RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 18-23 iunie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 18 iunie] [Roada de piersici va fi practic în jumătate faţă de anul trecut] Producătorii de piersici susţin că anul acesta recolta va fi practic în jumătate faţă de anul precedent. Producătorii speră că vor putea să-şi vândă fructele la un preţ mai mare pentru a putea acoperi cel puţin cheltuielile de producţie. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară, Alexandru Slusari, a declarat că, potrivit semnalelor din teritoriu, la caise situaţia nu este la fel de catastrofală ca la piersici, dar nici recolta de caise nu e la fel de bună ca în anii precedenţi. Producătorii au întreprins toate măsurile necesare pentru a recupera cât mai mult posibil din recolta compromisă fie de îngheţuri, fie de ploile cu grindină. Constantin Matcaş, producător din raionul Cahul, are o livadă de 110 ha. Producătorul are îndoieli că va putea aduna măcar jumătate din cantităţile de anul trecut, când a avut în jur de 1 mie de tone de fructe. „Nici nu ştiu dacă voi putea să recuperez cheltuielile pentru întreţinerea livezii. Sper că fructele vor putea fi vândute la un preţ mai mare”, a spune Constantin Matcaş. [Ajutorul de stat trebuie oferit transparent, ANPC] Legea privind ajutorul de stat, votată în a doua lectură, este prima de acest fel în Republica Moldova. Statul poate să acorde ajutor unor întreprinderi, dar aceste acţiuni trebuie să se facă în mod transparent. Declaraţia a fost făcută de către directorul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), Viorica Cărare, la o masă rotundă despre rolul politicii concurenţei pentru crearea unui mediu favorabil atragerii investiţiilor şi desfăşurării afacerilor în Republica Moldova. Potrivit Vioricăi Cărare, acordarea ajutorului de stat unor agenţi economici loiali puterii creează concurenţă neloială şi chiar poate duce la falimentarea altor agenţi economici. „Rolul autorităţii de concurenţă este să stimuleze mediul concurenţial, precum şi să identifice acele bariere în accesul pe piaţă şi dezvoltarea businessului, inclusiv prin informarea agenţilor economici”, a remarcat Viorica Cărare. [Ouăle, scumpe chiar şi pe timp de vară] Chiar dacă este caniculă şi ouăle sunt un produs uşor alterabil, preţurile rămân ridicate pentru această perioadă a anului – între 11 şi 14 lei pentru 10 ouă, comparativ cu 5-6 lei vara trecută. Directorul „Avicola Moldova”, Ion Bâzgu, a declarat că preţurile sunt dictate de cerere şi ofertă. „ Anul trecut a fost un surplus de producţie. Producătorii autohtoni nu reuşeau să vândă toate ouăle, motiv pentru care erau nevoiţi să scadă preţurile”, a menţionat Ion Bâzgu. Potrivit directorului „Avicola Moldova”, din cele 800 de milioane de ouă produse anual în Moldova, peste 60% vin de la întreprinderile de fermieri şi întreprinderile auxiliare, adică sezoniere. În anul acesta gospodăriile sezoniere au mai puţin efectiv şi nu mai pot pune la dispoziţia consumatorilor aceeaşi cantitate de producţie ca şi anul trecut, când au ieşit în pierdere. În republică sunt în jur de 15 producători din complexul intensiv industrial, dar aceştia nu şi-au schimbat poziţia nici în efectiv, nici volum. [● MARŢI, 19 iunie] [Chiar dacă telefoanele fixe sunt încă solicitate, oamenii vorbesc mai puţin la ele] Veniturile din vânzarea serviciilor pe piaţa de telefonie fixă au descrescut în primele trei luni ale anului cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a alcătuit 384,7 milioane de lei. Veniturile au descrescut chiar dacă numărul conectărilor este în creştere cu 25% . Această tendinţă se face tot mai simţită în ultimii trei ani, menţionează Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Creşterea numărului de abonaţi se datorează exclusiv operatorilor alternativi de telefonie fixă. În perioada