logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2-8 iulie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-2-8-iulie-cele-mai-importante-stiri-din-fluxul-ipn-econ-7966_1042829.html

● LUNI, 2 iulie

FMI: Situația economică continuă să se îmbunătățească, dar se atestă și anumite riscuri


Programul Republicii Moldova, susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă se realizează, în linii mari, în parametrii conveniți, cu implicarea plenară a autorităților, constată Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional. Potrivit FMI, situația economică continuă să se îmbunătățească, dar, totodată, se atestă și anumite riscuri. Economia a crescut puternic în anul 2017, în mare parte datorită cererii interne puternice și mediului extern pozitiv. Totodată, politicile promovate de autorități sunt axate în continuare pe curățarea sectorului financiar, asigurarea unei politici bugetar-fiscale sustenabile ce încurajează creșterea economică și asigurarea transparenței în sectorul energetic.

În Republica Moldova vor fi testate noi soiuri de căpșun și zmeur

Doi producători agricoli din Republica Moldova vor testa soiuri de căpșun și zmeur aduse din SUA pentru a diversifica spectrul de soiuri existente care corespund cerințelor pieței. Materialul săditor a fost furnizat de pepinierele din California și Massachusetts, cu susținerea Proiectului USAID Agricultura Performantă. Într-un comunicat de presă se spune că soiurile importate pentru testare sunt dintre cele care se coc devreme, cât și târziu. Creșterea varietății de soiuri va oferi agricultorilor posibilitatea să vândă pomușoarele pe parcursul unei perioade mai îndelungate și să devină mai competitivi pe piață. Soiurile de căpșun importate includ două varietăți cu o productivitate înaltă în lunile mai-iunie – Camarosa şi Ventana și două varietăți roditoare pe tot parcursul anului – Monterey şi Portola. De asemenea, sunt testate trei soiuri de zmeur de vară – Latham, Nova, Killarney și un soi de zmeur care fructifică până toamna târziu – Caroline.

Investitorii japonezi vor fi încurajați să inițieze contacte cu partenerii din Moldova

Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) urmează să aibă o colaborare strânsă cu instituțiile similare din Republica Moldova în vederea încurajării investitorilor din Japonia să inițieze contacte sistematice cu partenerii din Republica Moldova. Inițiativa de colaborare a fost lansată în cadrul unei întrevederi a ministrului afacerilor externe și integrării europene, Tudor Ulianovschi, cu vicepreședintele executiv al JETRO, Naoyoshi Noguchi, la Tokyo. Într-un comunicat de presă remis de MAEIE se menționează că a fost discutată și reprezentarea Republicii Moldova în cadrul evenimentului de afaceri care va avea loc în luna noiembrie la București, România. La acest eveniment, JETRO va asigura participarea a peste 20 de companii nipone, reprezentând diverse sectoare ale economiei. Ambele părți au notat utilitatea prezentării istoriilor de succes ale investițiilor japoneze existente pe piața Republicii Moldova în cadrul zonelor economice libere – Fujikura și Sumitomo.

Încasările la Bugetul Public Național (BPN), în creștere față de anul trecut

Încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit, în prima jumătate a anului, 18,16 miliarde de lei. Cifra este în creștere cu 2,56 miliarde de lei (+16,4%) față de perioada similară a anului trecut. La bugetul de stat au fost încasate 8,24 miliarde lei, cu 1,31 miliarde de lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017 (+18,9%). La bugetele locale s-au înregistrat încasări de 1,94 miliarde lei, cu 233,7 milioane de lei mai mult decât în 2017 (+13,7%). La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost încasate 6,09 miliarde de lei, cu 782,9 milioane de lei mai mult comparativ cu 2017 (+14,8%). La fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 1,88 miliarde de lei, cu 237,6 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2017 (+14,4%).

