RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 15-20 octombrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 15 octombrie] [Reparaţia drumurilor întârzie pe mai multe sectoare] Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor constată întârzieri la reabilitarea a mai multe sectoare de drumuri naţionale. În total în reparaţie sunt 150 km de carosabil. Ministerul notează într-un comunicat de presă că, potrivit contractului semnat cu antreprenorul italian „Toto Costruzioni Generali”, în asociere cu „Taddei Spa”, două tronsoane ale drumului naţional M2 Chişinău-Soroca, cu o lungime de 28,3 km şi, respectiv, 15,3 km, urmau să fie date în exploatare la 11 noiembrie 2012. Antreprenorul italian a cerut însă extinderea termenului până la 14 decembrie. Argumentul invocat este că, după elaborarea proiectului tehnic în anul 2007 şi până la desfăşurarea lucrărilor în anul 2012, starea sistemului rutier s-a înrăutăţit semnificativ, iar ca rezultat s-a majorat volumul de lucrări. În septembrie anul curent, după ce a fost aşternut stratul de egalizare din beton asfaltic, au apărut gropi. Administraţia de Stat a Drumurilor a solicitat refacerea lucrărilor pe cheltuiala antreprenorului. Ministerul notează că şi termenul de executare a lucrărilor pe drumului R14 Bălţi–Sărăteni, pe un sector de 16 km, a fost depăşit. În comparaţie cu situaţia pe sectoarele reabilitate de compania italiană, SC Pa&Co International SRL din România a acoperit în totalitate cu un strat de egalizare de beton asfaltic acest sector de drum. Conform programului de lucrări, pentru aşternerea ultimului strat de beton asfaltic de uzură sunt necesare încă 25 de zile. [Gazoductul Ungheni-Iaşi urmează a fi construit până în noiembrie 2013] Construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi va începe în februarie 2013 şi va dura 7 luni, până în noiembrie. Despre aceasta a discutat premierul Vlad Filat la o întrevedere cu preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale a României, Gheorghe Duţu. În cadrul întrevederii Gheorghe Duţu i-a prezentat lui Vlad Filat graficul elaborat de partea română pentru realizarea lucrărilor pe teritoriul său. Premierul a precizat că au fost elaborate documentele tehnice necesare pentru realizarea proiectului, a fost selectat traseul pentru construcţia gazoductului pe teritoriul ţării şi a fost realizată procedura de achiziţie a terenurilor. „Trebuie să începem cât mai curând realizarea lucrărilor de construcţie a gazoductului. Pentru noi este foarte important acest proiect”, a spus Vlad Filat. [Oamenii de afaceri francezi din România vor fi îndemnaţi să investească în Moldova] Camera de Comerţ şi Industrie Franţa–Moldova (CCIFM) a semnat un acord de colaborare cu Agenţia Franceză pentru Dezvoltarea Internaţională a Întreprinderilor UBIFRACE, biroul din România. Emmanuel Skoulios, preşedintele CCIFM, a menţionat, la o conferinţă de presă, că acest acord va permite valorificarea bazei de date şi a relaţiilor biroului UBIFRACE pentru a informa întreprinderile cu capital francez din România despre posibilitatea extinderii afacerilor în Republica Moldova. Philippe Garcia, consilierul comercial al Ambasadei Franţei în România şi directorul biroului UBIFRACE România, a spus că Agenţia Franceză pentru Dezvoltarea Internaţională a Întreprinderilor are în prezent 75 de oficii în 60 de ţări ale lumii, cărora le revine peste 90% din comerţul exterior al Franţei.Printre avantaje a fost menţionat faptul că Moldova este foarte apropiată de ţările UE, şi ca distanţă fizic, şi ca mod de gândire şi de abordare a problemelor. Emmanuel Skoulios şi Philippe Garcia au căzut de acord că un avantaj ar fi cunoaşterea într-o măsură mai mare sau mai mică a limbii franceze, inclusiv de către locuitorii zonelor rurale, unde investiţiile străine sunt aşteptate practic în toate domeniile. [O creştere economică