RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 14 iunie -19 iunie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 14 iunie] [Primarul cere Procuraturii să investigheze cum a fost posibilă privatizarea trotuarului de lângă Piaţa Centrală ] Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a cerut serviciilor abilitate să verifice în ce bază sunt colectaţi de la vânzătorii de lângă Piaţa Centrală câte 50 de lei pe zi. În cadrul şedinţei operative de la Primărie, Dorin Chirtoacă a solicitat răspunsuri exhaustive de la cei care deţin informaţii despre cum a fost posibilă privatizarea a 7 metri de trotuar din afara Pieţei Centrale şi a 2 metri de trotuar din interiorul pieţei de către firma Mercuriu-Centru. Şefa Direcţiei juridice, Diana Gurschi, a menţionat că iniţial, în 2000, a fost privatizată clădirea de pe strada Armenească, iar câţiva ani mai târziu şi teritoriul aferent, care nu putea fi privatizat pe motiv că zona cuprinsă între Ştefan cel Mare – Armenească – Tighina – Varlaam este declarată utilitate publică din care nu poate fi privatizat nici un metru pătrat de spaţiu. [Vânzătorii de pe lângă pieţe nu vor fi alungaţi ] Primăria Chişinău anunţă că în acest moment în pieţele agroalimentare din oraş sunt libere peste 100 de locuri pentru comercializarea produselor lactate, inclusiv în Piaţa Centrală. Primarul Dorin Chirtoacă a menţionat luni, 14 iunie, în şedinţa operativă de la Primărie necesitatea aplicării unor măsuri pentru a-i convinge pe oameni să-şi vândă marfa în locuri autorizate. Totodată, primarul a interzis poliţiei şi angajaţilor pieţelor să alunge comercianţii ambulanţi care vin în capitală cu o căldare de fructe, legume. [Proiectul noii legi schimbă esenţial abordarea la crearea parcurilor industriale, viceministrul economiei ] Parcurile industriale vor putea fi create atât în baza activelor proprietate publică, cât şi privată, iar statul va acorda facilităţi întreprinderilor-administrator şi rezidenţilor parcurilor, a declarat într-o emisiune la Radio Moldova viceministrul economiei, Octavian Calmîc. Potrivit viceministrului, Legea cu privire la parcurile industriale, aprobată în vara anului 2007, nu a avut efect pozitiv. A fost luată o singură decizie de creare a unui parc industrial în localitatea Căinari, dar acesta nu funcţionează. Octavian Calmîc spune că Legea în vigoare nu oferă facilităţi pentru sectorul privat la crearea parcurilor industriale, reglementând în detalii doar crearea parcurilor industriale în baza activelor proprietate publică. Mai mult, legea în vigoare permite procurarea terenurilor aflate în locaţiunea rezidenţilor numai după expirarea termenului de funcţionare a parcului (15 ani) şi interzice administraţiei să desfăşoare activitatea de producere în cadrul parcului. [● MARŢI, 15 iunie] [Cadrul legal de funcţionare a parteneriatelor public-private va fi revăzut ] Guvernul a aprobat o serie de modificări în actele legislative în vigoare care vin să armonizeze prevederile acestora cu Legea parteneriatului public-privat (PPP). Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, ministrul economiei, scopul acestora este instituţionalizarea parteneriatelor public-private şi asigurarea funcţionării acestora. În Legea concesiunii modificările operate precizează obiectul de reglementare a documentului în cauză, autorităţile publice implicate în identificarea obiectelor de concesiune. În Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale aceste modificări şi completări se referă la rezultatul din activitatea de PPP, procedura de dobândire a dreptului de proprietate în proiectele PPP. În Legea privind serviciile publice de gospodărie comunală completările aprobate de Guvern lărgesc categoriile de persoane care pot avea calitate de operator al serviciilor publice de gospodărie. Competenţele consiliilor locale, primăriilor şi preşedinţilor de raionale privind implicarea cât mai eficientă a sectorului privat în prestarea diferitor servicii publice populaţiei sunt specificate de modificările propuse în Legea cu privire la APL [Tractoarele MTZ ar putea fi asamblate în Moldova] Moldova ar putea asambla, în viitorul apropiat, tractoare MTZ produse de uzina de profil din capitala Republicii Belarus, a declarat Valeriu Cosarciuc, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Partea bielorusă a revenit la acest proiect având convingerea că la Chişinău există parteneri de dialog responsabili, în care poţi avea încredere, a subliniat ministrul. Anterior propunerea de asamblare a tractoarelor din Belarus făcea parte dintr-un proiect de reanimare a uzinei de tractoare din Chişinău. De data aceasta, partenerii din Minsk au solicitat să fie găsit un agent economic privat pentru a exclude barierele birocratice. Valeriu Cosarciuc a comunicat că Moldova ar avea nevoie de circa 500-600 de tractoare anual, însă capacităţile întreprinderii de asamblare pot fi majorate în vederea exportării tehnicii pe piaţa din România. „Nu trebuie să uităm că Minskul şi-a dorit realizarea unui proiect comun cu întreprinderea de tractoare din Braşov, însă proiectul a eşuat. Chişinăul ar putea fi o soluţie pentru implementarea acestui proiect în această zonă”, a mai spus ministrul. [Plafonul de garantare a creditelor pentru ÎMM active va fi dublat] Plafonul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) active va fi dublat, până la 700 de mii de lei, iar pentru cele noi create va fi triplat, până la 300 de mii de lei. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei Consiliului de coordonare al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). [●MIERCURI, 16 iunie ] [Investitori americani, încrezători în potenţialul de afaceri al Republicii Moldova ] Republica Moldova nu are o imagine pozitivă care să o pună în avantaj, iar din această cauză statele vecine nu-i înţeleg potenţialul, a declarat miercuri, 16 iunie, preşedintele Consiliului de directori ai Camerei de Comerţ Americane din Moldova, John Maxemchuk la o conferinţă de presă cu prilejul organizării primii misiuni de afaceri americane la Chişinău. Ambasadorul SUA la Chişinău, Asif J. Chaudhry, a declarat cu ocazia evenimentului că Guvernul de la Chişinău oferă oportunităţi de dezvoltare pentru mediul de afaceri şi are voinţă politică de a implementa reformele necesare. Ambasadorul a chemat oamenii de afaceri americani să iniţieze afaceri în Moldova, în special în construcţii, sectorul bancar, agricultură, industria prelucrătoare şi în tehnologii informaţionale. [Moldova se împrumută cu 10 milioane de euro de la BERD pentru modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă ] Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare oferă Republicii Moldova un împrumut în valoare de 10 milioane de euro pentru cofinanţarea Programului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă. Acordul a fost semnat astăzi, 16 iunie, de ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţă şi Thomas Meier, director BERD pentru infrastructură. Bugetul programului respectiv este de 30 de milioane de euro. Banca Europeană de Investiţii acordă un credit de 10 milioane de euro şi alte 10 milioane sunt oferite de UE prin programul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate. [Specialiştii în finanţe sunt instruiţi privind trecerea de la operaţiunile bugetare lineare la cele în bază de performanţă] Business Consulting Institute (BCI) şi fundaţia PAUCI din Polonia desfăşoară seminare de instruire pentru specialiştii direcţiilor financiare din Chişinău, reprezentanţii primăriilor localităţilor care intră în componenţa municipiului şi contabililor privind trecerea de la operaţiunile bugetare lineare la cele în bază de performanţă. Consultantul BCI şi coordonatorul proiectului, Veaceslav Bulat , a spus că operaţiunile bugetare în bază de performanţă diferă foarte mult de cele tradiţionale. Se acordă importanţă specială eficienţei, prin compararea resurselor cu rezultatele. Pentru fiecare sarcină bugetară, fiecare program sau serviciu finanţat din buget sunt definiţi parametri măsurabili, cum ar fi costul pe unitate de timp. „Dacă operaţiunile bugetare liniare pun accentul pe intrări, pe venituri, întrebarea formulată la stabilirea bugetului în bază de performanţă este ce obţinem din banii investiţi, adică dacă am alocat o sumă de bani pentru salubrizarea unei străzi trebuie