RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 16 – 21 ianuarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 16 ianuarie] [Premierul a făcut totalurile anului economic 2011] Moldova este una din cele 3 ţări, alături de Georgia şi Turcia, cu cea mai mare creştere economică din Europa. Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 7,5% în semestrul I, 2011. În primele 9 luni ale anului 2011 creşterea a fost 6,7%, a menţionat, într-o conferinţă de presă, premierul Vlad Filat, făcând totalurile anului economic precedent. Potrivit primului ministru, avansarea s-a produs nu din contul creşterii consumului, ci în special ca urmare a creşterii investiţiilor, cu aproape 12%, şi a exporturilor, cu 61,9% pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2011. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi, cu o cotă de 53,1%. Ritmul de creştere a exporturilor a fost net superior ritmului de creştere a importurilor. „Am reuşit o avansare-record de 18 poziţii în clasamentul Doing Business, calificându-ne printre 10 cele mai reformatoare state din lume. Fluxul investiţiilor străine directe în economia naţională a crescut cu 9,2% pe parcursul anului 2011 în raport cu anul 2010, însumând 261de milioane de dolari în valoare netă, fapt ce a permis crearea a 1000 de locuri de muncă”, a menţionat premierul. [●MIERCURI, 18 ianuarie] [Moldova este interesată să cumpere hidrocarburi din Azerbaidjan] Republica Moldova examinează oportunitatea de import a resurselor de hidrocarburi din Azerbaidjan. Despre aceasta premierul moldovean, Vlad Filat, a vorbit la o întrevedere cu Ilham Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan. Vlad Filat a lansat iniţiativa invitării companiei petroliere de stat SOCAR pe piaţa energetică din Moldova. Şeful Guvernului a mai spus ca partea moldovenească examinează posibilitatea participării la unele proiecte energetice transfrontaliere, cum ar fi AGRI şi NABUCCO. Premierul a subliniat necesitatea convocării, în primul trimestru al anului curent, a Comisiei interguvernamentale bilaterale de cooperare economică şi a invitat companiile azere să investească în economia Republicii Moldova, în special în domeniile agricol şi alimentar, în vinificaţie şi turism. Ilham Aliyev, la rândul său, s-a arătat interesat de propunerile lansate, dând asigurări în vederea realizării practice a acestora. Preşedintele azer şi-a exprimat încrederea că vizita delegaţiei guvernamentale a Republicii Moldova va contribui la impulsionarea relaţiilor bilaterale. [După vorba goală a guvernării se ascunde jefuirea întreprinderilor, patronate] Creşterea responsabilităţii angajatorului prin cele 3 zile de concediu medical pe care va trebui să le plătească din contul său salariatului este doar o vorbă goală şi un paravan după care se ascunde jaful întreprinderilor. De această părere este Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, care afirmă că, de fapt, calea aleasă de autorităţi se numeşte a „rezistenţelor minime”, dar această cale deseori duce la impas. Ministrul muncii, Valentina Buliga, a invocat, în cadrul unei conferinţe de presă, că principalul motiv pentru care patronii vor plăti suplimentar două zile de concediu medical este creşterea responsabilităţii acestora, punctând că în perioadele precedente unii patroni şi-au rezolvat problemele de şomaj tehnic prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat. Patronatele susţin că această declaraţie este stranie. „Nu ne putem imagina situaţia când angajatorul pleacă spre instituţia medicală şi ea de acolo un „mănunchi” de foi de boală, pe care le repartizează ulterior angajaţilor săi pentru a evita plata şomajului tehnic sau încurajează în fel şi chip eliberarea acestora pe alte principii decât cele de boală”, menţionează Confederaţia Patronatului. [În acest an vor avea loc patru runde de negocieri privind Acordul de Liber Schimb cu UE] Pe parcursul anului 2012 sunt preconizate 4 runde de negocieri a acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Miercuri, 18 ianuarie, au început consultările tehnice, iar startul negocierilor oficiale se va da la sfârşitul lunii februarie. În contextul pregătirii faţă de prima rundă de negocieri,viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a menţionat că până la începerea acestora, la finele lunii ianuarie, Ministerul Economiei va finaliza cel de-al patrulea raport de progres privind realizarea recomandărilor UE în vederea lansării negocierilor de creare a ZLSAC. „Raportul va sintetiza toate acţiunile întreprinse de către Republica Moldova pentru realizarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ţin să menţionez că în 2012 Guvernul Republicii Moldova se va focaliza asupra finalizării