durabilă nu poate fi obţinută într-un singur an, Dorin Drăguţanu] Persoanele responsabile de elaborarea şi implementarea cadrului macroeconomic şi bugetar-fiscal dintr-un stat trebuie să se gândească mai mult la ceea ce se va întâmpla în ţara respectivă peste 20-30 de ani. O dezvoltare durabilă poate fi obţinută în baza unor planuri bine chibzuite pe termen lung şi nu în baza unor planuri de scurtă durată, a menţionat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, într-un interviu pentru Radio Moldova. Potrivit guvernatorului, dezbaterile din cadrul FMI şi BM, care s-au desfăşurat săptămâna trecută la Tokyo, a confirmat aceasta opinie. Guvernatorul BNM a relevat că prognoza pentru anul curent va fi revăzută în curând, dar nu este atât de important cât timp procentul de creştere economică va fi de 1% sau ceva mai puţin. „Probabil nici în anul viitor nu seva obţine o creştere economică spectaculoasă, pentru că aceasta nu poate fi obţinută în 2-3 ani. Noi trebuie să punem bazele acestei creşteri. Adică să fie menţinut echilibrul bugetar, să nu fie scăpat de sub control deficitul bugetar”, a subliniat guvernatorul BNM. [●MIERCURI, 17 octombrie] [Comisia de profil a votat bugetul de stat pentru anul viitor] Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013 a fost votat de către comisia de profil a Parlamentului – Comisia economie, buget şi finanţe. Deşi deputaţii socialişti şi comunişti nu l-au susţinut, parlamentarii din Alianţa pentru Integrare Europeană au reuşit să-l promoveze cu majoritatea voturilor. Viceministrul finanţelor, Maria Cărăuş, a comunicat că se prevede micşorarea bugetului în domeniul educaţiei şi în cel al medicinei. La educaţie se schimbă bugetul din contul instituţiilor de învăţământ superior, care din anul viitor trec la autogestiune. În medicină scade o parte a bugetului din contul unor proiecte care se finalizează anul curent. Proiectul Legii bugetului de stat prevede o creştere economică de 5% şi o rată a inflaţiei de 5%. Salariul mediu lunar în economie va fi de 3950 de lei. Proiectul bugetului public naţional pentru anul 2013(bugetul de stat şi bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală ) prevede venituri în sumă de 37 mlrd lei şi cheltuieli de 38 mlrd lei, în creştere cu peste 7%. Deficitul este de 1,136 mlrd lei. [Creşterea numărului de ÎMM nu este reală, AMB] Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) este în creştere în Republica Moldova. Dar nu e o creştere reală. Lichidarea unei întreprinderi e un adevărat calvar. Astfel, sunt companii care nu desfăşoară activitate de 10 ani, dar există la număr. Declaraţia a fost făcută de către preşedintele Asociaţiei Micului Business (AMB), Eugen Roşcovanu, marţi, 16 octombrie, la Conferinţa Internaţională a ÎMM din Moldova. Potrivit lui Eugen Roşcovanu, mediul de afaceri favorizează monopolul, iar întreprinderile, în special cele mici, sunt lăsate fără susţinere. Veniturile ÎMM scad, de asemenea scad şi locurile de muncă create de acestea. Preşedintele Asociaţiei Micului Business a mai spus că Strategia de dezvoltare a ÎMM până în 2020 a fost aprobată cu întârziere de jumătate de an, iar propunerile companiilor pe marginea documentelor de politici sunt examinate superficial. Natalia Gudima, directorul unei companii de producere a geamurilor termopan, a spus că, deşi autorităţile susţin că numărul controalelor la agenţii economici se reduce, situaţia reală este exact inversă. Prezent la deschiderea conferinţei, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a declarat că întreprinderilor mici şi mijlocii le revine un rol deosebit în schimbarea modelului economic, iar instituţiile statului trebuie să-şi ajusteze modalităţile de asistenţă pentru acest sector. Bugetul de susţinere a ÎMM pentru anul viitor va fi majorat cu până la 50% comparativ cu anul în curs, inclusiv cu 50% vor creşte mijloacele Fondului de garantare a creditelor pentru ÎMM (momentan acest fond are 22 mln lei, n.r.). [● JOI, 18 octombrie] [Bugetul în agricultură pentru anul 2013 a fost majorat cu 60%] Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013 prevede majorarea fondurilor în agricultură cu aproape 60% faţă de anul curent. