● LUNI, 20 mai
Subvenţiile pentru activităţile post-recoltare şi zootehnie vor creşte
Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli se va majora de la 400 de milioane de lei pe an, nivelul actual, la 750 de milioane, spre finele perioadei de implementare a Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural în Republica Moldova pentru anii 2014-2020. Proiectul strategiei a fost prezentat pentru dezbateri publice. Viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Viorel Guţu, a spus la dezbateri că această creştere a fost calculată pe baza cererilor prognozate de subvenţii şi a ratei medii de subvenţionare. Cererea pentru subvenţii a fost estimată luând în calcul cantitatea prognozată de investiţii private în producţia agricolă. Se presupune o creştere a investiţiilor de la circa 3 miliarde lei pe an în 2012, la circa 4 miliarde în 2020. În proiectul strategiei se menţionează că distribuţia subvenţiilor între cele 10 direcţii prioritare incluse în programul de subvenţionare, de asemenea, se va schimba. Se presupune că ponderea subvenţiilor alocate pentru a sprijini investiţiile în utilaje şi echipamente agricole va scădea de la 42% din total, în 2012, la 16%, în 2020. Ponderea subvenţiilor direcţionate spre post-recoltare ca creşte de la 11% la 25% în aceeaşi perioadă. Va spori şi cota de subvenţii pentru zootehnie – de la 3% la 11%. Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, pe anii 2014-2020, are la bază trei priorităţi: creşterea competitivităţii sectorului angro-alimentar, prin modernizarea acestuia; asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi îmbunătăţirea nivelului de trai în mediul rural. Proiectul documentului a fost elaborat de ministerul de ramură, cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale.
● MARŢI, 21 mai
BERD oferă un împrumut de 2 milioane de euro pentru eficienţa energetică în Moldova
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 2 milioane euro pentru Mobiasbancă - Groupe Société Générale pentru a susţine eficienţa energetică în Moldova. Finanţarea din partea BERD va fi acordată sub formă de împrumuturi pentru a îmbunătăţi casele ca să devină mai eficiente din punct de vedere energetic. Potrivit unui comunicat de presă remis de Mobiasbancă, împrumutul este parte a Liniei de Finanţare pentru Eficienţă Energetică din Moldova în domeniul rezidenţial (MoREEFF). Directorul BERD pentru Caucaz, Moldova şi Belarus, Paul-Henri Forestier, a menţionat că această nouă finanţare Mobiasbancă pentru eficienţa energetică în spaţiul rezidenţial vine la numai o lună de la semnarea împrumutului pentru eficienţa energetică în sectorul privat. Mobiasbancă a mai primit recent o finanţare de 3 milioane de euro de la BERD pentru acordarea de credite întreprinderilor ce investesc în eficienţa energetică. „Mă bucură enorm continuarea colaborării noastre cu BERD, iar astăzi ne alăturăm Liniei de Finanţare pentru Eficienţă Energetică din Moldova în domeniul rezidenţial, special concepută pentru persoanele fizice, interesate de îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi implementarea măsurilor de economisire a energiei”, a spus preşedintele Mobiasbancă - Groupe Société Générale, Ridha Tekaia. Mobiasbancă oferă posibilitate clienţilor de a obţine un credit la o rată mai bună şi o componentă de grant până la 35% din creditul oferit după implementarea cu succes a proiectului. BERD are acum 96 de proiecte investiţionale semnate în ţară, acoperind domeniile energetic, transport, business agricol, industrie generală şi sectorul bancar, în valoare totală de 743 milioane de euro.
Suprafaţa de livezi şi vii va creşte în următorii 7 ani
Suprafaţa livezilor noi intensive în Republica Moldova se va majora pe parcursul următorilor 7 ani de la 5 mii de hectare la 37 de mii. Suprafeţele de vii noi vor creşte de la 1719 hectare la 12,3 mii, iar de sere noi de la 157 hectare la 1541 hectare. Estimările sunt prezentate în Strategia de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural în Republica Moldova pentru anii 2014-2020, propusă pentru dezbateri publice. „Actualmente peste 80% din suprafaţa cultivată în Republica Moldova este acoperită de culturi cu valoare scăzută, inclusiv 50% cerealiere, în timp ce fructele şi legumele, care sunt considerate culturi cu valoare înaltă, ocupă mai puţin de 20%”, a remarcat viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Viorel Guţu. Totuşi, potrivit oficialului, au fost descoperite unele sectoare, precum producerea nucilor şi a mierii, care aduc venituri bune şi asupra lor urmează de atras atenţia. „În ultimii 10 ani aceste două produse au acces pe pieţele ţărilor UE şi sunt exportate cu succes în Uniunea Europeană, dar şi pe alte pieţe”, a spus viceministrul. Un alt factor de sporire a rentabilităţii sectorului agrar, potrivit strategiei, este schimbarea structurii exporturilor de produse agroalimentare, din preponderent materii prime în produse procesate. Documentul a fost elaborat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale.
