● LUNI, 19 ianuarie
33 de întreprinderi agricole vor beneficia de granturi de peste 5 milioane de lei
33 de întreprinderi agricole vor beneficia de granturi în valoare totală de 5,3 milioane de lei în cadrul programului de granturi post-investiţionale „Managementul durabil al terenurilor” al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Potrivit unui comunicat de presă al proiectului MAC-P, în 2014 au fost organizate 2 runde de selectare a dosarelor. Comisia de evaluare a aprobat spre finanţare 33 de dosare din cele 42 depuse în prima rundă . Celelalte 80 de dosare din cea de-a doua rundă vor fi examinate până în primăvara anului curent.
BERD planifică să cumpere până la 50% din acţiunile Victoriabank
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este pregătită să-şi mărească participaţia la Victoriabank, cu scopul de a restabili guvernanţa corporativă a băncii şi de a asigura performanţa ei financiară. BERD anunţă că deţine 15,06% din acţiunile Victoriabank şi a primit aprobarea regulatorului de a-şi mări participaţia până la 50%. BERD însă nu a stabilit deocamdată mărimea exactă a pachetului de acţiuni pe care îl va achiziţiona, aceasta depinzând de evoluţiile de pe piaţă.Potrivit BERD, măsurile întreprinse vin după ce activitatea consiliului de administraţie al Victoriabank a fost suspendată printr-o hotărâre judecătorească, fapt ce a creat o situaţie în care acţionarii nu pot exercita influenţa asupra managementului băncii.
Temperaturile ridicate nu au afectat culturile agricole, dar există pericole
Culturile de toamnă nu sunt afectate de temperaturile ridicate din această lună. Pericole pot apărea doar dacă temperaturile vor scădea brusc. Şefa Centrului Prognoze Agrometeorologice, Tatiana Mironova, a declarat că asemenea temperaturi ridicate în ianuarie se repetă în Moldova o dată la 4-5 ani. Specialistul a mai spus că, deşi în timpul zilei culturile de toamnă se mai dezvoltă, vegetaţia foarte puternică este oprită de faptul că pe timp de noapte temperaturile sunt mai joase.
ANRCETI anunţă concurs pentru 4 frecvenţe radio
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) anunţă concurs pentru patru licenţe de utilizare a frecvenţelor radio din banda 3400-3600 MHz. Cererile de participare şi documentele de însoţire pot fi depuse la ANRCETI până la 13 martie. Licenţele vor fi acordate pe un termen de 15 ani. La concurs pot participa persoane juridice din Moldova, persoane juridice străine, societăţi civile/asocieri de persoane juridice din Moldova şi/sau străine în scopul depunerii de cereri şi oferte comune.
Air Moldova lansează cursa directă Chişinău-Viena-Chişinău
Compania aeriană „Air Moldova” îşi extinde geografia zborurilor prin lansarea unei noi curse directe Chişinău-Viena-Chişinău, începând cu 10 aprilie anul curent. Cursa va fi operată cu o frecvenţă de trei ori pe săptămână, în zilele de luni, miercuri şi vineri, cu o aeronavă Embraer 190. Potrivit site-ului oficial al companiei aeriene, luni şi miercuri decolarea din Chişinău va avea loc la ora 13.50 (ora locală), iar aterizarea la Viena – 14.30 (ora locală). Decolarea din Viena va avea loc la 15.20 (ora locală) şi aterizarea la Chişinău – 17.50 (ora locală).
În Orhei au fost limitate acţiunile de sacrificare a animalelor
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a limitat acţiunile de sacrificare a animalelor pe durata perioadei de carantină în localitatea Cihoreni, raionul Orhei, instituită după ce săptămâna trecută a fost înregistrat un caz de antrax la o bovină.Potrivit agenţiei, carnea de bovină a fost transportată la groapă şi arsă. De asemenea, a fost dezinfectat teritoriul gospodăriei unde a fost sacrificată bovina, dar şi unitatea de transport cu care s-a transportat carnea. Medicii veterinari au organizat inventarierea şi imunizarea forţată contra antraxului. În total, au fost vaccinate 128 de bovine. În sezonul precedent în această localitate au fost imunizate contra antraxului 94 de capete de bovine, ovine – 562, caprine – 187, cabaline – 25.
