● LUNI, 18 mai
Parcarea multietajată de la aeroport a fost inaugurată
Parcarea cu 4 niveluri şi o capacitate de 800 de locuri, amplasată în faţa Aeroportului Internaţional Chişinău, a fost dată în exploatare. Potrivit unui comunicat de presă al companiei „Avia Invest” SRL, concesionarul aerogării, în prima perioadă de exploatare, toţi clienţii aeroportului vor beneficia gratuit de serviciile parcării. Pentru a identifica rapid locul autovehiculului parcat, fiecare nivel este marcat cu o culoare diferită: galben, portocaliu, gri şi roşu. La nivelul superior sunt locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, sunt prevăzute două lifturi pentru transportarea persoanelor şi a mărfurilor, rampe de trecere între niveluri pentru vizitatori şi vehicule, sistem de control şi supraveghere video, dispozitive de informare şi alte echipamente necesare. Fiecare pilon din parcare este dotat cu colţuri reflectorizante din cauciuc şi bordura din cauciuc pentru a evita deteriorarea automobilelor.
● MARŢI, 19 mai
Statul vinde proprietăţi de aproape 800 de milioane de lei
Bursa de Valori a Moldovei desfăşoară astăzi, 19 mai, prima licitaţie din acest an de vânzare a acţiunilor proprietate de stat. Licitaţii cu „strigare” vor avea loc şi pe 20, 21 şi 22 mai. În cadrul acestora vor fi expuse pachetele de acţiuni în 24 de societăţi pe acţiuni, în 11 din care statul deţine pachetul majoritar. La licitaţie sunt expuse acţiuni ale statului în „Comerţ Petrol” SA (100%), „Aeroport Catering” SA (100%), „Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei” SA (95%) , Uzina Maşini de Salubrizare din Făleşti SA (94%). Spre privatizare sunt propuse şi pachete mai mici – „Alimentarmaş” SA (30%), Fabrica de unt şi brânzeturi din Vulcăneşti (13%).
Mobiasbancă – Groupe Société Générale marchează 25 de ani de la fondare
Mobiasbancă – Groupe Société Générale marchează cea de-a 25-a aniversare de la fondare. Preşedintele băncii, Ridha Tekaia, a declarat marţi, 19 mai, la o conferinţă de presă, că în toţi aceşti ani banca a reuşit să se claseze pe poziţii de top şi să devină una dintre cele mai inovative şi de încredere bănci pe piaţa locală, cu produse corespunzătoare standardelor internaţionale. Ridha Tekaia a menţionat că, pe parcursul celor 25 de ani, Mobiasbancă – Groupe Société Générale se bucură de încrederea clienţilor, de stabilitate financiară şi de susţinerea partenerilor internaţionali. De-a lungul anilor, banca a lansat un şir de servicii inovative, iar unul dintre cele mai recente este MobiasSMS, un serviciu de deservire la distanţă prin care clienţii pot consulta contul curent, pot achita factura şi efectua operaţiuni bancare direct de pe telefonul mobil. Tot anul acesta, a fost lansat un nou centru de instruire, numărul şi calitatea trainingurilor pentru angajaţi urmând să îmbunătăţească şi calitatea serviciilor prestate.
Statul şi-a vândut acţiunile în societatea INLAC
Pachetul de 1,5% acţiuni pe care l-a deţinut statul în societatea pe acţiuni INLAC din Edineţ a fost comercializat marţi, 19 mai, în prima zi de licitaţie a acţiunilor proprietate a statului la Bursa de Valori a Moldovei. Preţul de vânzare a unei acţiuni a fost de 70 lei, iar ar pentru pachetul de 1,5% acţiuni cumpărătorul a plătit 47,3 mii de lei. Societatea INLAC este specializată în producerea laptelui, untului şi prafului de lapte. Licitaţiile de vânzare a acţiunilor proprietate publică a statului vor continua în următoarele 3 zile, până la 22 mai. În cadrul acestei runde de privatizare sunt expuse pachetele de acţiuni ale statului în 24 de societăţi pe acţiuni, în 11 dintre care statul deţine pachetul majoritar.