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că aceste fonduri vor ajuta la diminuarea efectelor secetei. „162 mln merg la compensarea pierderilor din cauza secetei, alte 60 mln vin pentru proiecte pilot. 12 mln sunt pentru procurarea de nutreţ la animale. Încă 60 mln de lei vor veni să completeze sistemul de subvenţionare a agricultorilor”, a comunicat ministrul. Potrivit evaluării efectuate de către Ministerul Agriculturii şi experţi internaţionali de la Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite şi PNUD, pierderile în agricultura Moldovei, ca urmare a secetei, se estimează la 2,5 mlrd lei. [A fost acceptată amânarea pachetului III energetic până în anul 2020] Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice a acceptat joi,18 octombrie, derogarea în timp pentru Pachetul energetic III al UE în Republica Moldova. Consiliul Ministerial s-a întrunit la Budva, Muntenegru. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, la reuniune au fost apreciate pozitiv progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea Tratatului comunităţii energetice. Republica Moldova a solicitat suport pentru aprobarea derogărilor în timp pentru transpunerea şi implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Derogarea vizează articolul 9 al Directivei, ce prevede separarea activităţilor de transport de cele de furnizare şi distribuţie a gazelor naturale. Termenul limită solicitat pentru Republica Moldova este anul 2020. Părţile contractante au susţinut solicitarea oficială a Republicii Moldova, decizia respectivă a Consiliului Ministerial urmează a fi formalizată în timpul cel mai apropiat. Totodată, Consiliul Ministerial a decis crearea unui grup de lucru comun, format din experţi ai Uniunii Europene, Republicii Moldova şi Ucrainei, în vederea facilitării implementării Pachetului energetic III de către aceste ţări. [Top 10 companii din Moldova pentru care este cel mai bine să lucrezi] AXA Management Consulting a lansat Top 10 companii din Moldova pentru care este cel mai bine să lucrezi. Vicedirectorul AXA Management Consulting, Vitalie Popa, a menţionat că acestea au fost selectate din 30 de întreprinderi care au acceptat ca managerii din veriga medie să răspundă la întrebările unui chestionar anonim privind condiţiile de muncă, oportunităţile de dezvoltare, salariul şi beneficiile etc., în total 15 factori care determină atractivitatea unei întreprinderi pentru potenţialii angajaţi. „Este adevărat că majoritatea companiilor din top sunt cu capital străin, dar sunt şi cu capital local, inclusiv cele care n-au nimerit în top, dar apreciem curajul lor de a deveni atractive pentru angajaţii lor actuali, cât şi pentru cei viitori”, a spus Vitalie Popa la prezentarea clasamentului. [Rompetrol Moldova are un nou director] Compania Rompetrol Moldova are un nou director general. În această funcţie a fost numit Vladislav Rusnac, care activează în cadrul Grupului Rompetrol din 2006. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, Vladislav Rusnac are 36 de ani şi este absolvent al facultăţilor de Relaţii Economice Internaţionale şi Bănci şi Finanţe din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova. Anterior această poziţie a fost deţinută de Cătălin Crăciun, care va continua să-şi desfăşoare activitatea în cadrul Rompetrol Group. [● VINERI, 19 octombrie] [Premierul speră că noul contract de livrare a gazelor va fi semnat până la finele anului] Premierul Vlad Filat speră că noul contract de livrare a gazelor naturale din Federaţia Rusă va fi semnat până la finele