de raport, aceştia au conectat la reţelele sale 6 mii de abonaţi noi, iar baza de abonaţi a SA „Moldtelecom” s-a redus cu 1,4 mii. Ca rezultat, la 31 martie curent, SA „Moldtelecom” avea 1,1 milioane de abonaţi, iar toţi operatorii alternativi – 58,7 mii. Volumul total al traficului realizat de către utilizatori prin intermediul reţelelor de telefonie fixă a scăzut cu 7,3% faţă de primul trimestru al anului trecut şi a alcătuit 839,8 milioane de minute. Datele ANRCETI mai arată că în perioada de raport veniturile SA „Moldtelecom” provenite din vânzarea serviciilor de telefonie fixă au scăzut cu 5,6%, până la 375,4 milioane de lei, iar vânzările operatorilor alternativi au crescut cu 54% şi au însumat 9,3 milioane de lei. [„Ionel” îşi face loc pe piaţa europeană] Una dintre cele mai vechi întreprinderi din Republica Moldova, Fabrica de confecţii „Ionel” SA, îşi propune să se afirme pe piaţa europeană, dar şi să recucerească consumatorul local. Directorul general al întreprinderii, Tamara Luchian, a menţionat, la o masă rotundă, că pe parcursul ultimilor ani compania a trecut prin mai multe procese de restructurare. Activitatea în lohn, adică la comanda şi din materia primă a clienţilor străini, i-a permis întreprinderii să păstreze colectivul de angajaţi. Totodată, familiarizarea cu exigenţele pieţei europene prin colaborarea cu aceşti clienţi a constituit o premisă pentru lansarea unor mărci proprii de vestimentaţie, care devin cunoscute pe piaţa externă. Acestea sunt brandurile „Giovanni Primo” şi „Prima Bella”. „Actualmente 84% din producţie este exportată în asemenea ţări cum sunt Germania, Italia, România, Franţa, SUA, Canada, Austria, Polonia, Norvegia. Din anul trecut am început să colaborăm cu noi parteneri cu renume internaţional. Câte puţin, majorăm livrările prin magazinele noastre de firmă şi subdiviziunile acestora în teritoriu şi pe piaţa locală. Vrem să revenim şi pe piaţa rusă, unde acum 20-25 de ani Fabrica „Ionel” avea o prezenţă masivă”, a declarat Tamara Luchian. [●MIERCURI, 20 iunie] [Piaţa accesului la Internet la puncte fixe îşi continuă trendul ascendent] În primul trimestru al anului curent, piaţa serviciilor transport date şi acces la Internet la puncte fixe a continuat trendul ascendent şi a depăşit ratele de creştere înregistrate în ultimul trimestru al anului trecut. Conform datelor statistice, publicate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), numărul abonaţilor la serviciile de acces la Internet în bandă largă la puncte fixe a crescut cu 7,8% şi a totalizat peste 382 mii de clienţi. În primele trei luni ale anului, din cei 27,7 mii de abonaţi noi, 18 mii au fost conectaţi la reţeaua globală în baza tehnologiilor FTTx (Fiber to the premises), iar 7,2 mii - prin intermediul tehnologiilor xDSL (Digital Subscriber Line). Conform situaţiei din martie 2012, cei mai mulţi abonaţi la serviciile în bandă largă la puncte fixe – 256,6 mii – avea SA „Moldtelecom”. Companiile „Starnet” şi „Sun Communications” aveau o bază de abonaţi de 65,6 mii şi, respectiv, de 19,3 mii, iar restul operatorilor luaţi împreună – 41,4 mii. [Oferta tarifelor vamale în comerţul cu UE va fi discutată în septembrie] Oferta privind tarifele vamale va fi discutată la runda a treia de negocieri a Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (ZLSAC) între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care va avea loc în septembrie la Chişinău. Atunci se va afla pentru care din produsele importate din UE piaţa Republicii Moldova va fi deschisă gradual. De asemenea, se va conveni asupra altor aspecte importante, precum ar fi instrumentele de protecţie a producătorilor locali pe care le va putea utiliza Republica Moldova, a menţionat, într-o conferinţă de presă, viceministrul economiei, Octavian Calmâc. Octavian Calmâc a spus că la a doua rundă de