MARȚI, 3 iulie

Împrumutul de la FMI este un instrument rezonabil și accesibil, opinie


Cea mai recentă tranșă de împrumut acordat Republicii Moldova de către Fondul Monetar Internațional constituie un instrument rezonabil și accesibil pentru țară. În plus, împrumutul nu poate fi acordat unor state instabile. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Tema zilei” de la postul de televiziune Canal 2. Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, susține că împrumutul de la FMI este un instrument rezonabil și accesibil. În opinia lui, în ceea ce ține de acest împrumut există două aspecte foarte clare și importante. În primul rând, Banca Națională a Moldovei, prin aceste resurse financiare, menține stabilitatea leului moldovenesc. Al doilea aspect ține de reformele din domeniul financiar-bancar. Comentatorul politic Andrei Andrievschi afirmă că Fondul Monetar Internațional nu colaborează cu regimurile instabile și cu statele unde nu există stabilitate pentru că aceasta nu este o organizație de binefacere, nu dăruiește bani și nu-i investește în țări care ulterior nu pot întoarce banii. De aceea, FMI verifică foarte atent statul înainte de a-i acorda împrumuturi.

Cetățenii moldoveni au o motivație relativ slabă de a plăti impozite, Expert-Grup

În Republica Moldova, moralitatea fiscală, care reflectă înclinația oamenilor de a plăti impozite, are unul dintre cele mai scăzute niveluri din regiune. Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Alexandu Fala notează într-un comentariu analitic că, potrivit estimărilor din 2014, scorul mediu pentru moralitatea fiscală a fost de 2,82, ceea ce indică, în raport cu alte țări din regiune, că populația Republicii Moldova are o motivație relativ slabă de a plăti impozite. Potrivit expertului, corupția influențează moralitatea fiscală, afectează atitudinea cetățenilor privind plata impozitelor și diminuează încrederea în sistemul de administrare fiscală. Manifestări ale corupției precum acceptarea mitei sau a beneficiilor nemeritate de la stat la fel diminuează nivelul moralității fiscale. Cea mai mare influență asupra moralității fiscale o are justificarea acceptării salariilor neoficiale.

● MIERCURI, 4 iulie

Air Moldova relansează zborurile directe Chișinău-Kiev-Chișinău


Din 1 august, operatorul Air Moldova relansează zborurile directe Chișinău-Kiev-Chișinău. Cursele vor fi operate zilnic, cu o aeronavă de tip Airbus 319. Conform orarului, avionul va decola de pe Aeroportul Internațional Chișinău la ora 13.30 și va ateriza la Kiev la 14.20. Decolarea din Kiev este stabilită pentru ora 17.10, iar aterizarea la Chișinău – 18.00. Prețul unui bilet de avion într-o singură direcție începe de la 77 de euro, cu toate taxele incluse. Air Moldova a lansat zboruri Chișinău-Kiev-Chișinău în octombrie 2015, dar le-a sistat în ianuarie 2016. Air Moldova operează zboruri directe spre 33 de destinații din Europa, Rusia și Asia.

Călătoria cu trenul până la Odesa va fi mai scumpă din 12 iulie

Costul biletelor de călătorie pentru vagoanele de clasa I și II cu trenul Chişinău-Odesa-Chişinău se majorează din 12 iulie până pe 23 septembrie. Potrivit unui comunicat de presă al ÎS „Calea ferată din Moldova”, pentru vagoanele de clasa a doua costul unei călătorii va fi de 161 de lei, iar pentru vagoanele de clasa întâi – 184 de lei. În prezent, prețul unui bilet pentru clasa a doua este de 149 de lei și pentru clasa întâi – 157 de lei. Costul călătoriei în vagonul clasa a treia rămâne neschimbat – 142 lei. Din 31 mai, până pe 23 septembrie, trenul Chișinău-Odesa-Chişinău circulă de patru ori pe săptămână, în zilele de joi, vineri, sâmbătă și duminică. Trenul pleacă din gara Chișinău la ora 06.57, iar de la Odesa garnitura pornește la ora 18.45.

