RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 15-19 august. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 15 august] [Moldtelecom atestă creşteri la televiziunea digitală şi la Internet] Numărul beneficiarilor televiziunii digitale de la Moldelecom a crescut de 2,2 ori, în primul semestru al anului curent, iar cel al utilizatorilor Internet a depăşit cifra de 220 mii. Operatorul naţional de comunicaţii S.A.”Moldtelecom” a înregistrat în primul semestru al anului 2011 o dezvoltare dinamică, în special în domeniile televiziunii digitale IPTV şi a serviciilor de transport de date. Intrarea cu succes a Moldtelecom-lui în zona serviciilor de conţinut multimedia, odată cu lansarea serviciului de televiziune digitală, a marcat o nouă etapă de dezvoltare a companiei cu lansarea unui portofoliu de performanţe noi. În mai puţin de un an, Moldtelecom a reuşit să schimbe abordarea faţă de televiziune şi să se impună pe piaţa TV-lui din R. Moldova drept furnizor preferat de servicii digitale de calitate. [● MARŢI, 16 august] [Moldova va prezenta în septembrie un raport intermediar de progres] Republica Moldova prezintă, la fiecare trei luni, rapoarte de progres privind implementarea recomandărilor Uniunii Europene în vederea lansării negocierilor Acordului de Liber Schimb, Aprofundat şi Comprehensiv. Ultimul raport a fost prezentat în iulie, astfel că următorul este programat pentru octombrie. Dat fiind însă că, la finele lunii septembrie la Varşovia se va desfăşura Summitul Parteneriatului Estic, s-a decis, de comun acord, ca la început de septembrie să fie prezentat un raport intermediar de progres. Despre aceasta a vorbit într-o emisiune la Radio Moldova viceministrul economiei, Octavian Calmâc, negociator-şef adjunct din partea Republicii Moldova. „Avem avem un plan de acţiuni, nişte recomandări pe care le-am primit în noiembrie 2010 din partea UE şi în prezent suntem axaţi pe implementarea recomandărilor în cauză. Avem câteva sectoare drept indicatori de performanţă, care sunt nu numai în vizorul nostru, dar şi al UE. E vorba de aprobarea de către Guvern a două proiecte de legi – cu privire la ajutorul de stat şi noua lege cu privire la concurenţă”, a menţionat Octavian Calmâc. [●MIERCURI, 17 august] [Tehnologiile învechite generează preţuri înalte în agricultură ] Preţurile la produsele agroalimentare vor rămâne înalte pe durata întregului an. Veniturile producătorilor agricoli însă nu vor urma acest trend, din cauza costurilor înalte de producţie, apreciază experţi independenţi. Ana Popa, director de programe în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” explică acest fapt nu doar prin majorarea preţurilor la produsele petroliere, dar şi prin faptul că activitatea agricolă în Republica Moldova nu se desfăşoară pe întreg parcursul anului, ci doar timp de câteva luni. O altă explicaţie este nivelul scăzut de instruire a producătorilor, lipsa cunoştinţelor de marketing. Vicedirectorul proiectului „Competitivitatea agricolă şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii”, Ion Perju, explică costurile înalte de producţie în agricultură prin tehnologiile învechite care se aplică. „Agricultorii toarnă cu căldarea chimicale, în loc să procure fertilizanţi de calitate”, a mai spus expertul. [● JOI, 18 august] [Guvernul va aloca 54 de milioane de lei pentru practici agricole prietenoase mediului] Guvernul a aprobat Programul de conservare şi sporire a fertilităţii solului pentru anii 2011-2020. Pentru implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului sunt prevăzute în 54 de milioane de lei. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a menţionat că solurile Moldovei, care se caracterizau print-o fertilitate naturală înaltă, în ultimii 15-20 de ani au fost supuse unui proces insistent de degradare. Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50 la sută din terenurile agricole, iar pe circa 10 la sută - critică. Acest fapt diminuează productivitatea culturilor agroalimentare, dezvoltarea sectorului zootehnic, se reflectă negativ asupra situaţiei ecologice şi reduce veniturile oamenilor, în special în zona rurală, a menţionat ministrul. [Securitatea alimentară a ţării va fi asigurată, ministrul agriculturii] Cantitatea de cereale din prima grupă, recoltată în vara acestui an a constituit 1,14 mln tone a spus ministrul agriculturii şi industriei alimentare Vasile Bumacov. Recolta de grâu a fost de estimată la 833 mii tone, faţă de 772 mii tone în 2010. Din aceasta circa 50 la sută o constituie grâul alimentar. „Astfel, Moldova dispune de cele circa 400 mii tone de grâu alimentar, pentru a-şi asigura securitatea alimentară şi necesarul de seminţe pentru recolta anului viitor. Iar din cele peste 400 mii tone de grâu furajer, 200 mii vor fi transportate la întreprinderile producătoare de hrană pentru sectorul zootehnic, altele 200 mii tone vor fi destinate exportului”, a specificat Bumacov. [Aproape 50 de mii de oameni din Moldova sunt sub pragul sărăciei extreme] În anul 2010, nivelul sărăciei a înregistrat o diminuare în comparaţie cu anii precedenţi. Ponderea persoanelor sărace, cu un consum mai mic decât pragul sărăciei absolute (1015,9 lei) a constituit 21,9%, cu 4,4 puncte procentuale mai puţin în comparaţie cu anul 2009. O scădere de 0,7 puncte procentuale a înregistrat şi ponderea populaţiei cu un consum sub pragul sărăciei extreme (549,4 lei), care a alcătuit anul trecut 1,4%, arată datele unui studiu realizat de către Ministerul Economiei. Anul trecut numărul persoanelor cu un consum mai mic decât pragul sărăciei absolute a fost de 734,9 mii, iar a persoanelor cu un consum sub pragul sărăciei extreme – 46,3 de mii. Potrivit Ministerului Economiei, discrepanţa dintre nivelul de trai al populaţiei din mediul rural şi mediul urban a rămas la fel de semnificativă. Cu toate acestea, după evoluţiile negative ale ratei sărăciei în zonele rurale în perioada anilor 2008-2009, în anul 2010 a fost constatată o răsturnare a situaţiei. Astfel, dacă în anul 2009 la sate se afla în sărăcie 36,3% din populaţie, atunci în 2010 ponderea persoanelor sărace în mediul rural s-a diminuat până la 30,3%. [● VINERI, 19 august] [În 2010 nu a fost finanţat niciun proiect de dezvoltare regională] Din mijloacele alocate în 2010 în Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională (FNDR) – 113,7 mln lei (1% din toate veniturile bugetului de stat), au fost valorificate doar 1,7 mln lei (1,5%) pentru întreţinerea agenţiilor de dezvoltare regională se spune în Raportul auditului gestionării FNDR, prezentat de Curtea de Conturi. Nici donaţiile externe care au ajuns în FNDR (echivalentul a 28 mln lei) nu au fost valorificate. „Nu este un semnal pozitiv, inclusiv pentru finanţatorii externi, care pot pune la îndoială capacitatea Moldovei a valorifica sursele acordate”, a menţionat Valentina Madan, şefă de departament la Curtea de Conturi. În anul 2010 cele trei agenţii de dezvoltare – Nord, Centru şi Sud, au înaintat primele proiecte de dezvoltare regională, dintre care 14 au fost aprobate pentru finanţare. Potrivit ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor, Marcel Răducan, Lega privind dezvoltarea regională a fost adoptată în 2006, dar abia la sfârşitul anului 2009 şi în 2010 s-au făcut paşi concreţi pentru implementarea ei: a fost creat cadrul instituţional al dezvoltării regionale şi au fost aprobate primele proiecte de dezvoltare regională. [Apicultura costisitoare, dar şi profitabilă] Albinăritul necesită multe investiţii, dar şi profiturile sunt pe măsură. Au recunoscut-o apicultorii care au participat vineri, 19 august, la o şedinţă festivă la Ministerul Agriculturii, prilejuită de ziua apicultorului. „Afacerea cu îngrijirea albinelor este profitabilă, dacă apicultorul a luat cunoştinţă cu toate normele necesare şi, evident, cu cât numărul de stupi este mai mare, cu atât profitul creşte. Un kilogram de miere ajunge să coste între 25 de lei per kilogram, dacă este vândută angro şi 60 de lei, dacă este vândută cu amănuntul. Investiţiile pot ajunge până la câteva mii de lei anual, însă se merită”, a mai spus Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor. Prezent la eveniment viceministrul agriculturii, Viorel Guţu, a declarat că mierea nu se produce numai pentru comercializare şi consum, dar este folosită şi ca produs medicinal, aceasta tratând diverse boli. Anul trecut în Moldova s-au produs peste 2 mii de tone de miere, dintre care 200 de tone au fost exportate, cota de export către UE fiind de 85%.