Poliţia a sistat activitatea unei întreprinderi de prelucrare a uleiului
Activitatea unei întreprinderi de prelucrare a uleiului alimentar din capitală a fost sistată. Ca urmare a unui control în secţia de producere şi prelucrare, poliţiştii au constatat condiţii insalubre precum şi lipsa autorizaţiilor sanitare şi de funcţionare. Potrivit Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău, s-a constatat că în activitatea întreprinderii erau implementate procese tehnologice de prelucrare a uleiului deja utilizat în alimentaţie la alte întreprinderi individuale, fiind casat din evidenţă ca şi consumat. Angajaţii contabilităţii întreprinderii nu au putut oferi explicaţii concludente la acest capitol. Angajaţii care erau prezenţi la locul de muncă, nu aveau perfectate contracte de muncă precum şi alte acte obligatorii.
● MARŢI, 20 ianuarie
BERD a redus prognoza de creştere economică a Moldovei
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare consideră că în 2015 economia Moldovei va înregistra o stagnare şi a redus prognoza de creştere economică de la 4%, făcută în toamnă, la 0%. Experţii BERD sunt de părere că există un risc major de recesiune pe fundalul situaţiei la nivel regional, şi anume a reducerii în 2015 a creşterii PIB în Rusia. Micşorarea preţurilor petrolului va compensa, parţial, influenţele regionale nefavorabile, deşi efectul benefic va fi neînsemnat. Totodată BERD subliniază că Moldova, ca şi alte ţări din CSI, s-au confruntat cu devalorizarea valutei naţionale la finele anului 2014 (devalorizare care continuă). Aceasta este în măsură să afecteze sectoarele real şi financiar ale economiei moldoveneşti.
Cine pierde şi cine are de câştigat din devalorizarea leului
Expertul economic Vitalie Rapcea spune că din devalorizarea leului au de pierdut cei care au salarii şi venituri în lei şi cei care au luat credite în valută străină şi acum pentru a plăti dobânzile trebuie să plătească mai mult din aceleaşi salarii în lei. Expertul a adăugat că, la nivel macroeconomic, se presupune că din această situaţie au de câştigat exportatorii, dar aceştia declară că nu au pieţe de desfacere. Întrebat cine are de câştigat din devalorizarea leului, Vitalie Rapcea a spus că, teoretic, în avantaj ar fi cei care au economii în valută străină şi care îi schimbă acum pe lei pentru investiţii sau alte plăţi, dar această probabilitate este mică. „Situaţia dată nu este creată artificial, dar ar putea şi ar trebui să fie oarecum temperată deoarece ar putea duce la o panică generală, iar costul unei intervenţii n acea situaţie ar fi mult mai mare. Trebuie să se identifice intervenţia care necesită costuri minime, dar să aibă un rezultat maxim”, a subliniat expertul.
În acest an vor fi create încă 15 grupuri de producători în domeniul horticol
În acest an vor fi create încă 15 grupuri de producători în domeniul horticol, care vor putea accesa granturi pentru industria post-recoltă de până la 350 de mii de dolari. Despre aceasta s-a discutat la şedinţa Conciliului de observatori al Unităţii consolidate de implementare şi monitorizare a proiectelor în agricultură, implementatorul proiectului MAC-P. Preşedintele Consiliului de observatori al proiectul, Vasile Bumacov, ministru în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, a spus că una din cele mai mari provocări ale proiectului a fost cea de a convinge agricultorii din Moldova să se asocieze. Anul trecut au fost create 18 grupe de producători, asociind peste 100 de agricultori. „Acesta este un rezultat foarte bun”, a spus Vasile Bumacov.
Volumul schimburilor comerciale ale României şi Republicii Moldova au crescut
Ambasada României la Chişinău informează că volumul schimburilor comerciale bilaterale ale României şi Republicii Moldova îşi continuă trendul ascendent. În primele 11 luni ale anului 2014, volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu peste 19,03%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova a fost de aproape 1,5 miliarde de dolari. Exportul din România spre Moldova s-a ridicat la 1,028 miliarde de dolari, în creştere cu 20,51% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, iar importul din Republica Moldova – la peste 461 de milioane de dolari, în creştere cu 15,88%.
●MIERCURI, 21 ianuarie
Dorin Drăguţanu oferă explicaţii în legătură cu deprecierea leului
Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, explică deprecierea leului prin faptul că economia Moldovei a fost lovită de şocuri externe, pentru care nu a fost pregătită. Explicaţiile au fost oferite în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune „Moldova 1”. Potrivit guvernatorului, situaţia economică din Federaţia Rusă, dar şi embargourile impuse de către această ţară pentru produsele agricole moldoveneşti, au influenţat direct căderea leului moldovenesc. „Rubla rusească a scăzut dramatic, aşa că muncitorii moldoveni din Rusia trimit acasă mai puţini dolari sau euro ca înainte. Astfel, au scăzut remitenţele. O altă cauză, care a dus la deprecierea leului o constituie scăderea volumului exporturilor, asupra cărora şi-au lăsat amprenta embargourile. Mai este un factor, poate că nu la fel de important, dar care lasă urme.
Administraţia din stânga Nistrului anunţă întârzieri la plata salariilor
Administraţia de la Tiraspol anunţă că va achita cu întârziere salariile bugetarilor din cauza încasărilor reduse în bugetul regiunii. De la începutul anului, încasările s-au redus de 4 ori. Dacă în primele 20 de zile ale anului 2014 în buget au fost acumulate peste 60 de milioane de ruble (peste 75 de milioane de lei), atunci în perioada similară a anului curent s-au acumulat doar 16 milioane de ruble (circa 20 de milioane de lei). Presa din regiune scrie că întârzieri la salarii vor avea loc nu doar la Tiraspol, ci şi la nivel local, în raioane precum Grigoriopol, Slobozia, Camenca şi Dubăsari. Acum doar raionul Râbniţa se descurcă să achite salariile din veniturile pe care le are la nivel local.
● JOI, 22 ianuarie
Ţările baltice vor să majoreze importurile de produse agricole din Moldova
Ţările baltice vor să importe produse agricole prioritar din Republica Moldova, ceea ce va determina majorarea volumelor. Ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare,Vasile Bumacov, a declarat că a participat recent la un eveniment la Berlin, Germania, unde a discutat despre aceasta cu omologii săi din ţările baltice. „Cel mai mare interes pentru produsele noastre îl manifestă Estonia. Voi merge în februarie în această ţară, unde vom lansa un proiect prin care se va da prioritate importului produselor agricole moldoveneşti”, a spus oficialul.
Situaţia pe piaţa valutară va duce la creşterea costului vieţii, expert
Devalorizarea leului în raport cu principalele valute străine va duce la majorarea preţurilor pe termen mediu şi lung, în special la produsele de import. Natan Garştea, directorul Agenţiei de rating şi estimare Estimator-VM, a declarat că situaţia creată pe piaţa valutară va duce la creşterea costului vieţii. Din ieftinirea leului au de câştigat exportatorii, fiindcă producţia vândută peste hotare în valută străină le aduce acum mai mulţi lei. În acelaşi timp, au de pierdut importatorii, întrucât producţia de peste hotare începe să coste mai mult pe piaţa internă. Mai au de pierdut şi toţi cei care au cheltuieli exprimate în valută. De obicei chiria aşa se calculează.
