RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2 august – 7 august. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-2-august-7-august-cele-mai-importante-stiri-7966_984406.html
[● LUNI, 2 august]
[Pe piaţa forţei de muncă criza a lovit cel mai mult în agricultură şi construcţii ]
Numărul persoanelor ocupate continuă să scadă, atingând în primul trimestru al anului curent minimul istoric de 34,4%. „Deşi în majoritatea sectoarelor de la începutul anului s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate, numărul persoanelor ocupate s-a micşorat – în agricultură şi în construcţii cu 19,8%, în transport şi comunicaţii cu 15,6% şi în industrie cu 9,6%. Excepţie sunt sectoarele comerţului, învăţământului, asistenţei sociale şi chiar administraţiile publice, unde numărul persoanelor angajate a fost constant”, a subliniat Ana Popa de la „Expert-Grup”.
[● MARŢI, 3 august]
[Creştere uşoară a consumului de energie electrică în primul semestru al anului 2010]
Consumul de energie electrică în Republica Moldova a crescut în primul semestru al anului curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 14,39 mln kWh sau cu 0,9% şi a constituit 1 mlrd 637,3 mln kWh, arată date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Potrivit ANRE, cele trei întreprinderi de distribuţie – RED Union Fenosa, RED Nord şi RED Nord-Vest, precum şi consumatorii eligibili au înregistrat creşteri ale consumului de energie. În perioada de referinţă acestea au procurat în total 1 mlrd 930,16 mln kWh de energie electrică, cu 1,2% mai mult decât în primul semestru al anului 2009. Cel mai mare volum de energie – 1 mlrd 404,13 mln kWh a fost achiziţionat de RED Union Fenosa.
[Există suficient grâu pentru asigurarea securităţii alimentare, ministrul agriculturii ]
În prezent recoltarea grâului a fost efectuată în proporţie de 90-95% la sută, iar în multe raioane procesul s-a încheiat. Recolta variază între 2,7 şi 3 tone la hectar. Din cantitatea recoltată circa 40 la sută este grâu alimentar, o cotă echivalentă celei din anii precedenţi, deşi condiţiile climaterice nu au fost din cele prielnice. „Vreau să-i informez pe toţi acei care îşi fac griji că vom avea în anul curent o cantitate de grâu alimentar de circa 300 – 320 de mii de tone, suficientă pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării”, a specificat Valeriu Cosarciuc. Dacă cerealele vor fi păstrate la cele patru combinate cerealiere, care se află în proprietatea statului (Cereale –Cupcini, Cereale – Flor, Combi-Mărculeşti şi combinatul de cerealiere din Chişinău) producătorii vor fi scutiţi pe un termen de 3 luni de plată, iar certificatele de depozit eliberate în baza cantităţilor depozitate vor fi puse în gaj la bancă în vederea obţinerii unor credite. Pe această perioadă de trei luni rata dobânzilor la creditele luate va fi acoperită din fondul de subvenţionare a producătorilor.
[Banca Comercială Română Chişinău a lansat creditul BCR Plus]
Banca Comercială Română Chişinău SA a lansat creditul BCR Plus. Este vorba despre un produs de creditare flexibil, care oferă întreprinderilor din Republica Moldova posibilitatea de valorificare a tuturor oportunităţilor de dezvoltare.
Creditul BCR Plus este o soluţie care combină dobânzile avantajoase ale creditelor în valută şi gama variată a creditelor în lei. Prin Creditul BCR Plus întreprinzătorii îşi vor putea acoperi diverse necesităţi de finanţare a întreprinderilor, printre care: suplinirea mijloacelor circulante, procurarea echipamentului, construcţia sau procurarea bunurilor imobile, acoperirea decalajului de casă sau refinanţarea creditelor angajate la alte bănci. Rata dobânzii propusă pentru creditare este de până la 11% anual.
[●MIERCURI, 4 august ]
[În iulie numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul a crescut cu 22,76% faţă iulie anul trecut ]
În luna iulie, Aeroportul Internaţional Chişinău a înregistrat peste 100 de mii de pasageri, cu 22,76% mai mulţi faţă de luna iulie anul trecut. În primele şapte luni ale anului s-a înregistrat o creştere a traficului de pasageri cu 11.89 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, constituind circa 500 de mii de persoane. Cea mai mare rată a creşterii traficului de pasageri în ianuarie-iulie a fost înregistrată spre Bucureşti (+152,89%), Antalya (+53,26%), London (+39,36%), Moscova (+38,86%), St. Petersburg (+30,41 %). Cele mai populare destinaţii sunt Moscova, Istanbul, Antalya, Verona şi Frankfurt.