●MIERCURI, 20 mai
Producătorii agricoli nu renunţă la proteste, declaraţii
Reprezentanţii producătorilor agricoli, care s-au întâlnit marţi cu premierul Chiril Gaburici, au declarat că nu vor renunţa la proteste. Preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli din Moldova, Alexandru Slusari, susţine că la întrevederea cu premierul Gaburici nu s-a ajuns la un numitor comun. „Discuţia cu premierul nu ne-a schimbat părerea. Au fost făcute aceleaşi promisiuni incerte, de ordin general, precum că se vor strădui să ne ajute. Situaţia în agricultură este gravă. Cele 380 de milioane alocate de la buget pentru dezvoltarea agriculturii sunt absolut insuficiente. În loc să majoreze bugetul subvenţiilor în agricultură, dimpotrivă, le-au micşorat cu 200 de mln faţă de anul trecut. Pentru ca să putem face faţă situaţiei noi avem nevoie de cel puţin 600 de milioane de lei” , a spus Slusari. Slusari a mai comunicat că fermierii au înaintat premierului propuneri de natură să amelioreze situaţia. „Noi am venit cu soluţii. Una ar fi anularea accizelor la motorină pentru producătorii agricoli. Este cunoscut faptul că aceşti bani ajung în fondul rutier. Producătorii agricoli îşi folosesc tehnica în câmp. Nu este corect. De asemenea, ar trebui să permită producătorilor agricoli să importe singuri motorina pentru lucrările agricole. O soluţie ar fi ca Guvernul să împrumute 600 de mln de lei de la Banca Naţională, bani care vor fi restituiţi peste jumătate de an din fondurile europene”, a adăugat Slusari.
Guvernul va examina problema datoriilor faţă de agricultori la următoarea şedinţă
Guvernul va examina la următoarea şedinţă problema datoriilor din Fondul de subvenţionare în agricultură pe anul trecut, astfel încât fermierii să-şi poată primi banii în cel mai scurt timp. Promisiunea a fost făcută de premierul Chiril Gaburici la o întrevedere cu reprezentanţii mai multor asociaţii de agricultori. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, agricultorii au venit cu propunerea de a opera modificări în lege, astfel încât cooperativele de întreprinzători create de producătorii agricoli să poată importa produse petroliere direct de la rafinării. Reprezentanţii agricultorilor au mai solicitat să le fie facilitat accesul la credite preferenţiale la băncile comerciale, iar accizele acumulate în baza consumului de combustibil utilizat de tehnica agricolă să fie redirecţionate de la Fondul rutier spre Fondul de subvenţionare în agricultură. Conform estimărilor, producătorii agricoli contribuie la acumulările la buget în baza accizelor pe combustibil cu circa 300 de milioane de lei anual.
Banca Mondială oferă adiţional Moldovei 2 mln dolari pentru prognozarea vremii adverse
Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat o finanţare adiţională de 2 milioane dolari pentru Republica Moldova în cadrul proiectului Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice. Banii sunt pentru a susţine capacitatea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de a prognoza vremea adversă şi va îmbunătăţi capacitatea generală a ţării de pregătire şi răspuns la dezastrele naturale. Finanţarea adiţională complementează un proiect în sumă iniţială de 10 milioane de dolari, care are drept obiectiv reducerea susceptibilităţii Moldovei la dezastrele naturale, în special în sectorul agricol, precum şi diminuarea vulnerabilităţii economice a ţării la secete, inundaţii şi alte şocuri naturale.
● JOI, 21 mai
Moldova optează pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi energie electrică
Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României vor semna un Memorandum de înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din cele două ţări. Proiectul acestui Memorandum a fost aprobat în şedinţa executivului de la Chișinău. Semnarea acestui document are drept scop asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, crearea premiselor integrării în piaţă unică europeană de energie, dar şi examinarea soluţiilor posibile şi realizarea proiectelor necesare livrării de energie pe termen lung din România în Republica Moldova. De asemenea, Memorandumul de Înţelegere va permite consolidarea relaţiilor de parteneriat în domeniul energetic ale Republicii Moldova cu România şi va contribui la implementarea proiectelor strategice de interconectare cu UE, atât în domeniul energiei electrice, cât şi al gazelor naturale. Documentul prevede realizarea proiectelor de importanță națională: Gazoductul Ungheni-Chișinău și Onești-Iași, interconectarea electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău, Iași-Ungheni-Strășeni și Suceava-Bălți.
Bugetul pe anul trecut a fost executat cu un deficit mai mic decât cel prevăzut
Cabinetul de miniştri a aprobat raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2014, cu venituri în sumă de 27,7 miliarde de lei şi cheltuieli de 29,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului finanţelor, Anatol Arapu, în anul 2014 la bugetul de stat pe toate componentele au fost acumulate venituri în creştere cu 23,5 % faţă de anul 2013. Veniturile fiscale au constituit 79,1%, iar granturile – 14,2%. Încasări s-au acumulat şi din veniturile nefiscale, veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice. Cheltuielile au fost realizate în proporţie de 94,7% faţă de prevederile anuale, dar cu 22,8% mai mult decât în anul 2013. Executarea bugetului de stat pe anul 2014 s-a soldat cu un deficit în sumă de 1,6 miliarde de lei, cu circa un miliard de lei mai puţin decât a fost prevăzut.