negocieri, care s-a desfăşurat între 11 şi 15 iunie la Bruxelles, negocierile s-au concentrat pe definitivarea textelor juridice pe fiecare din cele 13 domenii ale ZLSAC. „Noi am ajuns la consens pe majoritatea formulărilor în ceea ce priveşte accesul bunurilor şi serviciilor pe piaţa energetică, proprietatea intelectuală, transparenţă, măsuri sanitare şi fitosanitare, reguli de origine, administrarea vamală şi facilitarea comerţului. Avem unele rămâneri în urmă la compartimentele concurenţă, aici e vorba de adoptarea legilor cu privire la ajutorul de stat, votată vineri de către Parlament în a doua lectură, şi a noii legi cu privire la concurenţă. De asemenea urmează să fie revăzută Legea privind achiziţiile publice, urmează să fie aduse nomele şi procedurile naţionale de achiziţii la standardele europene”, a menţionat Octavian Calmâc. [● JOI, 21 iunie] [Liberal-democraţii propun o marjă preferenţială la achiziţiile publice la nivel local] Liberal-democraţii din Parlament propun aplicarea marjei preferenţiale la contractarea unor bunuri şi servicii în favoarea producătorilor autohtoni locali. Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului a avizat în acest sens un proiect de lege pentru completarea unui articol al Legii privind achiziţiile publice. Preşedintele comisiei, Veaceslav Ioniţă, a declarat că prin acest proiect se încearcă încurajarea cooperării locale între producători şi Primărie. Proiectul prevede acordarea unei marje preferenţiale de 10% pentru producătorii din raza comunei sau a raionului autorităţilor contractante. Altfel spus, dacă doi sau mai mulţi agenţi economici participă la o licitaţie publică pentru livrarea unui produs de aceeaşi calitate unei instituţii publice, prioritate are antreprenorul din localitate, chiar dacă oferta sa de preţuri este cu până la 10% mai mare decât a concurenţilor din alte localităţi. Veaceslav Ioniţă a menţionat că a ajuns să facă această iniţiativă legislativă după întâlnirea cu producătorii din Hânceşti, care s-au plâns că administraţia colaborează cu producători din alte raioane. [Deputaţii PCRM nu au susţinut avizarea proiectului de extindere a 3 drumuri naţionale] Deputaţii din fracţiunea Partidului Comuniştilor, membri ai Comisiei economie, buget şi finanţe, nu au votat pentru avizarea proiectului Legii cu privire la declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de reabilitare şi extindere a unor drumuri naţionale. Deputatul Oleg Reidman, din fracţiunea PCRM, a declarat că în proiect sunt prevăzute câteva localităţi în care vor avea loc exproprieri, iar 3 preşedinţi de raioane şi 9 primari nu sunt de acord cu această iniţiativă. Oleg Reidman a subliniat că proiectul nu prevede în mod expres unde se află loturile care urmează a fi expropriate. Mai mult, în proiect lipsesc trimiterile către deciziile ÎS „Cadastru” ceea ce, potrivit parlamentarului, este inadmisibil. Un alt motiv expus de către parlamentarii comunişti este că proiectul înaintat de ministerul de ramură nu conţine avizul mijloacelor financiare utilizate pentru răscumpărarea loturilor de teren sau imobilelor expropriate. [Numărul de marfare care trec prin regiunea transnistreană va creşte peste o perioadă, oficiali] De la 26 aprilie, când a fost reluată circulaţia trenurilor marfare prin regiunea transnistreană, 492 de vagoane încărcate cu marfă au fost transportate în ambele direcţii pe acest segment, potrivit datelor întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. Viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Valeriu Ciubuc, s-a arătat optimist că numărul marfarelor care traversează regiunea va creşte peste o perioadă, când se vor coace cerealele, dar şi după ce vor fi negociate tarifele şi coordonat noul traseu. Viceministrul a subliniat că deocamdată se transportă metal, pietriş şi cărbune. Potrivit lui Valeriu