RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 20-25 august. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 20 august] [Agenţii economici din Tiraspol vor fi informaţi despre avantajele şi obligaţiunile DCFTA] Agenţii economici din stânga Nistrului vor fi informaţi despre priorităţile, avantajele, dar şi obligaţiunile oferite la crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova-UE (ZLSAC/DCFTA). Masa rotundă, în cadrul căreia agenţii economici din Tiraspol vor fi familiarizaţi cu prevederile DCFTA, va fi organizată în cadrul rundei a treia de negocieri pe marginea acordului, care va avea loc în perioada 10-14 septembrie la Chişinău. La cea de a treia rundă de negocieri părţile vor continua definitivarea textelor juridice ale acordului, subiectul de baza însă va viza ofertele tarifare privind accesul pe piaţa de bunuri şi servicii. Ministerul Economiei, în calitatea sa de coordonator al procesului de negociere cu UE, a prezentat Comisiei Europene cel de-al şaselea Raport trimestrial de progres privind realizarea recomandărilor UE în vederea negocierii DCFTA. Conform raportului prezentat, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legi menite să pregătească economia ţării pentru un regim liberalizat cu UE. Printre legile adoptate este: Legea privind principiile generale aplicate pentru siguranţa alimentară şi înfiinţarea unei Agenţii pentru Siguranţa Alimentară, Legea privind concurenţa şi Legea cu privire la ajutorul de stat. [Moldova are 6 parteneri pentru dezvoltare din Germania] În contextul vizitei din 22 august a cancelarului german, Angela Merkel, în Republica Moldova, este de menţionat faptul că ţara are parte de sprijinul Germaniei mai ales în proiectele de dezvoltare. Astfel 6 instituţii şi organizaţii germane sunt considerate parteneri de cooperare pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Germania, începând cu anul 1994, a susţinut din punct de vedere tehnic şi financiar Republica Moldova, care de la începutul formării sale s-a ciocnit cu diverse probleme, notează misiunea diplomatică. Parteneri ai cooperării pentru dezvoltare sunt consideraţi Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Ambasada Germană şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ). De asemenea, Moldova se bucură şi de ajutor din partea Centrului pentru migraţie internaţională şi dezvoltare (CIM), Serviciului Experţilor Seniori (SES) şi Institutului de Credit pentru Reconstrucţii-Bancă de Dezvoltare (KfW). Pe parcursul a câtorva ani, Ambasada Germaniei la Chişinău promovează microproiecte care constau în amenajarea şcolilor cu mobilier, renovarea sistemului de canalizare a unui orfelinat. Asistenţa pentru dezvoltare nu presupune doar promovarea proiectelor internaţionale, dar şi a proiectelor la nivel local. Ambasada germană anual pune la dispoziţie aproximativ 80 000 de euro pentru derularea acestor proiecte. Aceste mijloace financiare sunt alocate pentru finanţarea de la 5 până la 10 proiecte. [Germania, pe locul 5 în topul ţărilor cu care Moldova deţine relaţii comerciale] Volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova şi Republica Federală Germană, în perioada ianuarie-mai 2012, a constituit 189,1 milioane de dolari. Astfel, Germania se situează pe locul 5 în topul ţărilor cu care Republica Moldova deţine relaţii comerciale. Potrivit datelor oferite de către Ministerul Economiei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, volumul comerţului exterior s-a majorat nesemnificativ, cu 0,5%. Volumul mărfurilor exportate în primele 5 luni ale anului este calculat la 27,7 milioane de USD, micşorându-se cu 32,4 % faţă de perioada analizată a anului precedent. Germania se situează pe locul 8 în topul ţărilor în care Republica Moldova efectuează exporturi, deţinând o pondere de 3,2 % în volumul total al exportului Republicii Moldova. Importul de mărfuri din Germania, în perioada