul trecut venituri de peste  243972,1 mln lei şi cheltuieli de 229921,6 mln lei. Comparativ cu 2012, veniturile  au crescut cu 85 mln lei, iar cheltuielile cu 73,24 mln lei. Parascovia Cebotarenco, şef de secţie la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a comunicat, într-o conferinţă de presă, că profitul total obţinut în 2013 a constituit 14050,24 mln lei, din care  impozitul pe venit spre plată a fost de 1,38 mlrd lei.

● MARŢI, 24 iunie

La Chişinău s-a deschis un centru de instruire în atragerea fondurilor europene 

Reprezentanţii mediului de afaceri şi ai organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova vor avea posibilitatea să înveţe de la specialişti europeni cum să elaboreze proiecte de investiţii şi să atragă fonduri europene. Cursurile vor fi predate la Centrul de Resurse pentru Proiecte Europene (CRPE), iaugurat la Chişinău în baza unui parteneriat dintre Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldova şi Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltarea Afacerilor (CEDA) din România. Profesorul universitar Sorin Bocancea, expert pe fonduri europene în cadrul CEDA, a spus că fondurile europene nu vin cu dedicaţie, precum cele guvernamentale, ci se alocă de către Bruxelles când se propun proiecte. „Ca şi în România, în Republica Moldova trebuie încurajată o cultură a proiectelor. Fiecare ban vine atunci când demonstrezi că se justifică o anumită investiţie. Urmărim să formăm profesional persoane angajate atât în administraţia publică centrală, cât şi în cea locală, mediul de afaceri şi ONG-uri, care ar putea la un moment dat să acceseze fonduri europene”, a spus expertul român.

MIERCURI, 25 iunie

Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi gestionat de Vestmoldtransgaz 

Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Economiei privind fondarea întreprinderii de stat „Vestmoldtransgaz”, care va gestiona gazoductul Iaşi-Ungheni şi va presta serviciile de transport a gazelor naturale prin intermediul acestuia pe teritoriul Republicii Moldova. Fondatorul întreprinderii, Ministerul Economiei, va transfera în capitalul social al Vestmoldtransgaz 8 milioane de lei. În termen de 30 de zile, ministerul va elabora  documentele de constituire a întreprinderii şi o va înregistra.

Vinurile moldoveneşti, premiate la Decanter World Wine Awards 

Vinurile moldoveneşti au obţinut 13 medalii la concursul Decanter World Wine Awards 2014 din Marea Britanie. Cei 7 producători de vinuri din Moldova s-au ales cu o medalie de argint, şapte medalii de bronz şi cinci distincţii „commended” (recomandat). Potrivit unui comunicat de presă al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, cele peste 15 mii de vinuri intrate în concurs au fost evaluate de 224 de membri ai juriului din  întreaga lume, inclusiv 66 de deţinători a titlului Master of Wine şi 18 deţinători a titlului Master Sommelier.

Finanţări europene pentru Republica Moldova 

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul-cadru de suport al acordurilor dintre cele două părţi. În baza acestuia, Moldova va primi 26 de milioane de euro pentru consolidarea capacităţilor instituţionale, implementarea Acordului de Asociere şi participarea la programele UE. De asemenea, Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 21 de milioane de euro pentru implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize.

Bugetul statului a fost prejudiciat cu peste 60 de milioane de lei 

Trei întreprinderi amplasate în municipiul Chişinău, Bălţi şi raionul Floreşti, în prag de faliment, au adus prejudicii statului de peste 60 de milioane de lei. Faptul a fost constatat în cadrul unor investigaţii operative cu descinderi şi percheziţii la sediul întreprinderilor. Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului General de Poliţie, în cadrul percheziţiilor au fost ridicate acte contabile şi calculatoare care conţin informaţii privind activităţile financiare ale întreprinderilor vizate. La fel, din oficiile factorilor de decizie, poliţiştii au ridicat diferite înscrisuri cu caracter de contabilitate dublă şi de ciornă, registre şi fişiere.

Scutiri de taxe pentru agenţii economici din regiunea transnistreană 

Agenţii economici din regiunea transnistreană vor fi scutiţi de plata taxelor la efectuarea operaţiunilor de import-export: accize la import, taxe vamale şi ecologice. Decizia respectivă a Guvernului derivă dintr-o lege aprobată în acest sens de către Parlamentul Republicii Moldova la 11 aprilie 2014. Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a declarat că acest subiect este în atenţia negocierilor în formatul „5+2” şi urmează să fie pus în aplicare de către autorităţile de la Chişinău. 

● JOI, 26 iunie

Mai multe societăţi pe acţiuni au fost scutite de plata dividendelor în bugetul de stat 

Mai multe societăţi pe acţiuni, în care statul deţine cotă majoritară, au fost scutite de plata dividendelor în bugetul de stat. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a menţionat că majoritatea din aceste întreprinderi implementează proiecte investiţionale mari şi toate mijloacele care cad sub incidenţa scutirilor vor fi direcţionate la realizarea proiectelor respective. Este vorba de întreprinderile: Fabrica de Sticlă din Chişinău, Floare Carpet, Cadastru, Moldsilva, Tracom.

