● LUNI, 20 ianuarie
Mii de hectare de terenuri rămase neprelucrate
Aproape 240 de mii de hectare de terenuri agricole au rămas neprelucrate anul trecut. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, spune că au influenţat mai mulţi factori. „Politica de stat nu a fost neprietenoasă pământului. Guvernările au vorbit că este o bogăție neprețuită. Totuşi, față de țăran, față de cei care ne aduc pâinea pe masă atitudinea nu a fost cea pe care o merită. La sat infrastructura și condițiile de viață sunt cele care sunt. Lucrurile însă se schimbă, sunt mulți tineri care ar vrea să procure terenuri, să facă business agricol, care, deși este riscat, poate fi profitabil”, a subliniat ministrul. În opinia oficialului, terenurile care nu se prelucrează în mare parte nu au proprietari reali. Vasile Bumacov spune că, dacă terenurile ar fi consolidate mai repede, s-ar găsi cumpărători pentru ele, printre oamenii de afaceri locali.
● MARŢI, 21 ianuarie
Asociaţia Micului Business susţine plafonarea taxelor locale
Plafonarea taxelor locale este o acţiune benefică pentru businessul mic şi mijlociu. În acest fel, agenţii economici nu mai sunt presaţi cu taxe exagerate stabilite de către aleşii locali din interese personale sau politice. Preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, Eugen Roşcovan, a declarat, într-o conferinţă de presă, că agenţii economici sunt îngrijoraţi de solicitarea unor aleşi locali să fie abrogată această prevedere din lege. „Pentru prima dată, Asociaţia Micului Business din Moldova a obţinut ceva pozitiv din partea Parlamentului – plafonarea taxelor locale. Aceasta nu va mai permite aleşilor locali să fixeze taxele aşa cum le dă în cap sau cum interpretează ei legea. Oamenii de afaceri nu vor mai fi nevoiţi să-şi închidă afacerile din cauza poverii taxelor exagerate”, a subliniat Eugen Roşcovan. La conferinţă a participat şi un grup de agenţi economici din raionul Nisporeni. Antreprenorii au spus că au avut de suferit anterior din cauza deciziilor luate de către administraţiile locale. Directorul filialei Asociaţiei Micului Business din raionul Nisporeni, Leon Buza, a menţionat că, în lipsa unor taxe plafonate, unii agenţi economici erau taxaţi exagerat, iar alţii deloc. Un alt agent economic, Vasile Robu, deţine un magazin de produse fitosanitare. Mihail Ciobanu deţine un magazin cu materiale de construcţie la Nisporeni. Acesta susţine că a fost primul care a deschis un astfel de magazin în localitate, iar acum acolo sunt 10 magazine de acest gen.
Oamenii de afaceri insistă pe taxele locale mai mici la sate
Plafonarea taxelor locale este o acţiune benefică pentru mediul de afaceri din Moldova. Însă plafonul de 7,1 mii lei, stabilit pentru agenţii economici de la sate şi din centrele raionale trebuie revizuit, în sensul scăderii acestuia pentru sate, deoarece câştigurile dintr-o afacere de la sat sunt comparabil mai mici faţă de cele obţinute într-un centru raional. Propunerea vine de la membrii Asociaţiei Micului Business din Moldova. Preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovan, a menţionat că acum 3 ani, până ca plafonarea taxelor să fie anulată, taxele nu puteau depăşi 5,4 mii în sate şi centre raionale, şi 16 mii în oraşe. Acum plafonul a fost majorat până la 7,1 mii pentru sate şi centre raionale, şi până la 18 mii pentru oraşe. Vladimir Mămăligă, are o staţie PECO într-un sat din Nisporeni. El spune că are vânzări mai bune doar în perioada semănatului şi când se strânge roada. Un alt om agent economic, din oraşul Nisporeni, Vasile Robu, deţin un magazin de produse fitosanitare şi consideră că şi în centrele raionale plafonul trebuie stabilit în funcţie de amplasarea afacerii – pentru centrul localităţii să fie o sumă, iar spre periferie – altă sumă. El consideră că astfel vor fi susţinuţi mai mulţi oameni să-şi deschidă propriile afaceri şi să creeze mai multe locuri de muncă. Mihail Ciobanu, care are un magazin cu materiale de construcţie la Nisporeni, la fel crede că plafonul în centrele raionale trebuie stabilit după mai multe criterii, pentru a nu admite implicarea intereselor personale ale aleşilor locali.
Remitenţele trimise de moldovenii de peste hotare au creat locuri de muncă
Peste 500 de migranţi moldoveni şi beneficiari de remitenţe au fost instruiţi în lansarea şi dezvoltarea afacerilor. Ca rezultat, au fost iniţiate 7 afaceri, care au creat 22 de locuri de muncă. Acestea sunt rezultatele proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”, desfăşurat de Asociaţia „Hilfswerk Austria”, cu susţinerea financiară a Uniunii Europene. Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, ambasadorul Pirkka Tapiola, a menţionat, la o conferinţă de totalizare, că unul dintre efectele migraţiei asupra ţărilor de origine sunt remitenţele expediate de către muncitorii migranţi. În Republica Moldova 80% din remitenţe sunt cheltuite pentru necesităţi elementare şi mai puţin pentru investiţii care să aducă venit. Reprezentatul pentru regiunea Europei de sud-est al Asociaţiei Hilfswerk Austria International, Andrea Tauber, a menţionat că, ajuns la final, proiectul „Remitenţele dezvoltă comunităţile” a făcut posibilă deschiderea unui centru de resurse pentru antreprenori în raionul Orhei, iar datorită acestuia 580 de migranţi şi beneficiari de remitenţe au fost deja instruiţi în dezvoltarea afacerilor.
Investiţii necesare în diversificarea surselor de alimentare cu gaze
Gazoductul Iaşi-Ungheni ar putea însemna un traseu alternativ de alimentare a Republicii Moldova cu gaze naturale doar atunci când va fi edificată o magistrală a sistemului intern de transport gaze – Ungheni-Chişinău sau Ungheni-Drochia, care necesită o investiţie de 50 de milioane de dolari. De asemenea, este nevoie de o staţie de compresoare în regiunea Oneşti, România, investiţia solicitată fiind de 26 de milioane de dolari. Estimările sunt prezentate într-un studiu elaborat de IDIS Viitorul. Unul dintre autori, Sergiu Aparatu, a menţionat că tronsonul de reţea Ungheni-Bălţi este de capacitate mică şi nu va putea valorifica capacitatea gazoductului nou, de 1,5 mlrd metri cubi de gaze anual. O problemă ar putea fi şi apartenenţa reţelelor de transport de gaze societăţii Moldovagaz. Politica investiţională a acestei companii este stabilită de către acţionarul majoritar Gazprom, care nu ar avea interes economic de a dezvolta reţele magistrale de gaze naturale pe direcţia vestică. Studiul recomandă impulsionarea dialogului pe domeniul energetic cu Federaţia Rusă, luând în consideraţie faptul că peste un anumit timp gazele ruseşti ar putea fi duse în Balcani, fără tranzitarea prin Ucraina şi Moldova.
● JOI, 23 ianuarie
Produsele moldoveneşti vor ajunge să fie apreciate pe piaţa din UE, premier
Produsele agricole din Republica Moldova vor ajunge să fie apreciate pe piaţa de consum din Uniunea Europeană, a declarat premierul Iurie Leancă în deschiderea Conferinţei miniştrilor Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din statele Parteneriatului Estic şi Uniunea Europeană, care se desfăşoară joi, 23 ianuarie, la Chişinău. Iurie Leancă e de părere că reuniunea în cauză demonstrează solidaritatea Uniunii Europene faţă de partenerii săi. Premierul a subliniat importanţa domeniului agroalimentar pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În primele trei trimestre ale anului 2013, sectorul agricol a generat 12% din PIB şi a oferit locuri de muncă directe pentru aproximativ un sfert din populaţia ocupată. Producţia agroalimentară reprezintă 40% din totalul exporturilor. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a menţionat că nu e secret faptul că Moldova are nevoie de susţinerea partenerilor ca să depăşească problemele în domeniul agricol. „Am beneficiat de asistenţa partenerilor din Lituania, Polonia, România şi alte state pentru a deschide Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, o structură extrem de necesară pentru Moldova. Necesităţile agriculturii din Moldova nu sunt cu mult diferite de cele din alte state ale UE şi din Parteneriatul Estic”, a menţionat oficialul.