Agenţii economici vor prezenta mai puţine acte la vamă
Numărul actelor care însoţesc declaraţia vamală prezentată de către agenţii economici la operaţiunile de import-export a fost redus de la 10 până la 3. Directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, a declarat că acest lucru va micşora timpul şi costurile aferente activităţii de import-export. Totodată, modificările vor asigura aplicarea uniformă a măsurilor netarifare, vor minimiza riscul corupţiei şi vor apropia Republica Moldova de standardele europene în domeniul comerţului transfrontalier. „Companiile din Republica Moldova vor putea beneficia pe deplin de oportunităţile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, semnat cu Uniunea Europeană. Simplificarea procedurilor este benefică în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care au resurse limitate”, a mai spus Tudor Baliţchi.
Subvenţionarea în agricultură va fi plafonată
Guvernul a aprobat Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare în agricultură pe 2015. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a spus că, după ce vor fi acoperite datoriile pentru investiţiile făcute de producători în 2014, în sumă de 230 de milioane de lei, restul banilor, 380 de milioane de lei, vor fi repartizaţi pentru cele 11 măsuri de subvenţionare prevăzute în Legea bugetului de stat pentru 2015. Accentul va fi pus pe susţinerea producătorilor agricoli mici şi mijlocii. De aceea, a fost stabilit un plafon maxim de 2,5 milioane de lei de care poate benefica un producător, pe toate măsurile de subvenţionare. În cazul asocierii producătorilor agricoli, grupurile de producători vor beneficia de subvenţii în sumă de până la 4 milioane de lei. În regulament sunt stabilite plafoane şi pentru fiecare din măsurile de subvenţionare. De exemplu, plafonul pentru stimularea creditării de la bănci va fi de 100 de mii lei, pentru stimularea riscurilor în agricultură – 300 de mii de lei, pentru stimularea procurării tehnicii agricole – 200 de mii de lei.
ÎMM-urile din ţările cu regim DCFTA vor beneficia de 200 mln euro din partea UE
Uniunea Europeană va face disponibilă o sumă de aproximativ 200 mln euro pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) din Moldova, Ucraina şi Georgia prin Facilitatea DCFTA, a anunţat joi, 21 mai, Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere. Vorbind la o conferinţă de presă prilejuită de Forumul de Afaceri al Parteneriatului Estic, desfăşurat la Riga, Johannes Hahn a declarat că grantul de 200 de mln de euro va „deschide calea” pentru investiţii în valoare de cel puţin 2 mlrd euro, fără a specifica însă mecanismul. Totodată, Hahn a subliniat că banii vor fi oferiţi ÎMM-urilor pe bază de merit, pentru proiecte competitive şi de calitate. Finanţarea le va permite ÎMM-urilor să investească pentru a deveni mai competitive şi le va ajuta să se integreze în reţele globale, dar şi să se conformeze noilor reguli sanitare, fitosanitare şi standardelor tehnice şi de calitate. Oficialul european a subliniat importanţa ÎMM-urilor în economia europeană, remarcând relaţia directă dintre activitatea acestora şi ratele angajării populaţiei în câmpul muncii.
DCFTA este un „program de fitness” pentru ţările PaE, comisar european
Regimul zonelor de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) este un „program de fitness” pentru ţările Parteneriatului Estic care au semnat angajamentele respective, pentru că le obligă să implementeze reforme şi să se apropie de standardele europene. Declaraţia a fost făcută de Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, în cadrul Forumului de Afaceri al Parteneriatului Estic, care se desfăşoară joi, 21 mai, în capitala letonă. Johannes Hahn a notat că Moldova şi Georgia au arătat deja „primele rezultate promiţătoare” după semnarea angajamentelor DCFTA, mărindu-şi exporturile către UE. „Punctele de plecare au fost desigur modeste, însă acest fapt arată că există potenţial”, a spus comisarul european. Johannes Hahn a subliniat importanţa pe care o au întreprinderile mici şi mijlocii în contextul noului regim de liber schimb, declarând că DCFTA oferă acestora oportunităţi extraordinare.