Guvernatorul BNM: Trebuie să ridicăm nivelul de educaţie financiară a populaţiei
Un studiu recent al Asociaţiei Naţionale de Marketing arată că doar 21% din populaţie îşi ţine economiile în bănci. Solicitat să comenteze aceste date, Dorin Drăguţanu, a spus că nu crede că motivul ar fi neîncrederea în sistemul bancar. „Semnalul, pe care l-am recepţionat eu din acest studiu, în calitate de guvernator al BNM, este că Banca Naţională, dar şi băncile comerciale, trebuie să intensificăm procesul de incluziune financiară, adică să ridicăm nivelul de educaţie financiară a populaţiei, astfel ca cetăţenii să depăşească teama sau, mai bine zis, disconfortul de a intra în bancă şi de a deschide un cont, de a face unele operaţiuni bancare”, a spus Dorin Drăguţanu. Guvernatorul a remarcat că există un alt indicator pe care BNM îl monitorizează – ponderea depozitelor în PIB şi acesta este în creştere continuă din 2000. În prezent soldul depozitelor din sectorul bancar atinge nivelul de aproape 40% din PIB. „Mă refer la volum. Dar ca număr de persoane care ţin banii în bănci, aici este necesar un efort pentru a asigura incluziunea financiară a cetăţenilor. Adică, să fim insistenţi în educaţia financiară a oamenilor”, a menţionat Dorin Drăguţanu. În ceea ce priveşte băncile comerciale, guvernatorul spune că acestea trebuie să fie mai deschise faţă de clienţi, să nu aştepte în fotolii să intre clientul pe uşă, dar să-l aducă în sistem.
●MIERCURI, 22 mai
Oamenii de afaceri italieni sunt interesaţi să investească în Moldova, ambasador
Ambasadorul Italiei la Chişinău, Enrico Nunziata, susţine că oamenii de afaceri italieni prezintă interes de a investi în economia Republicii Moldova, iar acest factor va contribui la dezvoltarea ţării. Diplomatul a făcut declaraţia la inaugurarea lucrărilor primului forum al întreprinderilor italiene şi moldo-italiene din Republica Moldova. „Sunt convins că relaţiile economice dintre Italia şi Republica Moldova, graţie afinităţilor culturale şi, îndeosebi lingvistice, au o perspectivă mare. Investiţiile pe care le face Italia în Republica Moldova reprezintă o contribuţie pentru dezvoltarea economică, dar şi în procesul de integrare europeană”, a subliniat Enrico Nunziata. Prim-ministrul desemnat, Iurie Leancă, a menţionat că Republica Moldova dispune de anumite avantaje în plan investiţional, precum Zona de comerţ liber cu CSI şi faptul că ţara e pe ultima sută de metri în finalizarea procesului de negociere asupra Acordului de Liber Schimb şi, în perspectivă, crearea unui spaţiu economic comun cu Uniunea Europeană. Iurie Leancă a mai subliniat că Italia este un partener important pentru Moldova, atât din punct de vedere politic, cât şi economic. „Cele 600 de întreprinderi din ţara noastră cu participarea capitalului italian reprezintă un început bun, dar potenţialul nostru comun încă urmează să fie valorificat. Sunt încrezător că împreună vom reuşi”, a mai declarat Iurie Leancă. Forumul întreprinderilor italiene şi moldo-italiene din Republica Moldova a fost organizat de Ambasada Italiei la Chişinău în parteneriat cu Camerele de Comerţ moldo-italiană, italo-moldovenescă şi Confindustria Moldova.