● VINERI, 24 ianuarie
Cheltuielile pentru transportul, hrana şi pregătirea angajaţilor vor fi deduse
Ministerul Economiei a elaborat Regulamentul privind deducerea cheltuielilor suportate de către angajatori pentru transportul, hrana şi pregătirea profesională a angajaţilor. Documentul urmează să fie aprobat în scurt timp de către Guvern. Deducerile sunt scutiri fiscale. Acestea se scad din venitul obţinut, iar ce rămâne este venitul impozabil, din care se calculează impozitul pe venit conform cotelor prevăzute de legislaţie. Dumitru Hodoroga, viceministru al economiei, a menţionat, într-o emisiune la Radio Moldova, că, la solicitarea mai multor agenţi economici, deducerea cheltuielilor respective se regăseşte în modificările şi completările promovate în Codul Fiscal, care reflectă politica fiscală şi vamală pe anul 2014.
Primul proiect dedicat regionalizării serviciilor de apă se apropie de final
Primul proiect din ţară dedicat regionalizării serviciilor de apă şi canalizare este implementat în proporţie de 95%. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, de la începutul proiectului şi până la finele anului 2013, au fost construite aproape 11 mii de branşamente la reţeaua de alimentare cu apă şi mai bine de o mie de branşamente la cea de canalizare. Proiectul urmăreşte extinderea ariei de operare a întreprinderilor din oraşe, prin includerea localităţilor rurale din vecinătatea acestora. Cele şase utilităţi de apă selectate pentru proiect sunt din raioanele Floreşti, Soroca, Orhei, Hânceşti, Leova şi Ceadîr-Lunga.
Zona de comerţ liber cu UE înseamnă şi sprijin financiar pentru producători, oficial
Crearea Zonei de comerţ liber cu UE nu înseamnă doar cerinţe faţă de Republica Moldova, dar şi sprijin financiar substanţial pentru producătorii locali, a comunicat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. La o întrevedere avută la Chişinău cu şeful legislativului, Igor Corman, Dacian Cioloş a menţionat că Moldova beneficiază de susţinerea plenară a Comisiei Europene. „Dar este important ca, în această perioadă de emulaţie la Bruxelles, autorităţile să continue eforturile de implementare a reformelor”, a menţionat comisarul european. Totodată, a fost remarcat şi faptul că acordul de comerţ liber cu UE este unul asimetric şi în favoarea Republicii Moldova, concesiile făcute ţării fiind fără precedent. Şeful legislativului a spus că dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural reprezintă una dintre priorităţile Moldovei.
Štefan Füle: Agricultura reprezintă un potenţial imens de dezvoltare
Agricultura este un sector major al economiei tuturor ţărilor din Parteneriatul Estic, aceasta implică o mare parte a populaţiei şi, după zeci de ani de dificultăţi, mai reprezintă totuşi un potenţial imens de dezvoltare. Aprecierile sunt date de comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Štefan Füle. Oficialul a ţinut un discurs la conferinţa ministerială a Parteneriatului Estic privind Dezvoltarea Agricolă şi Rurală, care a avut loc la Chişinău. „Unele ţări din Parteneriatul Estic sunt avantajate: Ucraina reprezintă de mult timp „hambarul grâului” în Europa de Est şi are mult cernoziom, care reprezintă cel mai bun sol din lume pentru agricultură. Clima însorită şi temperată a Moldovei, împreună cu soluri fertile, reprezintă un spaţiu ideal pentru agricultură şi procesarea alimentară. Dar prezenţa resurselor în sine nu este suficientă”, a subliniat comisarul.
