logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2-7 decembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-2-7-decembrie-cele-mai-importante-stiri-din-7966_1009630.html

● LUNI, 2 decembrie

Moldovenii vorbesc mai mult la telefonul mobil


În nouă luni ale anului curent, numărul utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut faţă de finalul anului trecut cu 5,3% şi a însumat 4,3 milioane, iar traficul de voce în reţelele mobile a sporit cu 10% şi a ajuns la 7,5 miliarde de minute. În acest răstimp, un utilizator de telefonie mobilă a vorbit în medie la telefonul mobil 3 ore şi 16 minute lunar şi a trimis 15 sms-uri. Potrivit ANRCETI, creşterea volumului total de trafic în reţelele mobile a fost stimulată de utilizarea ofertelor noi propuse de furnizorii de telefonie mobilă, odată cu lansarea, la 1 iulie curent, a serviciului de portare a numerelor de telefon, oferte care pun la dispoziţia utilizatorilor un volum nelimitat de minute pentru convorbiri telefonice la nivel naţional.

Comisia Europeană va fi principalul susţinător al bugetului Moldovei în 2014

Guvernul de la Chişinău se aşteaptă în anul viitor la finanţări nerambursabile din partea partenerilor de dezvoltare în sumă de 2,3 mlrd lei, echivalentul a 178 mln dolari. Ponderea granturilor în totalul veniturilor bugetului de stat va reprezenta 9,1%, iar în raport cu PIB 2,2%. Granturile pentru susţinerea bugetului vor constitui 914 mln lei (70 mln dolari), iar granturile pentru finanţarea proiectelor – 1,4 mlrd lei (107,4 mln dolari). Comisia Europeană va fi principalul susţinător al bugetului Moldovei în 2014, cu 856 mln lei. Mijloacele vor fi direcţionare pentru susţinerea reformelor în diferite sectoare şi pentru   implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Sprijinul bugetar din partea Guvernului României este estimat la 58 mln lei, pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni.

● MARŢI, 3 decembrie

Antreprenorii dezaprobă majorarea primei procentuale de asistenţă medicală


Confederaţia Naţională a Patronatului (CNPM) îşi exprimă dezacordul în legătură cu majorarea primei de asigurare medicală obligatorie, calculată sub formă procentuală din salariu şi alte recompense. Prima de asigurare medicală obligatorie calculată sub formă de contribuţie procentuală din salariu şi alte recompense va creşte în anul viitor cu un punct procentual, până la 8%, dintre care 4% este contribuţia angajatorilor şi tot atâta contribuţia salariatului. Acest lucru este prevăzut de proiectul Legii fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014, aprobat de Guvern în şedinţa din 27 noiembrie. Ca să devină lege, proiectul trebuie să fie susţinut şi de Parlament.

Concurs de selectare a antreprenorilor pentru reparaţia a 6 străzi din capitală

Primăria municipiului Chişinău anunţă concurs de selectare a antreprenorilor pentru reparaţia a 6 străzi din capitală. Ofertele pot fi depuse până la data de 12 februarie, ora 12.00, la sediul Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie. Primarul general, Dorin Chirtoacă, a menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă, că proiectul prevede reparaţia capitală a bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a străzilor Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri, 31 August, Tighina şi Alexandru cel Bun. Lucrările prevăd reabilitarea carosabilului şi a trotuarelor, crearea locurilor de parcare şi modernizarea iluminatului stradal. Străzile vor fi reparate în cadrul unui proiect finanţat de BERD şi BEI cu 22 de milioane de euro şi din surse municipale, 8 milioane de euro. Lucrările vor fi efectuate în două etape. Prima va cuprinde primăvara 2014 – vara anului 2015, timp în care vor fi reparate 3 străzi, adică 6,5 kilometri. Durata totală a proiectului este de 24 de luni, iar alte 12 luni vor fi pentru notificarea defectelor.

