RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 17 – 21 octombrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● MARŢI, 18 octombrie] [Vizita lui Iurie Leancă în China a pus piatra de temelie în privinţa investiţiilor chineze] Vizita ministrului afacerilor externe, Iurie Leancă, în China a pus o piatră de temelie în privinţa investiţiilor chineze în Republica Moldova, a declarat şefa serviciului de presă al ministerului, Oxana Iuteş. În luna noiembrie un grup de oameni de afaceri din China vor veni în Republica Moldova pentru a se documenta. În timpul vizitei din China s-a vorbit foarte mult despre produsele din Republica Moldova. Unul din domeniile în care China ar putea învesti sunt telecomunicaţiile, a declarat Oxana Iuteş. Iurie Leancă s-a aflat în China în perioada 11-14 octombrie, la invitaţia ministrului de externe din China, Zang Jiechi. Ministrul moldovean a avut întrevederi şi cu vicepremierul chinez, Li Keqiand, şi alţi oficiali, precum şi oameni de afaceri chinezi, unde a abordat diverse aspecte ale relaţiilor economice şi comerciale, printre care şi extinderea pieţei de desfacere a produselor din Republica Moldova în China şi atragerea investiţiilor chineze în Republica Moldova. [Serviciile veterinare şi sanitare vor fi reintroduse la punctele vamale de frontieră] Serviciile veterinare şi sanitare vor fi reintroduse la punctele vamale de frontieră. Punctele de control urmează să fie stabilite până la finele trimestrul II al anului viitor. Aceste controale au fost excluse acum mai bine de 3 ani, prin instituirea la trecerea frontierei a ghişeului unic şi delegarea funcţiilor respective organelor vamale. Precum a menţionat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, reintroducerea serviciilor respective este solicitată de implementarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015. Aprobarea şi realizarea acestei strategii constituie o condiţie în contextul negocierilor privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE, care urmează să înceapă până la sfârşitul acestui an. Totodată se prevede renovarea şi modernizarea punctelor de control la frontieră, până în 2015, pentru asigurarea unui control eficient, bazat pe principiile comunitare. Vasile Bumacov a declarat că reintroducerea serviciilor veterinare şi sanitare în punctele vamale de frontieră nu va afecta principiul ghişeului unic. [Guvernul îşi propune să reducă treptat dependenţa de asistenţa externă] Ponderea asistenţei externe în veniturile totale ale bugetului public naţional (BPN) pe 2012 va constitui 6,8%, aproximativ de două ori mai puţin decât în 2010 (pentru 2011 - datele vor fi prezentate mai târziu). În valoarea PIB-ului pentru anul viitor ponderea granturilor va fi de 2,6%, a anunţat ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa. Potrivit ministrului, Guvernul depune eforturi pentru a diminua dependenţa BPN de finanţările externe excepţionale, de care a beneficiat în 2009 şi 2010, acest fapt fiind susţinut şi de FMI. „Cu toată disponibilitatea unor parteneri externi de a ne ajuta, întotdeauna este bine să ne descurcăm cu puterile proprii. Şi noi sperăm să reuşim acest lucru prin reducerea cheltuielilor publice, printr-o evidenţă mai bună a banilor publici şi prin măsurile de politică fiscală preconizate pentru 2012”, a menţionat Veaceslav Negruţa. Astfel, din suma totală a veniturilor preconizate în BPN − 35,3 mlrd lei, 19,6 mlrd lei sau 55,4% urmează a fi colectate de către subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, iar 13,2 mlrd lei − de către structurile Serviciului Vamal, a precizat ministrul finanţelor. [●MIERCURI, 19 octombrie] [Moldova a semnat Acordul privind zona de comerţ liber între statele CSI] Încheierea Acordului privind zona de comerţ liber între statele CSI reprezintă o nouă etapă şi noi oportunităţi pentru ţările semnatare, a declarat premierul moldovean, Vlad Filat, în cadrul Reuniunii Consiliului şefilor de guverne CSI, la Sankt Petersburg, unde a fost semnat documentul. „Acest lucru va permite crearea noilor locuri de muncă şi sporirea veniturilor cetăţenilor ţărilor noastre”, a menţionat Vlad Filat, citat de serviciul de presă al Guvernului de la Chişinău. Premierul moldovean a remarcat că decizia nu a fost uşoară şi pentru adoptarea ei a fost nevoie de voinţă politică, ceea ce a fost realizat. Vlad Filat s-a arătat încrezător că şi pe viitor toate problemele existente vor fi discutate şi analizate astfel încât să fie găsite soluţii. Premierul rus, Vladimir Putin, a menţionat, după ceremonia de semnare a acordului, că în primele 6 luni ale anului 2011 circuitul comercial dintre statele CSI a atins cifra de 134 de miliarde dolari SUA, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Vladimir Putin a specificat că Acordul privind zona de comerţ liber va sta la baza dezvoltării relaţiilor ulterioare între ţările CSI. Opt din cele unsprezece state membre ale CSI au semnat acordul, celelalte trei (Azerbaidjan, Turkmenistan şi Uzbekistan) urmând să se alăture până la finele anului curent. Premierul rus a precizat că documentul respectiv nu încalcă principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. [Săptămâna agroindustrială la Moldexpo] Aproximativ 