Nepăsarea instituţională generează pierderea banilor publici, studiu
Prejudiciul material estimat de Curtea de Conturi în rapoartele sale de audit se ridică la 568 de milioane de lei pentru anul trecut. Pe de altă parte, mai mult de 50% din recomandările formulate în aceste rapoarte nu se execută, iar din 2006 nicio persoană cu funcţie de răspundere din instituţiile verificate nu a fost trasă la răspundere. Datele sunt incluse în studiul „Despre cum se pierd banii publici: monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2012”, elaborat de Centrul Analitic Expert-Grup. Tatiana Savva, coautorul studiul, a menţiona, într-o conferinţă de presă, că, în comparaţie cu 2011, prejudiciul material estimat anul trecut de Curtea Conturi în rapoartele de audit s-a majorat de 1,5 ori. „Dacă se menţine ritmul, s-ar putea ca în 2013 să se ajungă la un prejudiciu de 1 miliard de lei, acesta fiind cauzat de nepăsarea instituţiilor şi întreprinderilor de stat auditate, care manifestă nepăsare faţă de recomandările Curţii de Conturi”, a spus expertul. În studiu se menţionează că implicarea organelor ierarhic superioare în implementarea recomandărilor Curţii de Conturi este nesatisfăcătoare, iar reacţia organelor de drept lipseşte. Practic, nu există hotărâri adoptate de către Parlament asupra rapoartelor Curţii de Conturi, cu excepţia raportului financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat. Angela Pascaru, membră a plenului Curţii de Conturi, a spus că actualmente nu sunt prevăzute pârgii pentru a eficientiza procesul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit. „Încercăm de un an să promovăm un proiect de lege care ar permite Curţii de Conturi să aplice sancţiuni adminstrative conducătorilor instituţiilor în care auditul a depistat nereguli în utilizarea banilor publici şi a patrimoniului public”, specificat Angela Pascaru. Oleg Gamuşceac, de la Centrul Naţional Anticorupţie s-a pronunţat pentru revigorarea Consiliului de Consultanţă, la care participă mai multe instituţii, inclusiv reprezentanţii societăţii civile, care ar discuta problema îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi. „Cel mai bine ar fi ca măsurile pe care le-am putea lua în comun în cadrul consiliului să fie profilactice, să prevină iregularităţile în utilizarea banilor publici”, a opinat reprezentantul CNA. Studiul „Despre cum se pierd banii publici: monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi pe anul 2012” a fost elaborat de Expert- Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova : monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public”, finanţat de Soros-Moldova.
Gospodăriile care şi-au asigurat culturile agricole vor primi banii imediat
Gospodăriile care şi-au asigurat culturile agricole vor primi imediat banii prevăzuţi în contractele de asigurare, iar cele care nu şi le-au asigurat – se va vedea cum pot fi ajutate. Declaraţia a fost făcută, la Guvern, de către ministrul în exerciţiu al agriculturii, Vasile Bumacov. Pierderile cauzate de ploile cu grindină din ultimele câteva zile vor fi precizate la 23 mai. În satele Corlăteni (raionul Râşcani), Miciurin şi Pelinia (raionul Drochia), culturile agricole au fost compromise pe suprafeţe extinse. De asemenea, ploile de aseară au adus prejudicii unor localităţi din Călăraşi şi Străşeni. Ministrul afacerilor interne, Dorin Recean, a spus că Serviciul Situaţii Excepţionale a constatat că au fost distruse, într-o măsură mai mare sau mai mică, 1651 de hectare de culturi agricole, dintre care 750 de hectare de vii. Au fost distruse 250 de metri de ţiglă metalică şi 137 de foi de ardezie. Conform calculelor preliminare, pierderile se estimează la 670 de mii lei.
● JOI, 23 mai
UE alocă 7 milioane de euro într-un proiect de dezvoltare regională a Moldovei
Guvernul în exerciţiu a aprobat şi a transmis Parlamentului pentru informare Acordul de finanţare dintre executivul de la Chişinău şi Uniunea Europeană privind Programul-pilot de dezvoltare regională. Acordul prevede alocarea de către UE a 7 milioane de euro în acest proiect. Programul conţine 2 componente: prima (2 mln euro) prevede îmbunătăţirea statisticii regionale, iar a doua (5 mln euro) va fi implementată de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei pentru dezvoltarea planificării regionale şi elaborarea unei liste de proiecte investiţionale. Proiectele vor acoperi 5 domenii tematice: aprovizionarea cu apă şi servicii de canalizare; managementul deşeurilor solide; reabilitarea drumurilor regionale; sporirea eficienţei energetice şi acordarea sprijinului pentru dezvoltarea antreprenoriatului în regiuni. Ulterior aceste proiecte vor fi propuse pentru finanţare inclusiv potenţialilor donatori externi.