O porţiune a traseului naţional Chişinău- Bălţi a fost dată în exploatare

O porţiune de 90 de kilometri pe traseul naţional Chişinău-Bălţi a fost inaugurată după reparaţii. Lucrările s-au făcut din creditele contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (circa 15 milioane de euro) şi de la Banca Europeană pentru Investiţii (14,5 milioane de euro). Totodată, Comisia Europeană, a oferit Republicii Moldova un grant de 24 de milioane de euro. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, după ce a vizitat mai multe sectoare de drum, prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat că schimbarea traseelor este vizibilă şi, în sfârşit, avem drumuri europene. „Am avut ocazia să compar pe traseul de la Chişinău la Bălţi sectoarele reabilitate cu cele care abia la anul urmează să intre în reconstrucţie. Diferenţa este dramatică. Avem şi lecţii învăţate în urma realizării acestui proiect, de care vom ţine cont pe viitor”, a declarat premierul Iurie Leancă la inaugurarea traseului reparat.

● JOI, 5 decembrie

Numărul abonaţilor la TV contra cost s-a micşorat, dar veniturile sunt în creştere


Numărul abonaţilor la serviciul TV contra cost s-a micşorat în primele nouă luni ale anului curent, cu 1,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi a alcătuit 279,5 mii. În acelaşi timp, veniturile pe acest segment de piaţă au sporit cu circa 2,6% şi au totalizat peste 124,3 milioane de lei, transmite IPN cu referire la datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). La 1 octombrie 2013, rata de penetrare a serviciului TV contra cost la 100 de locuitori era de 7,85%. Din totalul de 279,5 mii de abonaţi 74,5% sunt conectaţi la reţele TV prin cablu, 21% – în baza tehnologiei IP TV, 2,7% – prin reţele satelit (DTH) şi 1,8% - prin reţele MMDS. Potrivit ANRCETI, că tendinţa de reducere a abonaţilor la televiziunea contra costa este cauzată de migrarea abonaţilor televiziunii prin cablu la alte platforme de recepţie a programelor, în particular la internetul în bandă largă.

Guvernul a aprobat priorităţile ţării în producerea energiei din surse regenerabile

Planul Naţional în domeniul energiei din surse regenerabile pentru 2013- 2020, aprobat de Guvern, conţine 63 de acţiuni în derulare sau care urmează să fie lansate cu scopul promovării producerii energiei electrice în baza surselor eoliene, dar şi pentru modernizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică şi a centralelor termoenergetice. Moldova îşi propune prin aceste acţiuni să îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice, majorând treptat contribuţia energiei din surse regenerabile în volumul total al consumului de energie.  Un obiectiv stabilit ţine de conectarea sistemului electroenergetic al ţării la sistemul european ENTSO-E. Acesta, potrivit aşteptărilor autorităţilor din domeniu, va asigura rezerva de capacitate pentru producerea de energie electrică în baza surselor eoliene.

● VINERI, 6 decembrie

Aeroportul Internaţional Chişinău va fi modernizat începând cu anul 2015


Compania rusească „Avia Invest” a prezentat macheta aeroportului din Chişinău, cum va arăta după extindere şi modernizare. Proiectul va fi iniţiat în 2015 şi presupune construirea unui terminal nou pentru pasageri, dezvoltarea terminalului cargo şi construcţia parcărilor auto multietajate. De asemenea, va fi extins spaţiul aerogării şi vor fi lărgite pistele de aterizare şi decolare, până la circa 60 de metri. „Compania „Avia Invest” are drept scop nu doar dezvoltarea infrastructurii aeroportului, ci şi îmbunătăţirea nivelului serviciilor prestate clienţilor”, a declarat directorul general „Avia Invest”, Boris Salov, în cadrul prezentării machetei aerogării. Modernizarea aeroportului se va realiza în trei etape. Prima va începe din 2015 şi prevede extinderea terminalului existent. În 2025 va fi lansată construcţia unui terminal nou, dotat cu cinci burdufuri de barcare-îmbarcare. Ultima etapă prevede extinderea teritoriului existent şi construirea parcărilor multietajate etajate. Estimativ, proiectul de modernizare va dura până în 2035-2040.