ianuarie-mai 2012, a însumat 161,4 milioane USD, majorându-se cu 9,7 % în raport cu aceeaşi perioadă a anului 2011. Republica Federală Germania se situează pe locul 4 în topul ţărilor din care Republica Moldova efectuează importuri, deţinând o pondere de 7,8 % în volumul total al importului Republicii Moldova. [●MARŢI, 21 august] [Cooperarea între Chişinău şi Tiraspol pe segment economic dă roade] Intensificarea colaborării pe segmentul economic între Guvernul Republicii Moldova şi administraţia de la Tiraspol se reflectă benefic asupra activităţii agenţilor economici din raioanele de est. Aprecierile au fost făcute într-un interviu pentru Radio Moldova, de către Galina Popic, directorul întreprinderii „Intereconomservis” din Râbniţa, unica reprezentanţă a Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) a Republicii Moldova în regiunea transnistreană. Potrivit Galinei Popic, după deblocarea situaţiei cu transportul feroviar, Combinatul de ciment din Râbniţa şi-a majorat exporturile în Ucraina. De asemenea, producţia combinatului devine mai cunoscută pe malul drept al Nistrului. Rezultate pozitive sunt înregistrate şi în cazul altor agenţi economici. Galina Popic susţine că antreprenorii din regiune intenţionează să se înregistreze în Republica Moldova pentru a efectua operaţiuni de export, dar ar dori ca certificatele de origine să le poată obţine nu la Chişinău, dar la Râbniţa sau în altă localitate din raioanele de est ale Moldovei, pentru a economisi astfel timp. „Intereconomservis” colaborează cu 14 agenţi economici din regiunea transnistreană, membri ai CCI. [●MIERCURI, 22 august] [Crescătorii de ovine şi caprine atenţionează despre pericolul dispariţiei ramurii] Numărul ovinelor şi caprinilor s-a redus simţitor, iar situaţia continuă să se agraveze, susţine Pantelei Bulgaru, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Moldova. Acum 2-3 ani, în ţară erau 1 milion de ovine şi caprine, pe când în prezent numărul s-a redus la 700 de mii. „Problema este cum să fie păstrat acest număr de animale, deoarece pericolul dispariţiei unei ramuri tradiţionale este unul evident, în special având în vedere deficitul de nutreţuri, cauzat de seceta din anul curent”, a declarat Bulgaru la o conferinţă de presă. Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine a pregătit o interpelare către Guvern ca să fie procurate 500 de mii de tone de cereale, care ar ajuta fermierii să scoată animalele din iarnă. Cheltuielile de întreţinere a animalelor sunt foarte mari, iar statul oferă subvenţii doar la procurarea animalelor de prăsilă, a remarcat Tudor Nicu, fermier din Cahul. Omul se plânge că lâna se vinde cu doar 6-8 lei pentru un kg, iar cererea este mică, atât pe piaţa locală, cât şi pe piaţa internaţională. În opinia lui Nicolae Mardari, crescătorilor de ovine din Ungheni, ar fi bine să fie subvenţionată întreţinerea unui animal cu cel puţin 50 de lei. Valentin Dodi, care are o fermă în Grătieşţi, municipiul Chişinău, spune că principalul produs, brânza, nu poate fi exportat pentru că nu este certificat. Profesorul universitar, Serghei Chilimari, a apreciat că această ramură tradiţională trebuie modernizată, pusă pe baze industriale. [● JOI, 23 august] [Investitorii germani semnalează constrângerile cu care se confruntă în Moldova] Oamenii de afaceri germani, care investesc în Republica Moldova sau care ar dori să o facă, au semnalat mai multe constrângeri cu care se confruntă. Acestea au fost enunţate în cadrul unei întrevederi a vicepremierului Valeriu Lazăr, ministru al economiei, cu preşedintele Comitetului pentru relaţii economice cu Europa de Est, Eckhard Cordes, şi un grup de investitori germani. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, în cadrul şedinţei s-a discutat despre numărul exagerat de mare de proceduri de control şi că ar fi necesare proceduri vamale rapide şi de încredere. Totodată, germanii au menţionat necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii şi asigurarea nivelului adecvat de pregătire a specialiştilor. Un alt obstacol identificat în atragerea investiţiilor străine în Republica Moldova, în special în agricultură, este imposibilitatea de a cumpăra pământ. Valeriu Lazăr a ţinut să precizeze că aceasta este o problemă sensibilă, iar actualmente Guvernul analizează bunele practici internaţionale în acest domeniu pentru a identifica soluţiile adecvate. [În Moldova se cultivă prea multă floarea-soarelui, MAIA] Agricultorii din Republica Moldova cultivă prea multă floarea-soarelui şi aceasta reprezintă o problemă pentru asolamentul natural, a declarat consultantul Serviciului produse de fitotehnie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ivan Guci. Potrivit specialistului, conform asolamentului natural normal, din 100 de ha de teren, doar 10 ha trebuie să fie cultivate cu floarea-soarelui. Or, spune Ivan Guci, acum în Moldova această normă este depăşită, fapt care duce la secarea solului. Din 100 ha – 60 ha trebuie să fie ocupate cu cereale, 10 ha – culturi permanente şi maximum 20 de ha trebuie să fie ocupate de culturi tehnice, precum rapiţa şi floarea soarelui. Floarea-soarelui extrage din sol foarte multe elemente nutritive. Se recomandă să fie semănată pe acelaşi loc nu mai des de o dată la 5 ani. Cultivarea florii-soarelui în exces s-a început de la parcelarea terenurilor, atunci asolamentul a şi început a ceda. [S-au scumpit carburanţii] Staţiile PECO afişează preţuri noi la carburanţi. Un litru de motorină şi benzina ajunge să coste cu 40-50 de bani mai mult. Directorul executiv al Uniunii Importatorilor de Petrol, Victor Ghiţu, a declarat că, din cauză mai multor factori, de mai multă vreme companiile au ajuns să activeze în pierdere. Victor Ghiţu a menţionat că importatorilor le-a ajuns cuţitul la os şi aceasta pentru că în ultima perioadă se atestă creşterea tuturor parametrilor privind achiziţionarea şi comercializarea carburanţilor. În ultimele trei săptămâni preţurile la rafinării au crescut, în paralel cu creştere neprognozată şi bruscă a preţurilor la ţiţei. O tonă de benzină la rafinăriile din România ajunge să coste 1150-1160 de dolari, iar motorina – 1100 de dolari, în condiţiile în care leul s-a devalorizat, iar carburanţii sunt cumpăraţi în dolari. „Cotaţiile şi costul barilului cresc intensiv şi nu permit importatorilor să activeze cu preţurile vechi afişate la panou. E vorba şi de evenimentele din Iran, care se răsfrâng asupra tuturor ţărilor”, notat Victor Ghiţu. „Noi majorăm preţul puţin la panou pentru cei care utilizează benzina pentru transportul privat, dar nu atingem deloc sau nu cu mult preţurile pentru cei care activează în sectorul agrar”, a mai spus Victor Ghiţu. [● VINERI, 24 august] [Băncile din Moldova vor implementa codul IBAN] Începând cu 1 ianuarie 2013, sistemul bancar din Republica Moldova va implementa codul IBAN (International Bank Account Number) la efectuarea transferurilor transfrontaliere. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), alinierea la standardele moderne va contribui la eficientizarea acestui segment al pieţei financiare, conferindu-i siguranţă şi avantaje economice. Codul IBAN este o componentă a mecanismului automatizat de procesare a transferurilor şi reprezintă un şir de caractere ce identifică, în mod unic, la nivel internaţional, contul unui client la o instituţie financiară prin recunoaşterea de către orice sistem bancar operant în reţeaua SWIFT. Utilizarea codului IBAN în activitatea băncilor licenţiate din Republica Moldova este prevăzută în ultimele modificări şi completări operate la Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobate recent de către Consiliul de administraţie al BNM. Noile prevederi reflectă modalitatea de generare a codurilor IBAN, de structurare şi verificare a acestora, precum şi alte aspecte de abordare aferente.