Structura organizatorică a Fondului de Eficiență Energetică va fi revizuită

Atribuțiile administratorului Fondului de Eficiență Energetică (FEE) vor fi preluate de către direcția executivă a Fondului: Comitetul de Investiții și Consiliul de administrare. O hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobată în ședința de miercuri, 4 iulie. Ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, a spus la prezentarea hotărârii că aceste modificări şi completări la Regulament fac să nu mai fie posibilă blocarea activității instituției din cauza imposibilității selectării și/ sau identificării unui administrator, situație care se înregistrează în prezent. Potrivit ministrului, noile reglementări vin să eficientizeze procesul de selectare și finanțare a proiectelor în domeniul eficienței energetice și valorificării surselor de energie regenerabilă. Pe lista de așteptare a Fondului se află în prezent un număr de 46 de propuneri de proiecte, acceptate spre finanțare de Consiliul de Administrație, cu un buget de 148 milioane de lei, ale căror continuitate și implementare este condiționată de operaționalizarea FEE. Proiectul aprobat prevede majorarea perioadei de recuperare a investițiilor de la 7 la 11 ani, ceea ce, potrivit autorităților, va contribui la creșterea numărului de proiecte de eficiență energetică finanțate de FEE.

● JOI, 5 iulie

Aparatele de uz casnic vor trebui etichetate energetic pentru a fi plasate pe piață


Mai multe aparate casnice cu consum excesiv de energie pentru gospodărie, pentru a fi comercializate vor trebui etichetate. Potrivit regulamentelor privind cerințele de etichetare energetică a acestora, aprobate de către Guvern miercuri, 4 iulie, plasarea produselor pe piață se va face doar împreună cu o etichetă care indică consumul de energie. Regulamentele stabilesc cerințe de performanță energetică pentru aspiratoare, instalații pentru încălzirea incintelor, instalații de încălzire cu funcție dublă, pachete de instalație pentru încălzirea incintelor, regulatoare de temperatură și dispozitive solare și pachete de instalație de încălzire cu funcție dublă, instalații pentru încălzirea apei, rezervoare pentru apă caldă și pachete de instalație pentru încălzirea apei și dispozitive solare etc.

Corupția în instituțiile de stat permite eschivarea de la plata impozitelor, Expert-Grup

Răspândirea corupției în instituțiile publice permite agenților economici să se eschiveze de la plata impozitelor și să scape de pedeapsă. Corupția este o barieră pentru micii antreprenori din economia neobservată pentru a intra în câmpul legal. Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Iurie Morcotîlo notează într-un comentariu privind economia neobservată că relațiile vicioase dintre corupție și economia neobservată s-au amplificat în ultimii ani în Republica Moldova și reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea durabilă a țării. Iurie Morcotîlo menționează că economia neobservată și corupția sunt strâns legate și se alimentează reciproc. Conform datelor oficiale, în ultimii ani ponderea economiei neobservate a variat în jurul pragului de 22%-24% din PIB-ul țării, cu excepția producției ilegale. Cel mai îngrijorător fapt, în opinia autorului, este că în ultimul deceniu s-a dublat ponderea producției ascunse în sectorul formal, deci a evaziunii fiscale. Ponderea acestei componente a economiei neobservate a crescut de la 4% din PIB în 2007 la 8% în 2016.