Ciubuc, tarifele aplicate pentru transportarea mărfii prin segmentul transnistrean mai trebuie negociate. „Deocamdată nu se vede mare diferenţă la preţuri cum se parcurge acum şi cum se parcurgea pe linia veche. Câţiva ani ne-am mişcat într-un fel şi acum sunt alte acte normative care trebuie studiate”, a spus viceministrul. Unii agenţi economici nu se grăbesc să apeleze la căile ferate de pe segmentul transnistrean pentru că acest lucru ar presupune coordonarea noului traseu cu importatorii sau exportatorii, iar acest lucru necesită timp. [Rectificările la buget îi lasă pe demnitari fără majorări salariale] Guvernul a operat modificări la bugetul de stat pentru anul curent. În conformitate cu acestea, veniturile vor fi reduse cu 334 mln lei (1,5%), iar cheltuielile cu 425 mln (1,9%) faţă de cele prevăzute iniţial. Rectificările îi lasă pe demnitari fără majorările de salariu votate anterior. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a menţionat că în primele luni ale acestui an veniturile acumulate au fost sub nivelul preconizat, parţial reflectând temperarea creşterii economice, care a constituit în primul trimestru doar 1%. Potrivit estimărilor, veniturile care vor fi acumulate pentru întreaga perioadă a acestui an vor fi mai mici cu circa 900 mln lei decât cele preconizate. În parte, cu 400 mln lei vor fi mai mici încasările din TVA la import, cu 95 mln lei – din accizele aplicate la băuturile alcoolice tari şi bere. Alte 260 de milioane de lei nu vor veni de la donatorii externi. Ministrul finanţelor prevede să recupereze o parte din veniturile ratate prin emiterea a două licenţe pentru telefonie mobilă 4G, prin acceptarea importului autoturismelor mai vechi de şapte ani şi prin majorarea costului licenţei pentru jocurile de noroc cu 60% şi cu 30% pentru alte tipuri de licenţe. Aceste măsuri vor aduce în buget circa 400 mln lei. [Deponenţii Universalbank pot ridica o nouă tranşă de plăţi] Persoanele fizice care au depozite de până la 50 de mii de lei în BC Universalbank, care este în proces de lichidare, vor beneficia de o nouă tranşă de plăţi, a treia la număr. Plăţile respective au devenit posibile în urma acumulării de către lichidator a resurselor financiare, prin vânzarea activelor băncii. Plăţile efectuate până acum au permis stingerea completă a datoriilor faţă de 81,7% din deponenţii cu depozite mai mari de 6 mii de lei, înregistraţi la data retragerii licenţei BC „Universalbank” SA. Aceste achitări se cifrează la 19,9 mln lei. Mai sunt de achitat 26,9 mln lei faţă de 65 de persoane. [● VINERI, 22 iunie] [Aproape 30% din cei care au cablu TV preferă semnalul digital] Ponderea numărului de abonaţi la reţelele de cablu digital în structura tuturor abonaţilor la reţelele de cablu a ajuns la 28,4%. Din ce în ce mai mulţi abonaţi noi optează pentru serviciile digitale, notează Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Majoritatea absolută a abonaţilor care recepţionează semnalul TV în format digital sunt consumatori ai serviciilor furnizate prin reţele de cablu şi în baza tehnologiei IPTV. Din numărul total al abonaţilor la serviciile furnizate prin reţele de cablu 84,8 mii beneficiază de conţinut TV în format digital, iar 213,5 mii recepţionează programele televizate în format analog. Ca urmare a creşterii numărului de abonaţi, în primul trimestru al anului 2012, veniturile provenite din vânzarea serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale s-au ridicat la circa 76,5 mln lei, iar venitul mediu lunar per abonat (ARPU) al operatorilor de servicii TV multicanal a însumat 51,12 lei. [Guvernul a permis înmatricularea maşinilor mai vechi de 7 ani] Înmatricularea autoturismelor cu numere străine, introduse în regim temporar de import, se va permite până la 1 noiembrie 2012, indiferent de termenul de exploatare. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de către Guvern. Autoturismele vor fi plasate în regim vamal de import definitiv, cu achitarea drepturilor de import. Pentru autoturismele cu o vârstă de până la 7 ani cotele de acciz aplicate vor fi cele stipulate în Codul Fiscal, iar pentru autoturismele mai vechi de 7 ani accizele se vor majora cu 5% pentru fiecare an de exploatare, dar nu mai mult de 35%. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a spus că măsurile respective vor contribui la legalizarea parcului de autoturisme cu numere de înmatriculare străine. Totodată, veniturile suplimentare la buget din înmatricularea acestora s-ar putea cifra la 125 mln lei. [TVA la producţia agricolă primară şi zahăr va fi de 20%] De la 1 ianuarie 2013, la producţia agricolă primară va fi aplicată cota standard a TVA de 20%, faţă de 8 % în prezent, dar cu restituirea diferenţei de 12 puncte procentuale din buget. Potrivit ministrului finanţelor, Veaceslav Negruţa, producătorii agricoli nu vor avea de suferit întrucât diferenţa le va fi restituită din bugetul de stat într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. În schimb, se va simplifica administrarea fiscală, vor fi evitate distorsionările în sistemul de impozitare, a spus ministrul. TVA de 20% va fi aplicată la zahăr. Acest fapt a generat nemulţumiri din partea producătorilor de zahăr şi din partea Confederaţiei Naţionale a Patronatelor. „Ceea ce urmăresc aceste modificări şi completări, în general politica fiscală şi vamală pe care încearcă să o promoveze Guvernul, este asigurarea unor reguli clare de joc, a unei echităţi fiscale pentru toţi contribuabilii. Deseori suntem întrebaţi: de ce cotă redusă pentru zahăr şi nu pentru uleiul din floarea soarelui, pentru construcţii, pentru transport? Nu trebuie să credem că aplicarea cotei standard de TVA va conduce la scumpirea zahărului. Preţul îl formează coraportul dintre cerere şi ofertă”, a declarat ministrul. [Executivul a stabilit priorităţile cheltuielilor bugetare ] Guvernul a stabilit priorităţile de alocare a mijloacelor bugetare pentru perioada următoare. Este vorba de onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat externe, cheltuielile de personal (plata salariilor), de achitare a burselor, pensiilor, indemnizaţiilor şi ajutorului social. Alocarea banilor se va efectua pe măsura încasării mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat. În scopul introducerii unor reguli unice în procesul efectuării altor cheltuieli decât cele prioritare, în condiţiile constrângerilor bugetare, se propune învestirea Ministerului Finanţelor cu dreptul de a stabili, în baza actelor normative, grade de prioritate a cheltuielilor. [● SÂMBĂTĂ, 23 iunie] [Moldova îşi înnoieşte legislaţia privind transportul naval] Proiectul noii legi privind transportul naval intern al Republicii Moldova a fost aprobat de către Guvern. Potrivit proiectului, căile navigabile interne ale Republicii Moldova, râurile Nistru şi Prut, sunt transfrontaliere. Republica Moldova este parte la acordurile bilaterale cu Ucraina şi România în acest domeniu. Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Anatol Şalaru, a explicat necesitatea elaborării noii legi prin faptul că actele normative care reglementează acest domeniu, aprobate încă în 1955, nu cuprind toate aspectele, inclusiv prevederile acordurilor bilaterale semnate cu ţările vecile. Anatol Şalaru a mai spus că Acordul European cu privire la principalele căilor navigabile interne de importanţă internaţională(AGN) prevede adoptarea unui plan consolidat de dezvoltare a infrastructurii acestui gen de transport. Republica Moldova urmează să se conformeze acestor cerinţe, inclusiv în ceea ce priveşte legislaţia, deoarece căile navigabile interne ale Moldovei sunt clasificate de AGN drept căi navigabile interne de importanţă internaţională.