[Încă 19 agenţi economici au obţinut finanţare pentru procurarea echipamentului în leasing ]
Încă 19 agenţi economici au obţinut finanţare pentru procurarea echipamentului de producere în cea de-a doua etapă a Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) din Republica Moldova. La etapa a doua a programului, volumul finanţării a constituit 28 de milioane de lei, programul fiind finanţat din contul mijloacelor Fondurilor partenere ale grantului japone.
Beneficiarii acceptaţi pentru finanţare în cadrul Programului achită 60% din preţul echipamentului şi 40% constituie grantul din partea Guvernului Republicii Moldova. Echipamentul procurat în cadrul Programului se oferă beneficiarilor selectaţi în urma concursului în regim de leasing, pe o perioada de un an, fără gaj. Dobânda de leasing nu se aplică. În cadrul Programului se achiziţionează doar echipament nou, de import, fiind exclus cel de origine autohtonă.
[Ambasadorul moldovean la Bucureşti îi încurajează pe investitorii români să treacă Prutul]
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, îi încurajează pe investitorii români să treacă Prutul, pentru că au condiţii favorabile pentru ca să dezvolte afaceri. „Evident că ne dorim ca investiţiile româneşti să treacă cu mai multă fermitate şi încredere Prutul, să fie cât mai multe şi cât mai consistente, fie că e vorba de afaceri cu capital pur românesc sau cu capital mixt”, spune ambasadorul. În prezent în Republica Moldova sunt înregistrate circa 490 de întreprinderi cu participarea capitalului românesc, iar soldul investiţiilor străine în aceste întreprinderi constituie 1 miliard 800 milioane lei moldoveneşti sau circa116 milioane euro, ceea ce reprezintă 7% din suma totală a investiţiilor din Republica Moldova.
[●JOI, 5 august ]
[Campania de recoltare a cerealelor, pe ultima sută de metri ]
Potrivit ministrului agriculturii Valeriu Cosarciuc, au fost recoltate până la moment 780 de mii de tone de grâu, 245 de mii de tone de orz, 45 de mii de tone de rapiţă şi 19,5 mii tone de mazăre.„Cele 300 de mii de tone de grâu alimentar recoltate permite asigurarea securităţii alimentare a ţării. De asemenea, sunt suficiente şi cantităţile solicitate de sectorul zootehnic”, a declarat Valeriu Cosarciuc. În acest an Guvernul nu a anunţat preţuri orientative la cereale. Recomandările ministerului de resort sunt ca producătorii să păstreze cerealele la combinatele de cereale licenţiate, să nu le comercializare imediat, ci doar atunci când preţurile pe piaţă se vor stabiliza. În tomnă se aşteaptă o majorare a preţurilor la cereale pe piaţa internaţională.
[În următorii doi ani, economia Moldovei nu va putea să-şi atingă potenţialul său ]
Inflaţia scade, iar economia Moldovei îşi revine mai rapid decât se aştepta, a menţionat Dorin Drăguţan, guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).
„În anul 2010 se înregistrează creşteri în toate ramurile economiei naţionale cu excepţia construcţiilor. Recuperarea economică se datorează reformelor structurale implementate, liberalizării comerţului, politicii monetare bazate pe ajustări moderate şi situaţiei mai bune în ţările partenere - UE şi Federaţia Rusă. În acest context noi am ridicat prognoza de creştere a PIB-ului pentru 2010 de la 2,5% (făcută de BNM în luna mai) la 3,4%. Pentru 2011 prevedem o creştere de 3,3 la sută, nu de 3,6,%, precum prognozasem în mai, iar în 2012 se preconizează o creştere a PIB-ului cu 4,3%. Totuşi, considerăm că economia Moldovei nu va atinge potenţialul său în următorii doi ani”, a specificat Drăguţan.
[Ne dorim să exportăm cât mai mult vin în România, ambasadorul Iurie Reniţă]
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat că Republica Moldova îşi doreşte să exporte cât mai mult vin în România. „Ne dorim să exportăm şi în România cât mai mult vin. De exemplu, Polonia se află în fruntea ţărilor din UE care procură cel mai mult vin moldovenesc, iar România se află pe locul 6. Dorim ca România să urce cel puţin vreo 4 trepte pe această scară”, a spus ambasadorul.