să răspundem ce tronson de stradă a fost salubrizat de facto, câte persoane au lucrat, dacă au fost atinse criteriile de performanţă stabilite, câţi bani cheltuiţi din suma respectivă nu au acoperire, câţi au fost cheltuiţi fără rezultat”, a menţionat Bulat. [●JOI, 17 iunie ] [Neînţelegeri între firmele care plasează panouri de publicitate în capitală ] Asociaţia Agenţiilor de Publicitate din Moldova sesizează autorităţile locale şi societatea civilă despre încălcarea de către tot mai multe firme, în special nou-create, a regulamentul de plasare a panourilor publicitare în oraş. Multe dintre acestea, spun reprezentanţii asociaţiei, sunt montate cu încălcarea normelor tehnice, fapt care pune în pericol securitatea cetăţenilor. Oraşul se transformă treptat într-o gunoişte publicitară”, spus joi, 17 iunie, la o conferinţă de presă directorul agenţiei „Aquarelle”, Angela Sârbu, membru al Asociaţia Agenţiilor de Publicitate. „Parcă am fi în Chicago în anii 1930 . Trebuie de luat măsuri urgente, de creat comisii pentru a face regulă”, a mai spus femeia de afaceri. [Ponderea sectorului de servicii în PIB s-a redus, iar cea de bunuri a crescut] Produsul Intern Brut (PIB) în perioada ianuarie-martie 2010 a avut valoarea nominală de 14498 de milioane de lei (preţuri curente de piaţă), în creştere în termeni reali cu 4,7% faţă de perioada de referinţă a anului trecut, potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS). Ponderea sectorului de bunuri în Produsul Intern Brut s-a mărit cu 0,2 puncte procentuale, pe când cea a sectorului de servicii s-a micşorat cu 0,5 puncte procentuale. Formarea brută de capital fix s-a redus cu 20,3% faţă de ianuarie-martie 2009, contribuind cu 10,9% la formarea Produsului Intern Brut, în comparaţie cu 15,2% în perioada similară a anului trecut. Volumul impozitelor pe produse, colectate la bugetul public naţional, a înregistrat o creştere de 17,4%, influenţând cu 2,8% creşterea PIB. Consumul final a fost, de asemenea, în creştere, influenţând pozitiv (cu 2 %) indicele volumului fizic al PIB. Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au majorat cu 4,7% şi, respectiv 1,3%, faţă de perioada respectivă a anului precedent. [Executivul a susţinut ratificarea Acordului Compact ] Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului Compact dintre Republica Moldova şi SUA, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Acordul, semnat pe 22 ianuarie 2010 la Washington, prevede oferirea de către SUA Republicii Moldova a unui grant în valoare de 262 de milioane de dolari, pe parcurs de 5 ani din momentul intrării în vigoare a documentului. Banii vor fi repartizaţi pe patru capitole. Astfel, 108,8 milioane de dolari sunt destinaţi pentru proiectul de tranziţie la agricultura performantă. În cadrul acestuia se prevede reabilitarea a 11 sisteme centralizate de irigare cu suprafaţa de 15,5 mii de hectare, susţinerea reformelor în domeniul irigării, lansarea unei linii de creditare pentru investiţii post recoltă şi cofinanţarea în comun cu USAID a unui proiect de îmbunătăţire a performanţei lanţului valoric din agricultură. [Suprafeţele protejate de grindină se vor majora] Guvernul a alocat din fondul său de rezervă 7 milioane de lei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru acoperirea cheltuielilor legate de majorarea suprafeţelor protejate împotriva grindinei. Suma respectivă va fi restituită la rectificarea bugetului. Potrivit ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc, bugetul Serviciului Special pentru Influenţe asupra Proceselor Hidrometeorologice este de 35,3 milioane de lei pentru protejarea a 900 de mii de hectare de terenuri. Cele 7 milioane care vor fi alocate suplimentar vor permite extinderea suprafeţelor protejate până la 1,4 milioane de hectare de terenuri însămânţate.Vor fi procurate 2 mii de rachete, suplimentar la cele peste 1300 din rezerva punctele de lansare . Ministerul a cerut Guvernului 15 milioane de lei pentru suplimentarea bugetului protecţiei antigrindină, dar va primi doar 7. Totuşi, ministrul Valeriu Cosarciuc a spus că procurările care vor fi făcute va permite serviciului în cauză să facă faţă sarcinilor