RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2 – 6 ianuarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 2 ianuarie] [Producătorii de ouă sunt obligaţi să le ştampileze] De la 1 ianuarie producătorii de ouă sunt obligaţi să le ştampileze. Pe fiecare ou se va indica: ţara de origine (MD), localitatea (Donduşeni), codul întreprinderii şi data producerii. De asemenea, va fi marcată şi categoria. Cifra 1 înseamnă că pasărea este crescută la sol, cifra 2 indică că pasărea este crescută liber, iar 3 – în cuşcă. Guvernul a aprobat hotărârea încă în 2010, însă implementarea ei a fost amânată pentru începutul anului 2012 din cauză că nu toţi producătorii aveau tehnologiile necesare. Producătorii care nu se vor conforma deciziei vor fi doar avertizaţi în primele săptămâni ale anului, după care şi amendaţi. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a comunicat că verificările vor începe în a doua parte a lunii ianuarie. „Dacă pe piaţă vor fi ouă care nu au ştampile, atunci Agenţia Sanitară Veterinară va lua măsuri ”, a declarat Vasile Bumacov. [Reglementări noi în comerţ din 1 ianuarie] Relaţiile contractuale între furnizor şi comerciant sunt stabilite prin încheierea unui contract. Părţile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse (servicii) de la o terţă parte. Completările în acest sens la Legea privind comerţul interior, articolul 21, au intrat în vigoare la 1 ianuarie. Comerciantul nu poate să solicite sau să încaseze de la furnizor plăţi pentru servicii care nu sunt incluse în costul de achiziţie, cum ar fi taxe de raft, costuri pentru extinderea reţelelor de distribuţie şi amenajări de suprafeţe de vânzare, pentru publicitate. La rândul său, furnizorul nu poate obliga comerciantul să contribuie la costurile de marketing pentru producţia sa. Însă această reglementare nu interzice furnizorului şi comerciantului să contribuie benevol la costuri de marketing pentru promovarea produselor. Totodată, comerciantul nu poate să condiţioneze furnizorul să nu vândă produsul şi altor comercianţi la un preţ mai mic, iar furnizorul nu poate să condiţioneze comerciantul să păstreze un anumit preţ de raft. Prin amendamentele adoptate la articolul 8 al legii în cauză este interzisă comercializarea cu amănuntul pentru angrosişti. Pentru a efectua comerţul cu amănuntul ei vor fi obligaţi să deschidă unităţi comerciale cu amănuntul. Prevederea nu se va răsfrânge asupra producătorilor de mărfuri care dispun de reţea mobilă de distribuţie a produselor – camioane utilate cu maşini de casă şi control cu memorie fiscală. [● MARŢI, 3 ianuarie] [60 de firme aspiră la Premiul „Mercuriul de Aur”] Până acum la concursul „Marca comercială a anului 2011” s-au înscris 60 de mărci comerciale de produse şi servicii din diferite domenii de activitate ale economiei naţionale, anunţă şefa Direcţiei Expoziţii şi Târguri a Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei (CCI), Marina Petrov. Agenţii economici cu o marcă comercială înregistrată mai au o săptămână la dispoziţie pentru a se înscrie în concurs. „Concursul este o testare a competitivităţii produselor şi serviciilor moldoveneşti, efectuată în baza evaluării mărcilor comerciale de către un juriu profesionist şi de către consumatorii din Moldova”, a declarat Marina Petrov. Din comitetul de evaluare fac parte experţi ai Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală, ai instituţiilor de învăţământ superior, specialişti în marketing, practicieni. Concursul „Marca comercială a anului” a fost iniţiat în 2003 de CCI şi se organizează în comun cu Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Ceremonia oficială de decernare a premiilor va avea loc în cadrul expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova”, în perioada 31 ianuarie - 4 februarie 2012, la „Moldexpo”. Premiul Mare este „Mercuriul de Aur”, urmat de medalii de aur, argint şi bronz. Conform AGEPI, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 11 mii de mărci comerciale internaţionale şi 10 mii de mărci comerciale autohtone. [●MIERCURI, 4 ianuarie] [MAIA a exclus două tipuri de subvenţionare în agricultură] Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) a exclus două tipuri de subvenţionare în agricultură. Proiectul Regulamentului de Subvenţionare a Agriculturii pentru 2012 nu prevede subvenţionarea procurării de fertilizanţi şi restituirea cheltuielilor pentru pomparea apei la irigarea culturilor agricole, a comunicat secretarul de presă al