Procedura de luare la evidență a autovehiculelor transnistrene, aprobată de Guvern

Înregistrarea mijloacelor de transport cu numere din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului – pentru accesul în traficul internațional – va fi efectuată în subdiviziunile Agenției Servicii Publice din Tiraspol și Râbnița. Înregistrarea se va face în baza documentelor confirmative ce atestă domiciliul persoanei și dreptul de proprietate asupra vehiculului, însoțite de o declarație pe proprie răspundere cu privire la veridicitatea informațiilor din aceste acte. Procedura se regăsește într-un proiect lege aprobat de Guvern. Prevederile proiectului se referă la autoturismele și remorcile atașate la acestea, motocicletele, mopeduri și bicicletele cu motor auxiliar, aflate în proprietatea persoanelor fizice cu domiciliu permanent în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și din municipiul Bender și a unor categorii de persoane juridice înregistrate la autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Mărci poștale noi: „Descoperă Moldova”

Poșta Moldovei pune în circulație de astăzi, 5 iulie, o serie de mărci poștale „Descoperă Moldova”. În imagini apare Cetatea Soroca și rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”. Mărcile au valoarea nominală de 1,75 lei și 5,75 lei. Acestea au fost tipărite într-un tiraj de a câte 200 de mii de exemplare fiecare. Macheta a fost elaborată de către Corina Levco. În circuit vor fi puse și plicuri, în tiraj de 300 de bucăți fiecare, care în prima zi vor fi vândute la un preț de 14 și 20 de lei.

Zboruri noi cu Wizz Air, din 15 decembrie

Din 15 decembrie, compania aeriană low-cost Wizz Air va opera, de pe Aeroportul Internațional Chișinău, zboruri către Copenhaga (Danemarca), Dortmund şi Memmingen (Germania), Bruxelles (Belgia) și Paris (Franța). În cadrul unei conferințe de presă, Wizz Air a comunicat că majorează flota aeriană a bazei operaționale de la Chișinău cu o aeronavă. Petru Jardan, directorul general Avia Invest, companie care administrează aeroportul, a declarat că, deja două aeronave care aparțin companiei Wizz Air vor opera zboruri de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Detalii despre noile rute și frecvența lor vor fi oferite în perioada următoare. Ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, a declarat că Wizz Air are investite în economia moldovenească 200 de milioane de dolari, iar fiecare cursă nouă deschisă înseamnă o competitivitate  mai mare pe piață, servicii mai calitative și prețuri mai mici. Directorul comercial Wizz Air, George Michalopoulos, şi-a exprimat speranța că pasagerii vor exploata noile destinații Dortmund și Memmingen din Germania, spre care până acum nu au fost efectuate zboruri directe din Chișinău. Totodată a menționat că la Bruxelles zbouri vor fi efectuate şi pe aeroportul Charleroi, nu doar pe cel național. Prețul biletelor variază între 19 și 99 de euro, iar aeronavele care vor efectua aceste zboruri sunt exploatate în medie de 4,5 ani.

Costurile suspendării finanțării UE vor fi suportate de cetățeni, IDIS

Granturile pe care le primește Republica Moldova din exterior în acest an vor fi sub nivelul prognozat. Ele vor atinge către sfârșitul anului cota maximă de 900 de milioane de lei, față de 2,8 miliarde de lei cât s-a planificat. Potrivit prognozelor experților Institutului de Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în 2018 veniturile la bugetul public naţional vor crește din impozite, taxe și contribuții de asigurări sociale și medicale. Potrivit prognozelor făcute de IDIS Viitorul, în acest an bugetul va fi executat, însă acesta va fi mai degrabă unul de supraviețuire și nu de dezvoltare. Guvernul își va putea onora obligațiile sociale precum plata pensiilor, salariilor, dar va fi deja al patrulea an consecutiv când autoritățile limitează investițiile în infrastructură. IDIS Viitorul constată că Guvernul reușește să acumuleze bani la buget din contul populației. Al doilea an consecutiv, veniturile bugetului sunt mai mari decât cele planificate. Anul trecut acesta s-a „supra-executat” cu 2,3 miliarde de lei, în acest an este anticipată o „supra-excutare” cu 2,6 miliarde de lei.