400 de agenţi economici din 16 ţări participă la expoziţia internaţională specializată de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agroindustrial „Moldagroteh 2011”, ediţia a XXI-a, şi Expoziţia-târg de produse, utilaje, tehnologii agricole şi meşteşuguri „Farmer”, ediţia a XIV-a. Începând cu 2010, expoziţia „Moldagroteh” se desfăşoară de două ori pe an – primăvara şi toamna. „Particularitatea distinctivă a ediţiei de toamnă este prezentarea tehnicii şi a utilajului de ultimă oră pentru sectorul agrar. În condiţiile actuale întreprinderile sectorului agroindustrial al republicii tind să-şi optimizeze procesele de producţie şi să-şi minimalizeze cheltuielile. Formatul expoziţiei permite accesul consumatorilor la cele mai noi tehnologii, echipamente şi produse, a declarat şefa secţiei protocol a CIE Moldexpo, Lidia Starasciuc. Expoziţia se desfăşoară în Pavilionul Central şi pe spaţiile exterioare ale „Moldexpo”. „Cel mai vast compartiment al expoziţiei include maşini şi tehnică agricolă pentru lucrările în câmp – tractoare, combine, precum şi agregate agricole, cultivatoare, semănători, grape, pluguri, secerători, cositori, încărcătoare. Variată este secţiunea mijloacelor de protecţie a plantelor şi îngrăşămintelor. La expoziţie sunt prezentate şi tehnologiile noi de construcţie şi exploatare a serelor”, a menţionat Lidia Starasciuc. [Un acţionar minoritar de la „Mobiasbanca” învinuieşte Consiliul băncii de atac raider] Un acţionar minoritar al Băncii Comerciale „Mobiasbanca” spune că va acţiona Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că autorităţile nu se implică în stoparea acţiunilor ilegale comise de către Consiliul Mobiasbanca − Groupe Société Générale SA. Preşedintele Fundaţiei „Dreptul şi Democraţia”, Iulia Deleu, susţine că, fiind acţionar minoritar, este jertfă a acţiunilor ilegale comise de către membrii Consiliului băncii şi a acţionarilor majoritari. Iulia Deleu a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că acţionarii minoritari au fost deposedaţi de dividende şi au fost nevoiţi să-şi vândă acţiunile la preţ redus. „Consecinţele acestui atac raider a fost neplata impozitului la vânzarea-cumpărarea pachetului de control de acţiuni, estimat la aproximativ 140 de milioane de lei. Acţionarii nu au primit dividende timp de 10 ani, ceea ce constituie în jur la 400 de milioane de lei. Ca un element ieşit din comun am putea menţiona scutirea în mod suspect a băncii de plata impozitului pe venit, începând cu 1999 până în 2008, când s-a introdus cota zero la impozitul pe venit”, a spus preşedintele Fundaţiei. Iulia Deleu a declarat că în 1996 a încheiat un contract de participare în fondul statutar al „Mobiasbanca”, unde a investit o sumă colosală de bani. Începând cu anul 2000, Consiliul băncii şi acţionarii majoritari propuneau la adunările generale ale acţionarilor să nu se mai distribuie dividendele. Explicaţia era că banca are încheiate acorduri cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pentru a beneficia de facilităţi fiscale de a nu achita impozitele pe venit cu condiţia să nu fie distribuite dividendele. [Expirarea licenţei terminalului Solnţevo nu impune bariere în exportul vinurilor din Moldova] Vinurile moldoveneşti ajung în Rusă fără probleme, a declarat ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, solicitat în legătură cu expirarea licenţei terminalului „Solnţevo” din Moscova, prin care producţia vinicolă moldovenească ajunge în Rusia. Licenţa a expirat miercuri, 19 octombrie. „Nu vor fi bariere la exportarea vinurilor moldoveneşti. Ne-a asigurat prim-ministrul. Totodată, şi de la Rospotrebnadzor ne-au spus că nu vor fi probleme pentru import”, a declarat Vasile Bumacov. Subiectul a fost abordat şi de premierul moldovean, Vlad Filat, la întrevederea pe care a avut-o, marţi, cu omologul său rus, Vladimir Putin. Vlad Filat a solicitat prelungirea licenţei, iar Vladimir Putin a spus că va da indicaţiile de rigoare ca problema să fie soluţionată. [● VINERI, 21 octombrie] [Republica Moldova s-a clasat pe locul doi în topul reformatorilor mondiali] Republica Moldova ocupă locul 2 în topul celor zece reformatori la nivel mondial, potrivit Raportului Băncii Mondiale Doing Business (Mediul de Afaceri 2012 ). Republica Moldova s-a clasat pe locul doi în topul reformatorilor mondiali, acolo unde se regăsesc ţări ca Maroc, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, São Tomé şi Príncipe, Letonia, Cape Verde, Sierra Leone, Burundi, Insulele Solomon, Coreea de Sud, Armenia şi Columbia. În clasamentul global Doing Business Moldova a avansat cu 18 trepte comparativ cu ediţia trecută a raportului, de pe locul 99 pe locul 81. Clasamentul cuprinde 183 de economii ale lumii, în 10 domenii de reglementare a afacerilor, printre care lansarea afacerii, rezolvarea problemei insolvabilităţii întreprinderilor, comerţul exterior, iar în actuala ediţie a raportului şi conectarea la energia electrică. Republica Moldova a atins cele mai importante reforme în domeniul lansării afacerilor, prin reducerea numărului de zile şi documente necesare la înregistrarea afacerii, promovarea modificărilor în legislaţie prin care se precizează procedura de lichidare a unei afaceri.