● LUNI, 22 august
Premierul a vorbit despre meritul diasporei în dezvoltarea economică a Moldovei
„Modelul economic bazat pe consum şi importuri, după care am trăit până acum, ne-a permis să supravieţuim, dar cert este că acest model nu este durabil şi în baza lui nu poţi obţine o dezvoltare sustenabilă”. Declaraţia aparţine premierului Pavel Filip şi a fost făcută în cadrul Forumului de Afaceri al Diasporei, care a avut loc duminică, 21 august. Premierul a subliniat meritul diasporei în dezvoltarea economică a Moldovei, în special prin banii trimişi în ţară de către moldovenii stabiliţi temporar peste hotare. Şeful executivului a vorbit despre măsurile întreprinse de autorităţile moldoveneşti în ultimele şase luni pentru a asigura un mediu de afaceri atractiv şi prosper, inclusiv pentru investiţiile venite de la conaţionalii noştri care activează peste hotare şi doresc să-şi extindă afacerea în Republica Moldova.
În anul curent există mai multe şanse de majorare a exporturilor de produse vegetale
Până la 1 august, Republica Moldova a exportat 108,7 mii de tone de fructe şi produse procesate din acestea, comparativ cu 59,7 mii de tone în perioada similară a anului trecut. Datele au fost prezentate, luni, într-o conferinţă de presă de către directorul general al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) Gheorghe Gaberi. „Anterior poziţia principală le revenea merelor, urmate de prune şi atât. Dar în ultimii ani au fost plantate livezi cu alte specii – caise, cireşe, vişine. De exemplu, anul trecut au fost exportate 395 de tone de caise, iar anul acesta deja 6944 de tone. Anul 2016 nu a fost însă favorabil pentru cireşe. La exportul de mere avem o creştere destul de mare – 87 de mii de tone în şapte luni, faţă de 52 de mii de tone în perioada similară a anului 2015”, a comunicat directorul general al ANSA.
Numărul vizitatorilor la Combinatul „Cricova”, în creştere cu 30%
În primele şase luni ale anului curent, Complexul „Cricova” a fost vizitat de aproximativ 20 de mii de oameni, cu 30% mai mult în comparaţie cu anul trecut, iar 75% din vizitatori reprezintă turiştii veniţi din străinătate. Într-un comunicat de presă al companiei se menţionează că, în scopul majorării numărului de vizitatori, Combinatul de Vinuri „Cricova”, Agenţia Turismului şi Centrul de Business şi Turism „Cricova-Vin” au semnat un acord de colaborare în vederea promovării potenţialului turistic vitivinicol al Republicii Moldova.
O parte din banii acordaţi de FMI ar putea merge pentru deficitul bugetar, dezbateri IPN
O parte din mijloacele financiare care ar putea fi acordate Republicii Moldova de către Fondul Monetar Internaţional, dacă va fi semnat un Memorandum în acest sens, ar putea merge direct pentru finanţarea deficitului bugetar. Dacă Moldova va semna un document cu FMI, atunci va exista o previzibilitate pentru următorii trei ani atât pentru societatea moldovenească, cât şi pentru alţi parteneri de dezvoltare. Despre aceasta s-a discutat în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Importanţa economico-politică a Acordului Republicii Moldova cu FMI şi capacitatea politică de a-l implementa”, ediţia a 58-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN în coproducţie cu Radio Moldova. Expertul financiar-economic, Veaceslav Negruţă, ex-ministru al finanţelor, nu exclude că până la discuţiile din luna octombrie la Washington, unde va fi luată decizia finală privind semnarea sau nu a Memorandumului cu Republica Moldova, ar putea avea loc dezgheţarea şi a altor finanţări. „Undeva va fi o ameliorare a situaţiei în sensul angajamentelor bugetare satisfăcute de Ministerul Finanţelor. Ce urmează mai departe, ce ţine de angajamentele autorităţilor, aici nu exclud să avem surprize şi atunci să nu avem nicio decizie finală la nivel de bord la Washington”, a declarat Veaceslav Negruţă. Potrivit lui, un acord cu FMI oferă un răgaz şi o injecţie financiară, una pe filiera Fondului Monetar, alta pe filiera altor parteneri de dezvoltare.
● MARŢI, 23 august
Veaceslav Negruţă: Acordul cu FMI este un ultim colac de salvare pentru Moldova
Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, dacă va fi semnat, este un ultim colac de salvare acordat Republicii Moldova pentru a pleca de la autoizolare şi de a avea colaborare şi cu alţi parteneri de dezvoltare. Declaraţia a fost făcută de expertul economic Veaceslav Negruţă, ex-ministru al finanţelor, în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Importanţa economico-politică a Acordului Republicii Moldova cu FMI şi capacitatea politică de a-l implementa”, ediţia a 58-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN în coproducţie cu Radio Moldova. Expertul susţine că un memorandum cu FMI este mai degrabă unica şansă şi soluţie pentru Republica Moldova de a ieşi din izolarea în care a fost băgată de autorităţi în ultimii trei ani. Astfel, neavând un program activ cu FMI, neavând politici coerente economice, financiare şi sociale, Republica Moldova a rămas de una singură şi cu toate finanţările externe de la alţi parteneri de dezvoltare blocate. „Sigur că aceasta a agravat situaţia şi a distorsionat întreaga macroeconomie a Moldovei”, susţine Veaceslav Negruţă.