acţiunilor ce sunt în derulare pentru instituirea cu succes a ZLSAC ”, a spus viceministrul economiei. [● JOI, 19 ianuarie] [Două agenţii pentru dezvoltare regională urmează să mai fie create în anul curent] Două agenţii pentru dezvoltare regională urmează să mai fie create în anul curent – Agenţia de dezvoltare regională Chişinău şi Agenţia de dezvoltare regională UTA Găgăuză. Despre aceasta a comunicat, într-o emisiune la Radio Moldova, viceministrul dezvoltării regionale, Veaceslav Guţuţui. În 2012 suma alocată din bugetul de stat Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională va fi de 174 mln lei ( 1% din toate veniturile bugetului ). Încă 28 mln lei constituie grantul acordat de DIFID. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor negociază cu mai mulţi potenţiali donatori externi, care şi-au exprimat disponibilitatea de a finanţa proiecte de dezvoltare regională. Cu Delegaţia UE la Chişinău se negociază acordarea a 7 mln euro pentru finanţarea unor proiecte-pilot de dezvoltare regională. Cu 12 state ale UE se negociază oferirea asistenţei tehnice, în parte în perfecţionarea mecanismului de finanţare a proiectelor de dezvoltare regională. Iar SUA, prin intermediul USAID, au promis alocarea în 2012 a 12 mln dolari pentru dezvoltarea locală. [● VINERI, 20 ianuarie] [Moldova a valorificat cotele oferite de UE la exportul de vin în proporţie de 92, 9%] În anul 2011, exportul producţiei vinicole moldoveneşti în Uniunea Europeană, în cadrul Preferinţelor Comerciale Autonome, a crescut cu peste 50 de mii de hectolitri faţă de anul precedent. Volumul total de vinuri exportat a fost 139,4 mii hectolitri, ce constituie 92, 9% din cota stabilită de către UE. Mai mult de 65% din aceste exporturi au fost direcţionate către Polonia, Republica Cehă şi România. În perioada vizată se atestă şi o creştere a exportului de porumb, cu 5 mii de tone faţă de anul 2010, cota de 30 mii tone fiind valorificată la 100%. Principalele destinaţii de export al porumbului a fost Grecia, Italia şi Cipru. Pentru exportul de grâu, cota acordată de către UE de 40 de mii tone, a fost valorificată în proporţie de 67,6%. A fost atestată o descreştere a exportului cu peste 7 mii de tone faţă de anul 2010. Aceeaşi tendinţă de micşorare a exportului este constatată şi pentru orz. Din 35 de mii tone acordate, au fost valorificate 29,4% sau aproape 9 mii de tone, comparativ cu aproape 30 de mii în 2010. Gradul mic de utilizare a cotelor la grâu şi orz de către agenţii economici a fost motivată de preţurile mici pentru aceste produse pe piaţa europeană. Majoritatea grâului şi orzului exportat a fot livrat în Italia. [Moldova va fi afectată indirect de încetinirea creşterii economice mondiale, expert] Încetinirea creşterii economiei ţărilor dezvoltate, prognozată de către Banca Mondială în 2012, va afecta Republica Moldova, dar mai mult indirect decât direct. De această părere este expertul economic şi directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă. Expertul a spus că există o legitate în dezvoltarea economică mondială, în special în raportul dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Atunci când este criză, investitorii se retrag de pe pieţele în curs de dezvoltare şi acestea scad dramatic în ritmul de creştere. „Situaţia din prezent se referă mai mult la ţările mari în curs de dezvoltare, cum sunt Brazilia, India, Rusia, China. Moldova este puţin în afara acestui sistem, ţinând cont de particularităţile crizei actuale, care este una a datoriilor suverane. Moldova nu are plasamente investiţionale în aceste ţări, nu a cumpărat obligaţiuni, nu este legată direct. Însă indirect - da, prin exporturi, UE fiind principalul partener comercial”, a subliniat Roman Chircă. Expertul spune că putem vorbi despre o viitoare diminuare a exporturilor. Totuşi, o tendinţă de creştere se va păstra. „În situaţie de criză unele produse din ţările în curs de dezvoltare devin mai competitive şi aici avem un avantaj”, a menţionat expertul. Roman Chircă accentuează că economia Moldovei depinde în mare parte de remitenţe, 1/3 din PIB este format din banii trimişi de peste hotare. Deja sunt semnale că moldovenii nu pot găsi un serviciu în ţările unde au emigrat şi sunt posibile două scenarii: sau nu vor găsi unde să lucreze, sau se vor angaja cu salarii mai mici. Şi primul şi al doilea scenariu înseamnă o scădere a banilor de peste hotare. Or, pentru a menţine un ritm stabil de creştere economică, volumul remitenţelor care intră în ţară trebuie să crească anual cu 10-15%. [O companie petrolieră azeră vine pe piaţa energetică a Moldovei] Compania petrolieră de stat „Socar” din Azerbaidjan a fost invitată să vină pe piaţa energetică din Moldova. Astfel, în