MAIA, Constantin Rotaru. Proiectul a fost dezbătut cu reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale din domeniul agriculturii. Printre propunerile formulate este subvenţionarea substanţială a construcţiilor caselor de ambalare şi acordarea unui sprijin financiar fermierilor care nu dispun de suprafeţe mari de terenuri agricole. Regulamentul de Subvenţionare a Agriculturii pentru 2012 include 8 măsuri, comparativ cu 10 în redacţia din anul trecut. Anul acesta se propune asigurarea riscurilor în agricultură şi fondarea sau extinderea plantaţiilor multianuale. De asemenea se urmăreşte extinderea suprafeţelor protejate pentru cultivarea legumelor, procurarea tehnicii agricole de irigare, stimularea investiţiilor în fondarea sau reconstrucţia fermelor zootehnice, procurarea de animale de prăsilă şi stimularea investiţiilor pentru crearea infrastructurii post recoltare etc. De achitarea subvenţiilor în anul curent vor beneficia agenţii economici din domeniul agricol care au încheiat contracte cu Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură începând cu 1 noiembrie 2011. Pentru subvenţionarea agriculturii în bugetul anului 2012 sunt rezervate 400 de milioane de lei. [● JOI, 5 ianuarie] [200 de întreprinderi şi-au anunţat participarea la „Fabricat în Moldova”] Circa 200 de întreprinderi au depus până acum cereri de participare la expoziţia naţională „Fabricat în Moldova”, ce se va desfăşura în perioada 31 ianuarie – 4 februarie la „Moldexpo”. Evenimentul are loc sub patronajul Guvernului şi este organizat de către Camera de Comerţ şi Industrie (CCI). Potrivit Marinei Petrov, şefa Direcţiei expoziţii şi târguri a CCI, 10 raioane vor prezenta standuri colective ale agenţilor economici din regiune. Pe lângă tradiţionalele produse alimentare, băuturi, textile, mobilă, mărfuri de larg consum etc., la ediţia a XI-a a expoziţiei vor fi expuse produse tehnico-industriale, utilaje, proiecte investiţionale, servicii pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Cele mai bune exponate vor fi premiate cu medalii de aur „Fabricat în Moldova”. Standuri informaţionale vor avea şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, Ucraina şi Belarus. Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă va desfăşura Târgul locurilor de muncă, iar CCI împreună cu partenerii de peste hotare va organiza Centrul de retail, Bursa de contacte, seminare şi mese rotunde pentru mediul de afaceri. Anul trecut expoziţia a reunit peste 300 de participanţi din diferite regiuni ale ţării şi din majoritatea ramurilor economiei naţionale. Mărfurile au fost expuse pe o suprafaţă de peste 2400 de metri pătraţi. [● VINERI, 6 ianuarie] [Speranţele patronilor din micul business nu s-au îndreptăţit] Speranţele patronilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) la o îmbunătăţire a mediului de afaceri nu s-au îndreptăţit. Anul trecut au fost închise peste 3 mii de întreprinderi mici din cauza scăderii veniturilor din vânzări, a anunţat preşedintele Asociaţiei Micului Business (AMB), Eugen Roşcovanu, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova. Eugen Roşcovanu a menţionat că producţia nu se dezvoltă şi peste 40% din business reprezintă comerţul cu amănuntul şi angro, iar industria prelucrătoare abia de ajunge la 10%. Cota ÎMM în PIB a scăzut drastic, chiar comparativ cu anul 2006, ceea ce este un rezultat al monopolizării economiei şi al concurenţei neloiale. Impozitul pe venit de 12%, introdus pe anul 2012, va continua acest proces, inclusiv trecerea afacerilor în economia tenebră. „Un impact total negativ asupra mediului de afaceri va avea şi trecerea pe contul businessului a plăţilor buletinelor de boală. Politica reglementărilor s-a împotmolit în iniţiativele birocratice ale ministerelor şi departamentelor. Bineînţeles, oamenii de afaceri se vor adapta la condiţiile agresive din economia noastră, dar cu greu putem spera la o creştere a numărului locurilor de muncă, care în toată lumea sunt apanajul ÎMM. Toţi aşteaptă politici stimulatorii – cu aceasta trăiesc oamenii de afaceri”, a declarat preşedintele AMB. Potrivit lui Eugen Roşcovanu, controalele nenumărate, uneori de 2-3 ori pe săptămână, însoţite de amenzi mari, sărăcirea populaţiei şi scăderea puterii de cumpărare – duc micile întreprinderi la faliment. În total, spune Eugen Roşcovanu, peste 45 de mii de intreprinderi mici şi mijlocii prezintă dări de seamă. Circa 30% din numărul ÎMM înregistrate sunt însă cu activitate nulă.