Purcari îşi schimbă imaginea

Vinăria Purcari îşi schimbă imaginea. Anul 1827 – anul fondării vinăriei –  va constitui elementul central în comunicarea brandului. „Am lucrat intens pentru a ajunge la această etapă. Purcari are o istorie, o legendă care ne aparţine, o identitate şi tocmai de aceea am hotărât să scoatem în evidenţă această imagine”, a declarat directorul general al Vinăriei Purcari, Victor Bostan. Potrivit conducerii companiei, timp de aproape 200 de ani, Vinăria Purcari a reuşit să menţină valorile sale şi standardele de calitate. „Lansarea noii identităţi Purcari nu prevede doar schimbarea etichetei, ci şi schimbarea calităţii vinurilor şi a direcţiilor strategice”, a declarat directorul comercial, Artur Marin.

Schimbările climatice vor avea un impact considerabil asupra sectorului agrar din Moldova

În majoritatea ţărilor de tipul Moldovei riscurile aferente schimbărilor climatice reprezintă o problemă imediată şi fundamentală, deoarece existenţa majorităţii populaţiei rurale depinde , direct sau indirect, de agricultură , se menţionează în publicaţia Băncii Mondiale „Reducerea vulnerabilităţii sistemelor agrare din Moldova faţă de schimbările climatice”. Studiul prezice că schimbările climatice vor exercita un impact considerabil asupra sectorului agrar din Moldova. William Sutton, autorul raportului şi economistul agrar principal al Băncii Mondiale, a constatat că preponderent vor fi afectate păturile sărace din mediul rural, fapt determinat de dependenţa mai mare a acestora de agricultură, capacitatea relativ mai redusă de a se adapta şi proporţia mai mare a veniturilor pe care aceştia o cheltuiesc pe alimente.  Potrivit raportului, în următorii 40 de ani schimbările climatice în Moldova se vor intensifica. Va fi înregistrată o încălzire generală de circa 2 grade Celsius, comparativ cu creşterea temperaturilor din ultimii 50 de ani, precipitaţiile devenind mai diverse. Către mijlocul secolului valorile termice s-ar putea majora vara cu circa 7 grade Celsius în regiunile de sud ale Moldovei. „Producătorii agricoli din Moldova nu sunt corespunzător adaptaţi la climatul actual. Acest efect este uneori numit “deficit de adaptare”, care în Moldova ia proporţii mari”, menţionează raportul Băncii Mondiale.

● SÂMBĂTĂ, 7 decembrie

18 proiecte au fost premiate la Gala Moldova Eco-Energetică 2013


18 proiecte de promovare şi utilizare a resurselor netradiţionale energetice au fost premiate la Gala Moldova Eco-Energetică 2013, ediţia a 3-a. În anul curent la concurs au fost depuse 60 de dosare. Premierul Iurie Leancă, prezent la premierea câştigătorilor, a spus că Moldova a aderat la Comunitatea Energetică şi intenţionează să beneficieze de calitatea de membru al unei pieţe energetice europene integrate. Producerea surselor regenerabile va aduce multiple beneficii cetățenilor, precum surse de venit adiţionale, noi locuri de muncă, un confort termic sporit şi reducerea impactului nociv asupra mediului înconjurător. La categoria „Cel mai bun proiect de energie solară”, premiul i-a fost înmânat Institutului Oncologic din Chişinău. 30% din energia consumată de instituţie este obţinută din energia solară. Al doilea premiu în aceeaşi categorie a revenit unui locuitor al satului Hârtopul Mic, raionul Criuleni, Boris Grama. Bărbatul a instalat acasă un sistem fotovoltaic, iar energia obşinută o utilizează pentru necesităţile gospodăriei, iar surplusul este livrat în reţeaua publică. La secţiunea energie solară termică a câştigat Regia „Autosalubritate” din Chişinău. Locuitorul satului Popeasca, raionul Ştefan Vodă, Anton Port, a luat premiul pentru „Cel mai bun proiect în energia eoliană”. Iar liceul teoretic „Elimul Nou” din Ialoveni a obţinut premiul pentru „Cel mai bun proiect în energia geotermală”, fiind primul liceu din ţară care a realizat un proiect de acest gen.