● VINERI, 24 mai
Investiţiile în ZEL sunt în creştere comparativ cu anul trecut
Volumul total al investiţiilor în zonele economice libere (ZEL) în primul trimestru al anului curent a atins suma de 173,9 milioane de dolari, cu 19,2% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare cotă a investiţiilor i-a revenit Zonei Antreprenoriatului Liber „Expo-Business Chişinău”, constituind 29,9%. Alte 28,7% au fost atrase în ZEL „Ungheni-Business”. Volumul total al vânzărilor nete de producţie industrială fabricată de rezidenţii zonelor libere în ianuarie-martie curent s-a majorat cu 23,6 % faţă de perioada similară a anului trecut şi a constituit 601 milioane de lei. Volumul total al exportului mărfurilor şi serviciilor din zonele economice libere s-a majorat cu 18,3% şi a constituit 588,1 milioane de lei sau 8,3% din volumul exportului Republicii Moldova pe parcursul I trimestrului al anului curent. Volumul vânzărilor la toate genurile de activitate, efectuate în zonele economice libere a constituit suma de 722,1 milioane de lei, în creştere faţă de aceeaşi perioadă de timp a anului trecut. În primul trimestru al anului curent pe teritoriul Republicii Moldova funcţionau 7 zone economice libere, în care erau înregistraţi 160 de rezidenţi. Numărul angajaţilor acestora constituia peste 6 mii de persoane.
Lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor începe în august
Republica Moldova şi România au confirmat obiectivul lansării lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni pe parcursul lunii august anul curent. Vineri, 24 mai, la Chişinău, au fost examinate aspectele tehnice ce ţin de documentele aferente iniţierii lucrărilor de construcţie. Părţile au discutat şi despre semnarea unui memorandum de înţelegere privind licitaţia de subtraversare a râului Prut, precum şi despre modalităţile de alocare a mijloacelor financiare, în valoare de 9 mln euro, din contul grantului nerambursabil oferit de România pentru construcţia segmentului de gazoduct pe teritoriul Republicii Moldova. „Dorinţa noastră este să încheiem lucrările de construcţie a gazoductului până la finele acestui an, iar apoi, în baza unui grafic pe are îl vom stabili de comun acord, să facem şi staţia de compresoare. Aceasta ar urma să asigure presiunea în gazoduct pentru a beneficia de capacitatea lui deplină”, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie al României. Vicepremierul în exerciţiu, Valeriu Lazăr, a spus că partea moldovenească a anunţat deja licitaţia pentru selectarea antreprenorului care va construi gazoductul pe teritoriul Republicii Moldova. Data limită de prezentare a ofertelor este 22 iulie. Oficialul a comunicat jurnaliştilor că în discuţie a fost pusă şi construcţia, la etapa finală, a unei extensiuni a gazoductului, spre Străşeni, de unde gazele vor ajunge la Chişinău, cel mai mare consumator din ţară. Cei doi oficiali au relevat că au discutat şi opţiunile Republicii Moldova de aderare la Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sistem ENTSO-E. Urmează să fie elaborat un studiu de fezabilitate, cu sprijinul programului Operaţional Comun RM-Ucraina-România, care va indica modalităţile optime de interconectare a sistemelor energetice din cele două state. S-a convenit să fie creat un grup de lucru mixt, care va elabora o foaie de parcurs, până la 1 iulie, a tuturor acţiunilor de colaborare moldo-română pe domeniul energetic. În cadrul vizitei ministrului român la Chişinău a fost semnat şi un acord de parteneriat între Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Agenţia Naţională pentru Rezerve Materiale din România, care gestionează construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi. De asemenea, a fost semnat Memorandumul de înţelegere între Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti (ISPE) şi Institutul de Cercetare, Proiectare şi Tehnologie Energoproiect din Republica Moldova.