anului în curs. Aceasta în contextul în care joi, 18 octombrie, Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice, a aprobat cererea Moldovei de a amâna implementarea pachetului Energetic trei până în anul 2020.Iniţial implementarea acestuia era preconizată până în 2016. Derogarea în timp se referă la prevederile ce ţin de sectorul gaze naturale, şi anume de separare a activităţilor de transport de cele de furnizare şi distribuţie. Această prevedere nemulţumea însă partenerii ruşi. Vlad Filat a spus că, odată cu decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice, e necesar ca toată atenţia să fie concentrată pe negocierea acordului interguvernamental privind colaborarea în domeniul energetic cu Federaţia Rusă şi a noului contract de livrare a gazelor naturale Moldovei , care urmează să fie semnat între Gazprom şi Moldovagaz. [Guvernul propune modificări la bugetul pentru acest an] Partea de venituri a bugetului de stat pentru anul 2012 va fi majorată cu 50 de milioane de lei din contul grantului ce urmează să fie acordat Republicii Moldova de către Comisia Europeană în scopul diminuării consecinţelor secetei din anul trecut. Un proiect de modificare în acest sens a Legii bugetului a fost aprobat de executiv la 18 octombrie. Sumele vor fi direcţionate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, dintre care 38 mln de lei pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grâului de toamnă pentru recolta anului 2013, iar 12 mln de lei pentru procurarea cerealelor furajere la hrana vitelor în regiunile de sud şi centru ale ţării. Alte modificări operate se referă la realocări de mijloace pe interior. Astfel 4 mln de lei, prevăzute anterior pentru asigurarea cu locuinţe a specialiştilor cu studii de rezidenţiat, vor fi redirecţionate în Fondul de rezervă al Guvernului. O altă modificare prevede majorarea cheltuielilor curente ale Curţii Constituţionale prin diminuarea investiţiilor capitale prevăzute pentru aceasta cu 565 mii lei. [Patronatele resping cerinţele sindicatelor şi ameninţă cu sancţiuni, declaraţie] Patronatele susţin iniţiativa Guvernului de a redistribui contribuţia asigurărilor sociale între angajator şi angajat, respingând cerinţele sindicatelor în acest sens, care au anunţat pentru astăzi acţiuni de protest în faţa Parlamentului în sprijinul acestor cerinţe. La rândul lor, reprezentanţii mediului de afaceri ameninţă cu sancţiuni în cazul neîncetării presiunilor exercitate de sindicate. „Consiliul de conducere al CNPM îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia creată în jurul adoptării de către Parlament a Bugetului de Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2013 şi anume procesul de redistribuire a contribuţiei între angajat şi angajator. În drept această acţiune este întemeiată de prevederea Legii nr. 489- XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale care spune că plata contribuţiei generale este divizată între angajator şi angajat în proporţie de 2/3 şi 1/3 respectiv. Iniţiativă de fapt înţeleasă şi aprobată de Guvern”, se spune în declaraţie. Mediul de afaceri consideră oportună această modificare, care „vine să echilibreze alte iniţiative de ultima oră ce majorează presiunea fiscală asupra agenţilor economici. Printre aceste iniţiative menţionăm trecerea pe seama angajatorului plata a 5 zile de incapacitate de muncă, reintroducerea impozitului pe venit, înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei etc”. CNPM, în numele membrilor şi a mediului de afaceri în general îndeamnă membrii parlamentului şi partidele politice „să nu cedeze în faţa presiunilor sindicatelor, punând în aşa fel în pericol realizarea acumulărilor bugetare. Astfel, dacă sindicatele nu respectă prevederea legală expusă mai sus atunci, de ce patronii ar respecta prevederea prin care sunt obligaţi să colecteze cotizaţiile de membru de sindicat?”