Proceduri vamale, mai aproape de cele europene 

Guvernul a operat modificări în actele normative, stabilind norme transparente de aplicare a regimului vamal de perfecţionare activă în cazul companiilor care importă materie primă şi o prelucrează în Republica Moldova, ulterior produsul fiind exportat în străinătate. Autorizaţia pentru import-export va fi acordată agenţilor economici, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra materiei prime, cu condiţia ca produsele obţinute să fie exportate de pe teritoriul Republicii Moldova.

Trenurile spre Ghindeşti pot circula pe un pod nou construit din fondurile Guvernului SUA 

A fost instalată o linie de cale ferată pe noul pod, situat lângă oraşul Ghindeşti, raionul Floreşti, reabilitarea căruia este realizată din fondurile Guvernului SUA, în cadrul Programului Compact. Până la sfârşitul zilei, după instalare, trenurile îşi vor urma orarul în regim normal deja pe podul nou. Până acum trenurile circulau pe podul vechi, care, cel mai probabil, va fi demontat. Potrivit unui comunicat de presă al Fondului Provocările Mileniului, ambasadorul SUA William H. Moser a declarat că noul pod a fost aşteptat de zeci de ani de către cei care călătoreau pe acest drum. Înaltul oficial american şi-a exprimat speranţa că şi generaţiile următoare din Republica Moldova vor aprecia generozitatea poporului american, care a oferit fonduri pentru modernizarea drumului Sărăteni-Soroca, şi în special a podului cu cale ferată.

● VINERI, 27 iunie

Moldova are ca obiectiv-cheie integrarea pe piaţa energetică a UE, Iurie Leancă 

Integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a Uniunii Europene rămâne unul dintre obiectivele-cheie ale Guvernului. Declaraţia a fost făcută de către premierul Iurie Leancă, la Bruxelles, la întrevederea cu Gunther Oettinger, comisar european pentru energie. Discuţiile s-au axat pe identificarea proiectelor menite să asigure accesul Republicii Moldova la noi surse de gaze naturale şi energetice. Oficialii au vorbit şi despre finalizarea gazoductului Iaşi –Ungheni, iar comisarul european a acceptat să participe la ceremonia de dare în exploatare a gazoductului, preconizată pentru sfârşitul lunii august curent.

Zona de aşteptare din terminalul aeroportului Chişinău se extinde 

Compania Avia Invest extinde zona de aşteptare din terminalul Aeroportului Internaţional Chişinău. A fost amenajat un nou spaţiu de aşteptare, la etajul doi în sala de plecări, după trecerea controlului de frontieră. Arina Maftei, manager relaţii cu clienţi, a spus că „Avia Invest” tinde să asigure confortul pasagerilor, oferindu-le spaţiu suficient pentru relaxare înainte de a călători.

Lazăr: Acordul de asociere înseamnă investiţii, locuri de muncă şi sprijin financiar pentru producători 

Semnarea de către Republica Moldova a Acordului de asociere cu UE, care îl cuprinde şi pe cel de comerţ liber, pune bazele unei dezvoltări mai rapide a Republicii Moldova, va contribui la sporirea  atractivităţii ţării pentru investitorii străini, ceea ce va asigura locuri de muncă bine plătite şi mai mulţi bani la buget. În acelaşi timp, Acordul de comerţ liber presupune şi resurse financiare de sute de milioane de euro pe care UE le va acorda producătorilor moldoveni, a declarat vineri la Bruxelles ministrul economiei Valeriu Lazăr, după semnarea Acordului. „Acordul va declanşa transformările pe care le aşteptăm”, a declarat Valeriu Lazăr, menţionând că până acum investitorii străini erau mai precauţi în privinţa Republicii Moldova pentru că nu exista siguranţă.

● SÂMBĂTĂ, 28 iunie

10 instituţii publice promovează proiecte de eficienţă energetică în valoare de 23 mln lei 

Fondul pentru Eficienţă Energetică a semnat cu 10 instituţii publice din Moldova contracte de finanţare pentru proiecte de eficienţă energetică. Costul total al proiectelor este de 23 de milioane de lei. 80% din bani sunt oferiţi de către UE, sub formă de grant, iar 20% din cheltuieli sunt acoperite din fondul instituţiilor publice care au trecut de selecţia de dosare. Şeful Secţiei politică şi economică a Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Wicher Slagter, a spus că Uniunea Europeană oferă sprijin financiar în vederea soluţionării consumului de energie şi eficientizarea acestuia. Aceste 10 proiecte sunt destinate sectorului public, fiind direcţionate pentru izolarea termică a clădirilor şi schimbarea centralelor existente cu altele mai performante, a spus Mihai Lupu, directorul Fondului pentru Eficienţă Energetică.

Rectificări la bugetul de stat 

Guvernul propune rectificări la bugetul de stat pentru anul curent, în contextul majorării veniturilor cu circa 940 de milioane de lei: la componenta de bază cu 898 de milioane de lei, iar la componenţa mijloace speciale cu aproape 44 de milioane. Totodată, cheltuielile la bugetul de stat se majorează în total cu 1 miliard de lei. Astfel, în contextul tuturor modificărilor operate, deficitul bugetului de stat se majorează cu 130,7 milioane lei. Estimările la componenta de bază denotă diminuări pe unele tipuri de venituri,  iar pe altele majorări. Ministrul finanţelor, Anatol Arapu, a spus că principalele diminuări intervin la accizele la bere, din cauza reducerii consumului de acest produs, la accizele pentru autoturisme, prin reducerea importurilor şi la accizele la tutun.