[Moldova se împrumută de la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare cu peste 45 de milioane de dolari ]
Guvernul i-a acordat împuterniciri ministrului finanţelor, Veaceslav Negruţă, să semneze cu Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) Acordul de finanţare privind politicile de dezvoltare pentru recuperarea economică. Acordul prevede 25 de milioane de dolari pentru susţinerera politicilor corective pe termen scurt, înscrise în Programul de stabilizare şi relansare economică, mai exact pentru unele măsuri de protecţie socială şi protecţie a activităţilor menite să relanseze exporturile şi investiţiile private în perioada post-criză. Termenul de creditare este de 20 ani, rata dobânzii 0,75%, iar comisionul de angajament 0,5% anual. Rambursarea va avea loc în plăţi semianuale.
[BERD va acorda 10 milioane de euro pentru 90 de troleibuze noi ]
Regia Transport Electric va împrumuta un credit de 10 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru procurarea a 90 de troleibuze noi. Un proiect de decizie a fost adoptat de către Consiliul municipal Chişinuă (CMC) fără votul fracţiunii comuniştilor şi a consilierului neafiliat, Valerii Climenco. Proiectul presupune un credit de 10 milioane de euro, pe un termen de 10 ani, precum şi o subvenţie în sumă de 3 milioane de lei, oferită de Fondul European de Invesiţii în Vecinătate. Potrivit contractului, troleibuzele vor fi aduse pe etape, ultima tranşă va fi livrată în primăvara anului 2011.
[Într-o lună se va decide dacă „Tracom” va mai produce sau nu tractoare]
Până pe 1 septembrie Guvernul va prezenta o soluţie finală pentru platforma industrială – uzina de tractoare „Tracom”. Dacă îşi va continua sau nu „Tracom” activitatea de bază de fabricare a tractoarelor se va decide în urma unei analize ample, efectuată de experţii abilitaţi, responsabil de proces fiind Ministerul Economiei. “La moment nu am luat o decizie, dar am convenit asupra faptului că este necesar să constituim o comisie în care să intre toţi cei care vor oferi soluţii clare. Astfel că până la data de 1 septembrie vom avea prezentată o soluţie clară pentru această platformă industrială”, a menţionat prim-ministrul.
Dacă îşi va continua sau nu „Tracom” activitatea de bază de fabricare a tractoarelor se va decide în urma unei analize ample. „În cazul în care analiza va arăta că trebuie să restructurăm această întreprindere şi să oferim posibilitatea reprofilării acesteia, vom realiza acest lucru” , a spus Vlad Filat.
Analiza va fi efectuată de experţii abilitaţi, responsabil de proces fiind Ministerul Economiei.
[●VINERI, 6 august ]
[Majorarea preţurilor la produsele petroliere a fost cauzată de creşterea cu peste 40% a preţului petrolului la bursele internaţionale, ANRE]
Majorarea preţurilor la benzină, motorină şi gaze lichefiate înregistrată în primul semestru al anului a fost cauzată de majorarea cu peste 40% a petrolului la bursele internaţionale şi a preţurilor Platt`s pe pieţele regionale.În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, preţul mediu al petrolului la bursele internaţionale a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, cu 49,1%, iar preţurile Platt`s pe pieţele regionale cu 44,4%. Influenţa directă a preţurilor Platt`s asupra preţurilor de import a produselor petroliere în Republica Moldova se explică prin faptul că în baza preţurilor Platt`s se formează preţurile de procurare a acestor produse de la rafinării. În urma acestor creşteri preţurile medii de import la benzină şi motorină au ajuns la 754,7 şi, respectiv, 699,5 de dolari tona. Potrivit ANRE, creşterea preţurilor de vânzare a produsele petroliere a fost cauzată şi de unii factori interni, precum ar fi majorarea accizelor cu 50 la sută şi devalorizarea monedei naţionale cu 15,7%.
[În această vară au fost înregistrate cele mai mici dobânzi la creditele în lei, BNM]
Rata dobânzilor la credite a fost în continuă scădere, ajungând la16,5% sau cu 4,5 puncte. „Ratele dobânzilor scad. Trebuie de remarcat că în această vară în Republica Moldova se înregistrează cele mai mici rate ale dobânzilor la creditele în lei. Dobânzi atât de mici la creditele în lei nu au existat (de la introducerea monedei naţionale)”, a precizat guvernatorul BNM. „Atunci când BERD sau Corporaţia Financiară Internaţională deschide o linie de credit într-o bancă locală dobânda negociată la aceste credite constituie un secret comercial al părţilor. Instituţia internaţională lasă la discreţia băncii procentul pe care îl adaugă, în funcţie de client şi riscurile de creditare. Astfel că pentru un anumit client rata dobânzii poate să fie cu un 1-2 puncte procentuale mai mare dacă acesta nu are o istorie de creditare, iar afacerea sa e însoţită de riscuri mai mari decât cele medii”, a subliniat guvernatorul.
