● LUNI, 15 aprilie
Veniturile pieţei de comunicaţii s-au majorat cu peste 3% în 2012
Volumul veniturilor generate de piaţa de comunicaţii s-a majorat anul trecut cu 3,16% şi a constituit aproape 6,5 miliarde de lei. Cele mai multe venituri au fost obţinute de către prestatorii de servicii de telefonie mobilă. Datele au fost comunicate luni, 15 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Piaţa serviciilor de acces la Internet la puncte fixe şi mobile, pentru al doilea an consecutiv, s-a clasat pe primul loc în topul celor mai dinamice pieţe din sectorul comunicaţiilor electronice. Directorul ANRCETI, Sergiu Sâtnic, a menţionat că trendul ascendent de dezvoltare este determinat de sporirea influenţei reţelei globale asupra tuturor sferelor de activitate umană, de creşterea rapidă a cererii de noi servicii electronice pentru cetăţeni, dar şi de intensificarea concurenţei între furnizorii acestor servicii. Viteza medie de acces la Internet în Moldova este de circa 22 Mbps, rezultat care situează ţara pe locul 20 în lume, înaintea Ucrainei, care deţine locul 28 (17,7 Mbps) şi după România, care se află pe locul 12 (28,2 Mbps). Conform raportului ANRCETI, prezentat în cadrul conferinţei de către şeful Direcţiei reglementare economică şi analiză, Roman Bahnaru, în 2012 valoarea totală a celor patru pieţe de comunicaţii electronice – comunicaţii mobile, telefonie fixă, acces la Internet fix şi transmisiuni de date, difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale a sporit faţă de 2011. Cele mai semnificative venituri au fost înregistrate pe piaţa de comunicaţii mobile şi cea de telefonie fixă – de peste 3,7 miliarde de lei şi, respectiv, de 1,5 miliarde de lei. Veniturile din serviciile de acces la Internet fix şi transmisiuni de date au însumat peste 800 milioane de lei, iar din serviciile de difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale – peste 300 milioane de lei. Specialiştii ANRCETI consideră că în 2013 sectorul de comunicaţii electronice va înregistra o creştere de 2%.
Curtea de Conturi îndeamnă Moldtelecom să optimizeze cheltuielile
Curtea de Conturi îndeamnă SA „Moldtelecom” să optimizeze cheltuielile. Potrivit unui raport de audit prezentat la 15 aprilie, întreprinderea a înregistrat diminuări ale veniturilor la telefonia fixă cu 53 mln lei şi la traficul internaţional de sosire cu 28 mln lei. Diminuările au loc ca urmare a ne-racordării politicilor privind echilibrarea tarifelor la costuri, precum şi a orientării consumatorilor către alte tipuri de servicii. Acelaşi raport indică că, deşi întreprinderea a preconizat să reducă cheltuielile, acest obiectiv nu a fost realizat. În perioada examinată, 2011- 2012, ritmul creşterii cheltuielilor l-a depăşit pe cel al veniturilor cu 2,8 puncte procentuale. Aceasta înseamnă că eficientizarea cheltuielilor rămâne în continuare la ordinea zilei, a specificat Violeta Andrieş, care a prezentat raportul auditului Curţii de Conturi. Raportul mai constată unele nereguli în evidenţa contabilă la întreprindere, organizarea procesului de achiziţii publice. Nu toate investiţiile făcute în dezvoltarea serviciilor sunt eficiente, iar pentru unele investiţii se prelungeşte neîntemeiat termenul de recuperare, a mai spus raportorul. Directorul general al SA „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, a remarcat că întreprinderea este cel mai mare contribuabil al bugetului, cu defalcări anuale la bugetul de stat de 400 de milioane de lei. Anul trecut a fost aplicat un sistem de contabilitate diferenţiată, ceea ce permite evidenţa diferitor module prestatoare de servicii în cadrul companiei. În 2011 Moldtelecom a avut o pondere de 36% în totalul veniturilor realizate în domeniul telecomunicaţiilor.