timpul apropiat, compania urmează să deschidă o filială la Chişinău. Declaraţia a fost făcută de către premierul Vlad Filat după vizita sa la Baku, capitala Azerbadjanului. Premierul a avut întrevederi cu Ilham Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan şi cu Artur Rasi-Zade, omologul său azer, dar şi cu reprezentanţii mediului de afaceri. Vlad Filat a menţionat că un subiect aparte al discuţiilor l-a constituit cooperarea energetică dintre ambele ţări. În acest context, a fost lansată invitaţia către compania „Socar”. Totodată, s-a discutat şi despre posibilitatea participării Republicii Moldova la unele proiecte energetice transfrontaliere, cum ar fi „Agri” şi „Nabucco”. Premierul a subliniat că proiectele în cauză oferă o perspectivă foarte bună în ceea ce priveşte diversificarea surselor de energie. „Profitând de ocazie, am reiterat deschiderea ţării noastre pentru investiţii străine şi am invitat companiile azere să investească în economia Republicii Moldova, în special, în domeniile agricol, alimentar, al vinificaţiei şi turismului”, a accentuat premierul. [WizzAir va anunţa în curând dacă vine sau nu în Moldova] Experţii WizzAir şi-au încheiat vizita de lucru în Republica Moldova. Compania aeriană low-cost va anunţa în curând dacă vine sau nu să opereze zboruri în Moldova. Reprezentanţii WizzAir au efectuat mai multe vizite de lucru la aeroporturile din Chişinău, Bălţi, Cahul şi Mărculeşti, unde au avut o serie de întâlniri şi convorbiri cu administraţia acestora. Delegaţia WizzAir, condusă de Nicolas Vareilles, manager de dezvoltare a reţelei de programare din cadrul companiei aeriene, a menţionat că aeroportul internaţional Chişinău întruneşte toate condiţiile favorabile pentru efectuarea zborurilor de către aeronavale companiei, de tip Airbus 320. Şi aeroporturile din Bălţi şi Marculeşti dispun de infrastructura necesară pentru preluarea traficul aerian de pasageri. În acest context, Valentin Dogotari, şeful Serviciului transport aerian al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a spus că WizzAir insistă pe o reducere prea mare a taxelor aeroportuare, pe care aeroportul din Chişinău nu şi-o poate permite. „Nu s-au găsit tangenţe de a opera zboruri de pe acest aeroport şi reprezentanţii companiei au analizat posibilităţile aeroporturilor din Bălţi şi din Mărculeşti”, a comunicat Valentin Dogotari. Şeful Serviciului transport aerian a mai spus că de pe niciun aeroport din ţară nu au zburat vreodată aeronave de tip Airbus 320 şi e nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii pentru ele. [Patronate: Dialogul social este în criză] Dialogul social este în criză – declară conducerea Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova. Propunerile patronatelor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri şi investiţional sunt aparent acceptate, dar într-un final nu se regăsesc în proiectele de legi adoptate, a menţionat, vineri, la o conferinţă de presă, preşedintele confederaţiei, Leonid Cerescu. Patronatele şi sindicatele nu au susţinut proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2012 . Urmau să fie revăzute unele formule, după care să fie supus repetat dezbaterilor, lucru care nu s-a întâmplat. Proiectul a fost transmis Guvernului şi mai apoi Parlamentul în varianta iniţială, iar patronii s-au trezit cu obligaţia de a plăti salariaţilor 3 zile de concediu medical, faţă de una până acum. „Este o povară suplimentară ascunsă. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a invocat necesitatea de responsabilizare a angajatorilor în cadrul dialogului social. Despre ce fel de echitate vorbim aici?”, a întrebat Leonid Cerescu. Liderul patronatelor spune că şi impozitarea dividendelor plătite de agentul economic nu este altceva decât un impozit nou, cu atât mai mult că acest fapt nu s-a prea luat în discuţie înainte de a fi inclus în proiectului politicii fiscale pe 2012. Fără atenţie a rămas şi propunerea transportatorilor de a modifica tarifele, având în vedere creşterea preţurilor la benzină şi motorină. Deşi, susţine liderul patronatelor, aceasta era o măsură pentru stoparea activităţii agenţilor economici care lucrează la negru, transportând pasageri fără bilete şi punând în pericol securitatea la trafic. [● SÂMBĂTĂ, 21 ianuarie] [În Republica Moldova va fi lansat un parc eolian] Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) este disponibilă să investească în producerea energiei regenerabile în Republica Moldova. Reprezentanţii IFC apreciază climatul investiţional în domeniul resurselor regenerabile în Republica Moldova şi condiţiile naturale favorabile pentru producerea energiei electrice eoliene. Intenţia IFC de a investi în producerea energiei