[Experţi independenţi fac recomandări pentru sporirea atractivităţii investiţionale a regiunilor]
„Mai puţine întreprinderi – mai puţină populaţie ocupată în câmpul muncii – mai puţine investiţii, care explică şi nivelul mai mic al salariilor în regiuni. Precum s-a constatat, un plus de 100 de lei per capita investiţii rezultă într-un plus de 14 lei salariu mediu”, a menţionat Valeriu Prohniţchi, director executiv „Expert-Grup”, autor al studiului „Atractivitatea investiţională a regiunilor din Republica Moldova”.
În opinia experţilor independenţi, pentru a atrage mai multe investiţii în regiuni Guvernul trebuie să dezvolte parcurile industriale şi proiectele de parteneriat public-privat. De asemenea, urmează să modifice esenţial sistemul de finanţare al administraţiei publice locale, iar în programul său de investiţii capitale să acorde atenţie mai mare priorităţilor locale. Autorităţilor publice locale le revine rolul deosebit în atragerea investiţiilor în regiuni, ele trebuie să promoveze insistent necesităţile investiţionale, să aprobe politici de asistenţă bine ţintite, care ar stimula cheltuielile de consum din partea populaţiei. Astfel, dacă media naţională privind investiţiile private atrase per capita a constituit anul trecut 2707 lei, în municipiul Chişinău acest indicator a fost de 5585 lei, în regiunea de dezvoltare Centru doar 1065 lei, în regiunea Sud 1256 lei, în Nord 1412 lei, iar în UTA Găgăuză 1460 lei.
[● SÂMBĂTĂ, 7 august]
[Constructorii îşi sărbătoresc ziua profesională]
În a doua duminică a lunii august constructorii îşi sărbătoresc ziua profesională. La o şedinţă festivă cu acest prilej, preşedintele patronatelor din construcţii, Pavel Caba, a declarat că este important ca managerii şi patronii din domeniu să facă tot posibilul să menţină întreprinderile pe linia de plutire, să identifice posibilităţi de a rambursa creditele, de a plăti salariile şi de a păstra colectivele de muncă. Ministrul construcţiilor şi dezvoltării regionale, Marcel Răducan, a comunicat că majoritatea companiilor din construcţie şi-au redus volumul de producere şi vânzările, dar niciuna n-a anunţat că este insolvabilă. Ministerul negociază cu băncile posibilitatea de a reeşalona unele credite acordate companiilor de construcţie, deşi lucrurile merg foarte lent. Băncile au propriile probleme. Se analizează şi alte scheme de ajutorare a companiilor. La manifestare a venit şi Vlad Filat. Premierul a spus că, în curând, va fi lansat un mare proiect de construcţie a locuinţelor sociale. Volumul de lucru va solicita o amplă implicare a firmelor de construcţie şi a producătorilot materialelor de construcţie. În cadrul proiectului, costul total al căruia va fi de circa 300 de milioane de euro, se prevede şi preluarea unor blocuri locative nefinisate, astfel încât va fi soluţionată şi problema acelor persoane care au plătit bani pentru a avea o casă, dar nu şi-au văzut visul împlinit din cauza crizei care a lovit domeniul construcţiilor.
[Guvernul promite că procesul de formare a preţurilor la medicamente va deveni mai transparent]
Noul mecanism de formare a preţurilor la medicamente, identificat de executiv, va deveni lege. Proiectul a fost deja aprobat de Guvern. Mecanismul prevede declararea preţului producătorului la importul medicamentelor şi înregistrarea acestuia în Catalogul Naţional de Preţuri. Viceministrul economiei, Octavian Calmâc , a spus că modificările şi completările la Legea cu privire la activitatea farmaceutică face o precizare a noţiunii de preţ de achiziţie a medicamentelor, care constituie preţul achitat producătorului de către importator. Adaosul comercial la vânzarea medicamentelor, pe tot lanţul valoric, nu poate să depăşească 40% din preţul producătorului. Pentru a micşora preţul medicamentelor autohtone se propune stabilirea nivelului de rentabilitate până la 15%.