● MARŢI, 16 aprilie
În premieră în Moldova este lansat un catalog al preţurilor medii în construcţii
De acum încolo, la elaborarea devizului de cheltuieli pentru obiectivele construite din bani publici, autorităţile se vor putea ghida de un catalog de preţuri medii, elaborat în premieră în Republica Moldova. Directorul Serviciului de Stat pentru Verificare şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor, Valeriu Verstiuc, a declarat, la prezentarea catalogului, că acesta vine să prevină subevaluările şi supraevaluările costurilor la materialele de construcţie. „Societatea se poate ghida de aceşti indicatori de cost. Se construiesc drumuri, şcoli, reţele tehnice etc. însă preţul lor în unele cazuri creşte de câteva ori, fapt ce ne face să credem că nu se cunoaşte preţul real al unei construcţii”, a declarat directorul. Indicatorii de cost nu înseamnă stabilirea centralizată a preţului. „Piaţa rămâne liberă, doar că indicatorii de cost vor limita corupţia în procedurile de achiziţii publice şi vor bloca acele proceduri care prevăd lucrări de proastă calitate”, a subliniat Valeriu Verstiuc. Potrivit catalogului, construcţia unui kilometru de drum republican costă în medie 5 milioane de lei, iar reparaţia capitală a acestuia – aproximativ 4 milioane. Preţul pentru un kilometru de reţea tehnică de canalizare poate varia de la 350 la 500 de mii de lei, iar un kilometru de apeduct poate costa aproximativ 200 de mii de lei. Directorul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii „INCERCOM”, Anatolie Izbândă, a menţionat că acest catalog a fost elaborat în comun cu experţi în domeniu din România şi Belarus. „Costul construcţiei este în mare parte vizat de costul materialelor, în proporţie de 70-80%. Costul materialelor variază, avem diferiţi importatori şi diferite materiale. Ne-am pus sarcina să elaboră o metodologie ca să ajungem la un preţ mediu. În fiecare trimestru va fi scos un catalog care va urmări modificarea preţurilor în timp pentru a păstra obiectivitatea metodologiei de calcul. Catalogul costă 60 de lei şi poate fi procurat la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii.
●MIERCURI, 17 aprilie
Preţul carburanţilor pe piaţa locală ar trebui să scadă, ANRE
Scăderea din ultimele două luni a preţurilor de import la produsele petroliere este o premisă obiectivă pentru ca petroliştii din Moldova să-şi revadă preţurile carburanţilor la pompă. Sugestia vine de la specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Potrivit unui comunicat de presă al ANRE, preţul mediu lunar de import al benzinei, comparativ cu perioada în care au fost stabilite preţurile de comercializare cu amănuntul la acest produs, s-a micşorat cu 6%, de la 1120 de dolari în februarie 2013 până la 1054 de dolari/tona în aprilie. O descreştere similară a avut loc şi în cazul motorinei. Preţul mediu lunar de import a scăzut cu 5,5%, de la 1042 până la 984 de dolari/tona. O descreştere importantă de preţ s-a înregistrat şi la gazul lichefiat, de circa 25%. Specialiştii ANRE cred că reducerea preţurilor la benzină şi motorină pe piaţa internă trebuie să fie cu cel puţin 3%, iar la gazul lichefiat – cu cel puţin 15%. ANRE nu poate interveni în stabilirea preţurilor la carburanţi. Agenţia este însă abilitată cu dreptul de eliberare/retragere a licenţelor de activitate şi de monitorizare a pieţei, inclusiv în vederea nedepăşirii de către operatori a profitului de 10%, prevăzut de metodologia de calculare şi aplicare a preţurilor la produsele petroliere.