● VINERI, 22 mai
150 de moldoveni de succes, promovaţi în cadrul unui proiect susţinut de Mobiasbancă
150 de moldoveni de succes au fost promovaţi în cadrul unui proiect lansat de Agenţia Publicis Moldova, cu susţinerea Mobiasbancă – Groupe Société Générale. Potrivit autorilor, proiectul vine să arate lumii întregi că Republica Moldova are cu cine se mândri şi are exemple de viaţă care ar putea inspira pe oricine. Istoriile de succes ale protagoniştilor proiectului au fost prezentate în cadrul unei festivităţi organizate joi, 21 mai. Aceştia au primit din partea Mobiasbancă – Groupe Société Générale, în semn de recunoştinţă şi apreciere a talentului, câte un card bancar personalizat cu deservire gratuită pe toată perioada de valabilitate. Preşedintele băncii, Ridha Tekaia, a declarat că sunt oameni cu dăruire şi talent, care duc faima ţării peste hotare, dar sunt mai puţin cunoscuţi în Republica Moldova. „Republica Moldova are nevoie de o imagine bună peste hotare şi acest lucru poate fi realizat cu ajutorul oamenilor talentaţi din această ţară. Eu sper că prin această iniţiativă vom face cunoscute aceste nume şi vom inspira şi alţi oameni să devină mai curajoşi şi să facă lucruri frumoase”, a notat Ridha Tekaia.
În anul curent Moldova va avea adoptate aproape jumătate din standardele europene
Până la finele anului curent, Republica Moldova va avea adoptate şi va aplica circa 10 mii de standarde europene, aproape jumătate din cele 23 de mii pe care trebuie să le adopte până în 2018. Iurie Socol, directorul Institutului Naţional de Standardizare, a declarat că standardele europene, spre deosebire de cele vechi, sovietice (GOST-uri), au mai multe avantaje şi permit producătorilor nu doar să exporte pe piaţa europeană, ci şi să dezvolte produse noi. Moldova a moştenit un sistem întreg de standarde sovietice. Circa 13500 de GOST-uri sunt în vigoare şi acestea diferă de standardele europene. Dacă un agent economic aplică GOST-ul în procesul de producţie, marfa lui nu este acceptată pe piaţa europeană, deoarece nu corespunde cerinţelor, a spus Iurie Socol. Un avantaj al implementării standardelor europene este faptul că au apărut cerinţe care nu erau în perioada sovietică, de exemplu ca produsele să fie eficiente energetic. La fel e şi cu respectarea drepturilor persoanelor cu cerinţe speciale – în troleibuzele sovietice nu se ţinea cont de necesitatea ca şi persoanele în scaun rulant să aibă acces.
● SÂMBĂTĂ, 23 mai
Guvernul discută iniţiative economice cu societatea civilă
Un şir de iniţiative economice propuse de Guvern au fost prezentate şi puse în discuţie cu reprezentanţii societăţii civile în cadrul unei şedinţe care a avut loc în seara de vineri, 22 mai, la executiv. Premierul Chiril Gaburici a venit cu propria viziune asupra situaţiei economice din ţară şi a celei din domeniul financiar-bancar, prezentând iniţiativele care urmează să redreseze situaţia şi să asigure o dezvoltare economică durabilă, aşa cum prevede una dintre cele trei priorităţi ale Guvernului: unitatea naţională, supremaţia legii, economie durabilă. După şedinţă, premierul a declarat pentru presă că iniţiativele propuse sunt pe termen scurt şi mediu şi acestea vin să îmbunătăţească mediul de afaceri. Printre acestea au fost menţionate: reducerea numărului de autorizaţii, cu cel puţin 30 la sută, implementarea ghişeului unic care va unifica serviciile prestate de mai multe instituţii publice, simplificarea semnificativă a procesului de acordare a permiselor de construcţie, precum şi a procedurii de acordare a autorizaţiilor pentru comerţ.
Statul a câştigat peste 56 de mii de lei din vânzarea acţiunilor în Inlac şi Carmez
Statul a obţinut puţin peste 47 de mii de din vânzarea acţiunilor pe care le deţinea în SA Inlac din Cupcini, Edineţ (1,49% acţiuni, la preţul de 70 de lei pentru o acţiune) şi 9 mii de lei din vânzarea acţiunilor în SA„Carmez” (0,023% acţiuni, la preţul de 18 lei pentru o acţiune). Acestea au fost singurele pachete de acţiuni vândute la licitaţia organizată la Bursa de Valori a Moldovei în perioada 19-22 mai. La bursă au fost expuse pachete de acţiuni ale statului în 24 de societăţi, în 11 dintre care statul deţine cota majoritară. A fost o licitaţie „cu strigare”, acţiunile fiind propuse în pachete unice.