● VINERI, 6 iulie

Situațiile financiare ale Ministerului Sănătății atestă denaturări semnificative și permanente, audit


Situațiile financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale întocmite la 31 decembrie 2017 au fost supuse unui audit. Ca urmare, Curtea de Conturi a constatat că situațiile financiare consolidate nu prezintă o imagine fidelă și veridică, fiind însoțite de denaturări semnificative și permanente, atât în cadrul Ministerului, cât și în cadrul instituțiilor din subordine. Raportul auditului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 iulie a Curții. Probele de audit au fost acumulate în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și 28 de instituții din subordine și în care ministerul este fondator. Auditul a constatat că situațiile financiare consolidate nu prezintă o imagine fidelă și veridică, fiind însoțite de denaturări semnificative și permanente, determinate de mai mulți factori. Printre aceștia se numără neluarea în evidență a terenurilor aflate în folosință (34,7 milioane de lei) și a altor active administrate (88,3 milioane de lei), diferențe ale valorii imobilelor, comparativ cu valoarea cadastrală (36 milioane de lei), menținere în evidență a bunurilor care nu funcționează, sunt demolate sau asupra cărora instituția nu deține drepturi (16,1 milioane de lei).

Banca Mondială acordă Moldovei un credit de 30 mln dolari

Consiliul director al Grupului Băncii Mondiale a aprobat un credit de 30 de milioane de dolari pentru a ajuta Republica Moldova în eforturile de reducere a riscurilor fiscale și armonizare a condițiilor de dezvoltare a sectorului privat. „Aprobarea finanțării recunoaște reformele recente, implementate în Moldova pentru îmbunătățirea sistemului de pensii, creșterea funcționalității Autorității Naționale de Integritate, consolidarea guvernanței în sectorul bancar și ameliorarea mediului de afaceri, ca să numim doar câteva”, a declarat Anna Akhalkatsi, director de țară pentru Moldova, citată într-un comunica de presă al Băncii Mondiale. „Ne-am asumat angajamentul să susținem autoritățile din Moldova în continuarea implementării reformelor, care sunt necesare pentru a favoriza dezvoltarea afacerilor și crearea locurilor de muncă pentru cetățenii de rând”, a mai spus oficiala.

Modul de atribuire a concesiunii de lucrări și de servicii va fi reglementat de o lege nouă

Modul de atribuire a concesiunii de lucrări și de servicii va fi reglementat de o nouă lege, votată în lectură finală cu votul a 53 de deputați din cei prezenți. Noile prevederi reglementează modul de atribuire a concesiunii de lucrări și de servicii, regimul juridic aplicabil acestora, precum și aspectele specifice atribuirii și executării concesiunilor. Acestea se vor aplica concesiunilor a căror durată este de cel puțin cinci ani, dar nu mai mare de 35 de ani, a căror valoare estimată, calculată fără TVA, este egală sau mai mare decât zece milioane de lei pentru contractele de concesiune de lucrări și cinci milioane de lei – pentru contractele de concesiune de servicii.

Startul campaniei de recoltare a grâului arată o productivitate de 3,1 t/ha

Începutul campaniei de recoltare a grâului de toamnă arată o productivitate medie de 3,1 tone la hectar, care este sub nivelul anului trecut, când s-a înregistrat o medie de 3,7 tone la hectar. Marin Grama, consultant superior la Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, a comunicat că cifrele se pot schimba când se va face o analiză finală a recoltei. Secerișul a început acum o săptămână. Deja a fost recoltată o suprafață de 30% din terenul însămânțat cu grâu de toamnă. Deocamdată nu se cunoaște cât va fi grâu alimentar și cât furajer. În acest moment, productivitatea mai înaltă este în raioanele de nord ale țării. Consultantul superior mai spune că ploile abundente din ultima perioadă au afectat calitatea grâului. Orzul de toamnă a fost recoltat de pe o suprafață de 45% din terenul însămânțat. Productivitatea medie este estimată de 2,9 tone la hectar. În maximum două săptămâni va începe recoltarea grâului și orzului de primăvară.