● JOI, 18 aprilie
În premieră în gestiunea producătorilor agricoli au fost date 2 sisteme de irigare
Agenţia Apele Moldovei a transmis în gestiunea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii sistemele de irigare din Criuleni şi Lopatna. Acordul a fost semnat pe o perioadă de 30 de ani. Sistemele urmează a fi reabilitate în cadrul unui program cu finanţarea Guvernului SUA. Ministrul mediului în exerciţiu, Gheorghe Şalaru, a declarat că astfel se va îmbunătăţi managementului bazinelor hidrografice – unul din principalele obiective ale Programului Compact. „Sperăm să restabilim cel puţin 11 staţii de irigare. Să protejăm cel puţin 15 mii de hectare şi să asigurăm securitatea alimentară a Republicii Moldova”, a declarat Gheorghe Şalaru. Programul de reabilitare este finanţat de Guvernul SUA, prin intermediul Fondului Provocările Mileniului din Republica Moldova. Potrivit directorului executiv al fondului, Valentina Badrajan, lucrările de reabilitare a sistemelor de irigare din Criuleni şi Lopatna vor demara într-o lună. „Ne aflăm la ultima etapă de negociere a contractelor cu o companie care va fi responsabilă de reabilitarea sistemelor şi cu alta care va supraveghea procesul”, a spus Valentina Badrajan. Darea în exploatare a sistemelor de irigare este preconizată pentru vara anului 2015. Sistemele de irigare Lopatna şi Criuleni sunt astăzi parţial funcţionale. În zona sistemului centralizat de irigare Lopatna sunt circa 530 de deţinători de teren agricol din patru localităţi, 460 dintre care sunt membri ai Asociaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Lopatna. În aria sistemului centralizat de irigare Criuleni activează 500 de agricultori, 300 dintre care sunt membrii asociaţiei locale de irigaţii. Transferul managementului sistemelor de irigare către utilizatori este o acţiune inovativă pentru sectorul de irigare din Republica Moldova. Experienţe similare există în România, Croaţia, Serbia şi Portugalia.
Air Moldova şi-a cumpărat aeronavă nouă
Operatorul naţional Air Moldova şi-a completat flota cu un Embraer 190 Jet. Avionul este de producţie braziliană. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, noul Embraer 190 este configurat pentru 100 de locuri. Este a doua aeronavă de acest tip în gestiunea Air Moldova. Achiziţia va permite deschiderea unor noi curse aeriene, reducerea cazurilor de reţinere a curselor şi asigurarea confortului şi siguranţei pasagerilor, se spune în comunicat. În aeronavă sunt două rânduri a câte două locuri. Cabina are o vizibilitate sporită şi are cinci ecrane de navigare pe care sunt afişate informaţiile despre sistemele de zbor. Air Moldova operează în prezent curse directe spre 20 de oraşe pe teritoriul Europei şi CSI, oferind două clase de deservire – Econom şi Business.
● VINERI, 19 aprilie
Moldova pierde teren pe piaţa agricolă, declaraţie
Moldova pierde teren pe piaţa agricolă, faţă de alte ţări din regiune, din cauză că statul subvenţionează insuficient producătorii agricoli. Constatarea aparţine preşedintelui Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM), Oleg Budza. „Producătorii agricoli din alte ţări primesc de la stat subvenţii care se utilizează pentru acoperirea unui şir de cheltuieli necesare pentru cultivarea şi achiziţionarea producţiei. Ca rezultat, preţurile la marfa lor sunt mai mici decât ale noastre. Spre exemplu, alegând între merele moldoveneşti, care costă 28 de lei kilogramul, şi cele poloneze, de 20, locuitorii de la Moscova le vor prefera pe ultimele, care, apropo, se deosebesc puţin de ale noastre la calitate”, a explicat şeful CNSM. Potrivit lui Oleg Budza, dacă situaţia în Moldova nu se va schimba, odată cu aplicarea comerţului liber cu UE, producţia naţională va ceda în faţa celei europene, unde producătorii sunt subvenţionaţi adecvat. Ca rezultat, Moldova va pierde şi mai multe locuri de muncă.„Aceasta şi multe alte probleme economice trebuie neapărat examinate la semnarea documentelor despre liberul schimb cu UE şi Acordului cu privire la calitatea de membru asociat al Uniunii Europene. Este evident că pentru ţara noastră va fi foarte problematic de a respecta un şir de condiţii pentru posibilitatea de a adopta bilateral un atare document”, a adăugat Oleg Budza. Potrivit preşedintelui CNSM, nu trebuie să se uite că în Moldova, spre deosebire de alte ţări, nu s-a produs tranziţia producţiei la echipament energo-eficient, respectiv, cheltuielile pentru o unitate de producţie în Moldova sunt mult mai mari decât în Europa.