Roman Chircă: Acordul cu FMI are consecințe mai degrabă politice
Magnitudinea acordului cu FMI este una nesemnificativă din punct de vedere economic și una cu consecințe pentru politic mai degrabă decât pentru economic. Din punct de vedere tehnic, Republica Moldova va beneficia de circa 179 de milioane de dolari sub formă de credit, dar ținând cont de balanța curentă de plăți și de rezerva valutară, aceasta este o sumă nesemnificativă. Declarația a fost făcută de expertul economic Roman Chircă în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Importanţa economico-politică a Acordului Republicii Moldova cu FMI şi capacitatea politică de a-l implementa”, ediţia a 58-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN în coproducţie cu Radio Moldova. În opinia expertului, Republica Moldova nu este în cazul țărilor care au nevoie de mijloacele FMI pentru stabilizarea balanței de plăți și pentru menținerea rezervelor valutare. Odată cu evenimentele care s-au produs în Parlament, schimbarea a patru guverne timp de un an a trezit reticențe din partea partenerilor de dezvoltare și atunci chiar cel mai apropiat partener al Moldovei, România, la semnarea unui credit tehnic s-a ascuns și el după FMI. Fondul Monetar Internațional este cunoscut prin capacitatea sa de a negocia dur cu guvernele.
Natan Garștea: Așteptările FMI se referă la schimbarea situației în sectorul bancar
Cea mai mare parte a așteptărilor Fondului Monetar Internațional de la Republica Moldova se referă la stabilizarea și schimbarea situației în sectorul bancar și piața de capital. FMI nici nu a înaintat un set de precondiții, doar vrea să vadă intenția autorităților de a schimba ceva în această situație. Fondul așteaptă că până la votarea unui memorandum cu Moldova să se ajungă suficient de departe cu reformele încât să fie clar că nu se mai poate anula ceea ce s-a făcut anterior. Despre aceasta s-a discutat în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Importanţa economico-politică a Acordului Republicii Moldova cu FMI şi capacitatea politică de a-l implementa”, ediţia a 58-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN în coproducţie cu Radio Moldova. Expertul economic Natan Garștea susține că așteptările FMI țin de creșterea independenței Băncii Naționale a Moldovei. Potrivit lui, în criza bancară creată au apărut mari semne de întrebare față de BNM. Administrarea specială în cele trei bănci a fost instaurată a doua zi după alegerile parlamentare și nu cu o lună sau cu două înainte.
ANRE a majorat preţurile plafon la benzină şi motorină
Agenţia pentru Reglementare în Energetică a anunţat marţi, 23 august, preţurile plafon la carburanţi pentru următoarele două săptămâni. Atât la benzină, cât şi la motorină, preţurile plafon au fost majorate – cu aproape 80 de bani la benzină şi, respectiv, cu un leu la motorină. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 preţul maxim în următoarele două săptămâni va fi de 15,99, în comparaţie cu preţul plafon anterior de 15,21 lei. Motorina va costa cel mult 13,82 lei, comparativ cu 12,88 lei în ultimele două săptămâni.
Volumul vânzărilor de servicii de telefonie mobilă, în scădere
În primul semestru al anului curent, volumul total al vânzărilor de servicii de telefonie mobilă a scăzut, în comparaţie cu aceeaşi perioada a anului trecut, cu 94,7 milioane de lei (5,4%) şi a însumat peste 1,6 miliarde de lei. Potrivit datelor statistice prezentate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, dinamica negativă a vânzărilor a fost cauzată de diminuarea numărului de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă şi a volumului traficului de voce generat de aceştia. Vânzările realizate de Moldcell au scăzut cu 7,6% şi au însumat 451,3 milioane de lei, iar cele ale Orange Moldova s-au diminuat cu 5,3% şi au totalizat circa 1,1 miliarde de lei. În acelaşi timp, volumul de vânzări ale Moldtelecom (Unite) a crescut cu 8,7% şi a depăşit cifra de 68,1 milioane de lei.