puse. [Eventis Mobile are licenţa sistată pentru încă 2 luni ] Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a sistat temporar, pe o nouă perioadă de două luni, licenţa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă celulară, standardul GSM, la cererea administratorului insolvabilităţii ÎM „Eventis Mobile”. Administratorul şi-a motivat cererea prin măsurile de asigurare aplicate de Curtea de Apel Economică, legate de admiterea cererii privind iniţierea procesului de insolvabilitate a ÎM „Eventis Mobile” SRL. Aceste măsuri prevăd că toate activele companiei, inclisiv licenţa şi alte active nemateriale reprezintă masa debitoare care, fiind realizată, va servi drept sursă de acoperire a creanţelor creditorilor ÎM „Eventis Mobile”. [Pensiile bătrânilor din Moldova acoperă mai puţin de 70% din minimul de existenţă ] Mărimea minimului de existenţă calculat de Biroul Naţional de Statistică (BNS) pentru primul trimestru al anului 2010 a constituit în medie 1343 de lei. Valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei cu vârstă aptă de muncă – 1422,4 lei. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1150,2 lei. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit în primul trimestru 2740,2 lei şi acoperă minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de aproape două ori. Potrivit BNS, nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă a fost atins de angajaţii din sectorul financiar - 3,9 ori, iar cel minim de cei din agricultură, a căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 93,9%. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 aprilie 2010 constitie 775,9 lei. Acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie este de 67,5%. [●VINERI, 18 iunie ] [În capitala Poloniei a început Săptămâna Vinului Moldovenesc] În capitala Poloniei a început Săptămâna Vinului Moldovenesc. La eveniment participă 200 de reprezentanţi ai firmelor de import-export, ai reţelelor de magazine specializate în comercializarea produselor vinicole şi restaurante, specialişti în domeniul vinificaţiei.Potrivit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, organizatorul evenimentului, în comparaţie cu anul trecut, numărul participanţilor din Moldova s-a dublat: 29 de firme îşi prezintă producţia în cadrul activităţilor incluse în programul acţiunii. Majoritatea dintre firme sunt prezente în premieră la acest eveniment, având scopul de a pătrunde pe piaţa vinurilor din Polonia. [Selecţia şi Porumbeni vor activa din nou separat] Creat în iunie 2008, Institutul Ştiinţifico-Practic de Fitotehnie urmează să fie reorganizat prin divizare în Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” şi Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, ambele cu statut de instituţie publică. Potrivit ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc, decizia din vara lui 2008 de contopire a acestor institute a avut drept scop eficientizarea procesului de cercetare şi reducerea cheltuielilor administrative. Însă, acest obiectiv nu a putut fi atins. Cele două institute se află la o distanţă de 130 de kilometri şi administrarea lor eficientă este imposibilă. [● SÂMBĂTĂ, 19 iunie ] [Statul îşi vinde acţiunile deţinute în 48 de întreprinderi] Acţiunile statului în 48 de întreprinderi vor fi expuse la licitaţiile Bursei de Valori a Moldovei în perioada 6 – 9 iulie. Potrivit deciziei publicată în Monitorul Oficial, la licitaţie vor fi expuse acţiunile unor fabrici de tutun (din Făleşti , Orhei şi Soldăneşti), de conserve (Călăraşi , Olăneşti), de zahăr, de prelucrare a cărnii şi laptelui. Toate au mai fost expuse anterior spre vânzare, dar nu au fost solicitate.”Înainte de reluarea licitaţiilor am făcut o evaluare a pachetelor de acţiuni şi a proprietăţii pe care o deţine statul în unele întreprinderi . Ideea este ca să păstrăm în proprietatea statului doar întreprinderile care sunt de importanţă vitală. Celelalte le oferim sectorului privat, prin licitaţii la Bursa de Valori, prin concursuri investiţionale, prin alte forme prevăzute de legislaţie, inclusiv prin lansarea unor parteneriate public – private”, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei