RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 12 aprilie – 16 aprilie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[●MARŢI, 12 aprilie] [Criza financiară solicită o capacitate mai mare a băncilor în gestionarea riscurilor, guvernatorul BNM] Criza financiară globală din 2009 -2010 solicită o capacitate mai mare din partea băncilor de a gestiona riscurile la care sunt expuşi banii deponenţilor. Se impune, de asemenea, şi o transparenţă sporită în activitate. Declaraţia a fost făcută de guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, în cadrul unei conferinţe tematice – „Dezvoltarea resurselor umane în serviciile bancare în contextul reglementărilor financiare europene”. Directorul general al Institutului Bancar Român, Petru Rareş, a menţionat că recenta criză financiară, cu gravele ei consecinţe, face cu atât mai necesară pregătirea resursei umane angajate în sistemul bancar. Preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova, Dumitru Ursu, a spus la conferinţă că băncile moldoveneşti sunt pregătite să răspundă provocărilor. Pe parcursul instruirilor care vor fi organizate cu susţinerea Institutului Bancar Român urmează să fie acordată o atenţie deosebită implementării Codului de guvernare corporativă, aprobat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare în 2007. Este importat cum vor fi traduse în fapt prevederile acestui Cod în fiecare bancă. În contextul evoluţiei reglementărilor financiare europene este necesar de a revedea acel plafon de garantare a depozitelor populaţiei de 6 mii de lei, mărimea garanţiei fiind insuficientă, a mai spus Dumitru Ursu. [Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare îşi propune extinderea portofoliului de credite în Moldova] Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare îşi propune să diversifice portofoliul de credite în Republicii Moldova, a declarat preşedintele instituţiei, Andrey Kondakov, în cadrul unei prezentări a Strategiei instituţiei pentru mediul de afaceri din Moldova pe anii 2011-2014. În acest moment Banca finanţează în Moldova 15 proiecte, în valoare de 54 de milioane de euro. Este vorba de proiecte în sectorul bancar. „Proiectele în sectorul bancar se implementează cu succes, dar noi vrem să identificăm clienţi în sectorul real al economiei. Sperăm ca în următorii patru ani să avem vreo 4-5 proiecte în sectorul real, în valoare de 30 de milioane de euro”, a menţionat Andrey Kondakov. Deocamdată, Banca nu deţine cote de participare în capitalul a careva întreprinderi din Moldova, dar aceasta nu înseamnă că nu este disponibilă să facă asemenea investiţii, dacă vor parveni propuneri interesante, a spus preşedintele instituţiei. Republica Moldova deţine 1% din acţiunile Băncii Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare. Ţării îi revine 2,5% din portofoliul total de credite. [● MIERCURI, 13 aprilie] [Sindicatele fac demersuri de majorare a impozitului pentru spaţiile închiriate] Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) face demersuri către Ministerul Finanţelor să elaboreze un proiect de lege pentru majorarea de la 5 la 10% a cotei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice care transmit altor persoane în chirie proprietate imobiliară. Potrivit sindicalistului, în paralel cu proiectul de majorare a acestui impozit, trebuie să se desfăşoare campanii de informare a contribuabililor, să se apeleze la conştiinţa lor şi să li se explice că ceea ce se face este în folosul statului şi cetăţeanului. „În statele Uniunii Europene spaţiile închiriate sunt luate la evidenţă. Noi trebuie să schimbăm mentalitatea oamenilor din Moldova, să le arătăm cum se face peste hotare. Dacă nu acceptă anul acesta modificarea şi nu vor încheia contracte, în baza cărora vor fi impozitaţi, vor accepta la anul”, a menţionat vicepreşedintele CNSM. [Preşedintele ANAT: Este inacceptabil ca pe ruta unui charter Iaşi-Antalya biletul să coste 130 de euro, iar la noi să fie 250 de euro] Liberalizarea pieţei aviatice din Republica Moldova este împiedicată întrucât autorităţile optează pentru dezvoltarea unei singure companii aeriene, şi anume Air Moldova. În momentul în care alte companii primesc autorizaţii pentru deschiderea rutelor charter, acestea sunt nevoite să coopereze cu Air Moldova, unde preţurile sunt stabilite de către stat, a declarat Sebastian Botnari, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din Moldova. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism a mai spus că Air Moldova a promovat recent un alt charter, spre Grecia, iar preţul unui bilet este de 280 de euro, deşi autorităţile elene au eliminat toate taxele de aeroport din ţară. [Consumatorii din raza RED Nord şi RED Nord-Vest vor plăti acelaşi tarif] Consumatorii finali din raza RED Nord şi RED Nord-Vest vor plăti acelaşi tarif la energia electrică. Decizia ar putea fi luată deja la viitoarea şedinţă a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), la sfârşitul acestei săptămâni. În legătură cu majorarea de la 1 aprilie a preţurilor de achiziţie a curentului electric cu 11%, companiile de distribuţie solicită ANRE ajustarea tarifelor pentru consumatorii finali. [RED Union Fenosa] cere o majorare a tarifului cu 9%, de la 1,33 la [1,45 lei kWh]. [RED Nord] cere un tarif de 1,52 lei kWh, faţă de 1,43 lei până acum, adică în creştere cu 6,1%. Iar [RED Nord-Vest] pretinde o majorare de la 1,43 la [1,60 lei kWh]. Preşedintele Asociaţiei consumatorilor de energie, Nicolae Mogoreanu, a menţionat că ajustările solicitate de companiile de distribuţie sunt fireşti având în vedere creşterea preţului de achiziţie. Totuşi, în opinia sa, RED Union Fenosa nu ar trebui să majoreze tariful mai mult decât cu 6%. Nicolae Mogoreanu a mai spus că politică tarifară promovată în acest moment este descurajantă pentru agenţii economici conectaţi la linii electrice de tensiune medie (6-10kv) şi înaltă (35-110 kv), care subvenţionează consumatorii casnici conectaţi la liniile de tensiune joasă de 0,4 kv şi că este necesar de trecut la aplicarea tarifelor diferenţiate. [● JOI, 14 aprilie] [Aproape 1,5 mlrd lei vor fi investiţi în acest an în reabilitarea drumurilor] Guvernul urmează să aprobe, în scurt timp, programul lucrărilor de reabilitare a drumurilor pentru anul 2011. În total pentru acest an sunt prevăzute finanţări de 1,5 mlrd lei, a declarat într-un interviu viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Boris Gherasim. Potrivit oficialului, în Fondul rutier sunt prevăzute 788 mln lei; 100 mln vor fi alocate din compartimentul investiţii capitale al bugetului de stat pentru încheierea lucrărilor la tronsonul de drum Orhei – Rezina (necesare sunt 250 mln lei); 450 mln vor fi alocate în baza contractelor semnate cu finanţatorii externi, cum ar fi BERD, BEI, Comisia Europeană şi alţii. Mai sunt şi finanţări mai mici, granturi. Potrivit viceministrului, în anul curent lucrările nu au fost întrerupte nici pe perioada iernii. „S-a continuat plombarea gropilor, în prezent se efectuează lucrări care nu au fost făcute ani la rând, cum ar fi curăţarea arborilor, a şanţurilor, a sistemelor de evacuare a apelor. Pentru nespecialişti par a fi lucrări neimportante, dar neefectuarea lor la timp a grăbit procesul de degradare a drumurilor. Imediat după ce temperaturile vor mai urca, vor începe plombările pe drumurile naţionale”, a menţionat viceministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor. [● VINERI, 15 aprilie] [Activele Fabricii de zahăr din Cupcini vor fi preluate de o întreprindere poloneză] O companie de stat din Polonia, specializată în producerea zahărului, va prelua, în baza unui acord, activele Fabricii de zahăr din Cupcini. Investiţiile de câteva milioane de euro vor permite acestei fabrici să reabiliteze baza de producere a materiei prime, să îmbunătăţească relaţia cu gospodăriile agricole producătoare de sfeclă de zahăr şi să majoreze producţia şi exporturile de zahăr. Subiectul a fost discutat la cea de-a doua şedinţă a Comisiei interguvernamentale mixte moldo-poloneze pentru cooperare economică, care s-a desfăşurat pe 14 aprilie la Chişinău. Preşedintele Comisiei din partea Poloniei, Dariusz Bogdan, secretar de stat adjunct în Ministerul Economiei al Poloniei, a spus că acordul va fi semnat în curând. Oficialul polonez a exprimat disponibilitatea structurilor abilitate din ţara sa de a acorda asistenţă tehnică şi consultanţă Moldovei în racordarea legislaţiei şi procedurilor ce ţin de standardizare la cerinţele pieţei europene, precum şi în promovarea altor reforme ce ar spori competitivitatea producţiei moldoveneşti pe pieţele europene. Preşedintele Comisiei din partea Republicii Moldova, academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a menţionat că în cadrul sesiunii au fost concretizate o serie de proiecte, convenite la recenta întrevedere a premierilor celor două ţări. Acestea vizează impulsionarea colaborării economice şi în domeniul umanitar, dar şi transmiterea experienţei Poloniei în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Membrii Comisiei s-au pronunţat pentru deschiderea unor noi rute de transport terestru şi aerian, inclusiv prin atragerea unor ţări terţe în realizarea acestor proiecte. Investiţiile poloneze în Republica Moldova se cifrează la circa 1 milion de dolari.