●MIERCURI, 24 august
Asociaţia Micului Business adresează o scrisoare deschisă premierului Pavel Filip
Asociaţia Micului Business adresează o scrisoare deschisă premierului Pavel Filip cu solicitarea să intervină pentru a abroga prevederile legale care interzic, din anul 2017, activitatea în bază de patentă. Preşedintele asociaţiei, Eugen Roşcovanu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că membrii asociaţiei cer asigurarea libertăţilor economice pentru micul business, îmbunătăţirea mediului de afaceri prin lichidarea corupţiei, respectarea principiilor democratice în reformele economice, demonopolizarea activităţilor din afacerile mici şi mari şi debirocratizarea instituţiilor cu misiune de reglementare. Preşedintele Asociaţiei Micului Business a menţionat că autorităţile le propun micilor antreprenori să desfăşoare activitate independentă, fapt cu care deţinătorii de patente nu sunt de acord.
Transgaz România şi Vestmoldtransgaz au încheiat un acord de colaborare
Companiile SA Transgaz din România şi Vestmoldtransgaz din Republica Moldova au semnat miercuri, 24 august, un acord de colaborare în domeniul interconectării de gaze naturale. Documentul stabileşte principiile generale de cooperare dintre cei doi operatori de sistem şi transport de gaze naturale, în special la compartimentul dezvoltării în continuare a proiectului de interconexiune a sistemelor de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova.
În următorii trei ani, se prognozează o creştere a exporturilor şi importurilor
Ministerul Economiei prognozează creşterea exportului de mărfuri în perioada anilor 2017-2019 cu circa 5,7% anual, iar a importurilor cu aproximativ 4,7%. Pentru extinderea şi diversificarea pieţelor de export, precum şi reieşind din existenta unui interes din partea agenţilor economici autohtoni din domeniul agroalimentar de a stabili relaţii comerciale cu Republica Populară Chineză şi Republica Arabă Egipt, Ministerul Economiei a iniţiat consultările privind oportunitatea negocierii unor eventuale Acorduri de Comerţ Liber interstatale cu aceste state.
● JOI, 25 august
Premierul Pavel Filip cere plafonarea preţului la gazul lichefiat
Prim-ministrul Pavel Filip a solicitat Ministerului Economiei să elaboreze proiectul de modificări necesare să se revină la mecanismul de plafonare a preţurilor de vânzare cu amănuntul a gazului lichefiat. Solicitarea a fost făcută în cadrul şedinţei Guvernului de miercuri, 24 august. „În 2015 a fost instituit un nou mecanism de formare a preţurilor la produsele petroliere, iar preţul la gazul lichefiat era plafonat exact ca şi preţul la benzină şi motorină. Vreau doar să se ştie faptul că anularea plafonării preţului la gazul lichefiat din vara acestui an este consecinţa unei iniţiative legislative – amendament înaintat de un grup de deputaţi. Îmi pare rău că această iniţiativă a trecut şi a fost aprobată în Parlament. Pe această temă vom avea discuţii cu parlamentarii să vedem cum s-a întâmplat acest lucru”, a menţionat Pavel Filip.
Prima tranşă a împrumutului acordat de România va fi investită în proiecte de dezvoltare
Prima tranşă de 60 de milioane de euro din împrumutul de 150 de milioane acordat Republicii Moldova de către România va fi investită în proiecte de dezvoltare. De asemenea, datorită acestor fonduri a devenit posibilă deblocarea proceselor de achiziţii publice. Declaraţia a fost făcută de ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, în cadrul unei conferinţe comune cu omologul său român, Anca Dragu. Potrivit ministrului moldovean, împrumutul acordat de România vine ca suport bugetar cu destinaţie generală, adică va fi folosit pentru a acoperi toate articolele de cheltuieli ale bugetului de stat. Octavian Armaşu a menţionat că, până astăzi, cheltuielile bugetare au fost reduse doar la cele de bază: salarii, pensii şi cheltuieli minime pentru a menţine funcţionalitatea autorităţilor statului. „Din ziua de astăzi, noi, practic, suntem în situaţia când putem finanţa deja şi proiectele de dezvoltare, de reabilitare a drumurilor. Astăzi deja sunt deblocate toate procesele de achiziţii publice, nu mai avem limitări. În limita bugetului adoptat pentru anul curent noi avem capacitatea de a finanţa toate proiectele” a declarat Octavian Armaşu.
Veniturile pe piaţa serviciilor de televiziune contra plată înregistrează o creştere uşoară
Veniturile pe piaţa serviciilor de televiziune contra plată (prin reţele cablu TV şi IP TV ) a înregistrat, în primul semestru al anului curent, o creştere uşoară, pe fundalul diminuării numărului de abonaţi. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a publicat joi, 25 august, datele statistice privind evoluţia pieţei serviciilor de televiziune. Într-un comunicat de presă se menţionează că în jumătate de an volumul total al vânzărilor serviciilor TV contra plată a crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 3,1 mln lei şi a însumat peste 78,3 mln lei, iar numărul total de abonaţi a scăzut, faţă de finalul anului 2015, cu 6,7 mii şi a alcătuit 268,6 mii.