regenerabile în Moldova a fost formulată în cadrul întrevederii reprezentanţilor Corporaţiei Financiare Internaţionale, instituţie membră a Grupului Băncii Mondiale, cu viceprim-ministrul, Valeriu Lazăr, ministrul economiei. Şefa misiunii Corporaţiei Financiare Internaţionale pentru România şi Republica Moldova, Ana Maria Mihăiescu, a anunţat că IFC intenţionează să participe în calitate de acţionar într-un proiect dezvoltat de compania internaţională Renovatio în Republica Moldova. Acesta este primul proiect de acest gen în regiune, iar corporaţia va finanţa investiţia prin intermediul Fondului global pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură „IFC-InfraVentures”. Fondul, cu un buget de 100 milioane de dolari, a fost creat în 2009, pentru susţinerea şi atragerea capitalului privat în proiecte de dezvoltare a infrastructurii, atât private, cât şi în parteneriat public-privat. Totodată, oficialii IFC au exprimat disponibilitatea de a acorda asistenţă tehnică în domeniul resurselor regenerabile. [Majorarea presiunii fiscale îi face pe patroni să treacă în economia tenebră, patronate] Majorarea presiunii fiscale asupra agenţilor economici îi determină pe mulţi să-şi reorienteze afacerile în economia tenebră sau să plece din ţară, notează Vladimir Florea, preşedintele patronatelor din transport. Florea a spus, la o conferinţă de presă, că este salutabil faptul că mărimea Fondului Rutier creşte de la un an la altul. Încă taxele în Fondul Rutier, aplicate diferitor categorii de transportatori, sunt uneori lipsite de logică. „Noi am căzut de acord cu Ministerul Finanţelor că taxele trebuie să fie majorate, căci cine dacă nu transportatorii îşi dau seama ce înseamnă drumuri rele. Dar iată, când citim în documentele de politică bugetar- fiscală, vedem că taxa pentru tractoare şi tiruri de mare greutate s-a majorat de 10 ori, de la 100 la 1000 lei”, a subliniat liderul patronatelor din transport. „La rubrica taxe pentru remorci şi semiremorci – alte semene de întrebare. Limita de greutate transportată de remorci este de 36 tone, conform paşaportului. La noi în ţară s-a introdus o noutate: că remorcile respective au dreptul să transporte 24 de tone. Dacă greutatea depăşeşte 24 de tone, transportatorul trebuie să mai plătească câte 100 de lei pentru fiecare tonă. Aceasta înseamnă 1200 de lei pentru 12 tone diferenţă sau să faci transport cu o treime din remorcă goală. Aşa au decis Ministerul Transporturilor şi Ministerul Finanţelor, motivând că infrastructura nu permite altfel. Adică, aceste 1200 de lei trebuie să fie achitaţi suplimentar la taxa obligatorie de 3600 de lei pentru tractoare, semiremorci şi aşa mai departe”, a precizat Vladimir Florea. Potrivit preşedintelui, în asemenea condiţii este imposibil să fie dezvoltat un astfel de business şi transportatorii vor pleca, fie în Ucraina, România sau în altă parte. [Problema ajustării tarifelor în transportul de pasageri rămâne pe agendă, vicepremier] Problema ajustării tarifelor în transportul de pasageri rămâne pe agenda Comisiei Naţionale pentru Negocieri şi Consultări Colective, a declarat într-un interviu la Radio Moldova, preşedintele Comisiei, vicepremierul Mihai Moldovanu. Potrivit lui Moldovanu, în curând va fi propusă spre discuţie o nouă metodologie de calculare a tarifelor. „Dacă patronatele au propuneri în acest sens sau au elaborat un nou concept privind dialogul social, suntem disponibili să analizăm aceste propuneri. De asemenea şi alte propuneri ale patronatelor: privind combaterea practicii vicioase de plată a salariilor în plic şi de eschivare de la achitarea impozitelor etc. – vor fi discutate pentru a găsi soluţii”, a menţionat vicepremierul. Pe parcursul anului 2011 au avut loc 6 şedinţe ale Comisiei. La propunerea patronatelor, a fost păstrată cota de 8% la zahăr în documentul de politică bugetar-fiscală pe anul 2012. „Nu cred că dialogul social a intrat într-o criză, precum a declarat conducerea Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova. Rolul Guvernului în cadrul dialogului social este de a echilibra toate interesele. Nu putem lua în consideraţie doar interesele patronatelor, deşi noi înţelegem rolul lor în societate şi în economie. Patronii creează locuri de muncă, plătesc salarii, plătesc impozite la buget. Dar avem şi pensionari, avem oameni care nu pot munci, copii fără părinţi. Avem şi alte probleme, pe care tot trebuie să le soluţionăm, a mai spus Mihai Moldovanu. Conducerea Confederaţiei Naţionale a Patronatului a declarat într-o conferinţă de presă, vineri, că propunerile patronatelor pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri sunt aparent acceptate, dar într-un final nu se regăsesc în proiectele de legi adoptate.