●LUNI, 12 iunie
Oportunități de lansare a afacerilor la Edineț
Municipalitatea Edineț a investit șase milioane de lei în construcția unui incubator de afaceri. Doisprezece antreprenori începători își vor putea dezvolta afacerea în condiții de piață mai ușoare. Primarul municipiului Edineţ, Constantin Cojocaru spune că pe parcursul unui an sau doi în incubator vor putea fi lansate până la 20 de afaceri mici, ca pe urmă antreprenorii tineri să poată păși în businessul mare având posibilități să reziste pieței. Pe durata primilor ani de activitate antreprenorii vor achita o taxă simbolică de întreținere a spațiului închiriat. Orașul Edineț a câștigat un grant în valoare de 20 de mii de dolari din partea Guvernului Elveției pentru impulsionarea mediului de afaceri local, oferit în cadrul proiectului Migrație și Dezvoltare Locală, implementat de PNUD Moldova.
Mai puține acte permisive
Numărul actelor permisive eliberate pentru inițierea și desfășurarea afacerilor se va reduce. De această dată cu 150, potrivit unui proiect de lege avizat de executiv. Premierul Pavel Filip a reamintit, în ședința din 12 iunie a Guvernului, că în prima rundă numărul actelor permisive a fost redus de la peste 400 la mai puțin de 300, dar continua să fie mare. Pavel Filip a menționat că nu este vorba doar despre diminuarea costurilor suportate de reprezentanții antreprenorialului, dar se reduce și timpul solicitat. Proiectul noului Nomenclator al actelor permisive este divizat în trei componente: autorizații, certificate și licențe. Acestea vor fi eliberate de autorități în conformitate cu domeniul de activitate al agentului economic. Modificările exclud dreptul autorităților de a respinge fără motiv cererea depusă de agentul economic. În cazul în care aceasta nu este completată în modul corespunzător sau nu sunt anexate toate documentele stabilite de lege, autoritatea va anunța solicitantul și va putea prelungi termenul de emitere a actului cu până la 30 de zile.
Un nou program IFAD pentru susținerea agriculturii, propus pentru ratificare
Executivul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea unui nou acord de finanțare cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă pentru realizarea Proiectului de Rezilienţă Rurală – IFAD VII. Bugetul este de 23,7 milioane de dolari SUA, inclusiv 5,5 milioane dolari SUA sub formă de grant. Creditul în mărime de 18,2 milioane de dolari este acordat pentru o perioadă de 25 de ani, cu o perioadă de grație de cinci ani, la o rată fixă a dobânzii de 1,23%. În cadrul proiectului este prevăzută construirea a 24 de reţele de aprovizionare cu apă pentru irigare pentru 75 de producători agricoli, reabilitarea a 12 segmente de drum pentru facilitarea accesului agricultorilor la zonele de producere, de care vor beneficia 50 de întreprinderi şi peste 1200 de familii din 12 sate. Granturi pentru realizarea măsurilor de îmbunătățire a rezistenței la schimbările climatice vor primi aproximativ 420 de fermieri, iar de credite în condiţii preferenţiale vor beneficia peste 450 de antreprenori mici, 150 de tineri antreprenori şi cel puţin 20 de întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, pentru diminuarea efectului de erodare a solului şi micşorarea impactului produs de schimbările climaterice, în cadrul proiectului va fi finanţată construcţia şi reabilitarea lacurilor de acumulare a apei de la precipitaţii cu o suprafaţă de peste 30 de hectare, vor fi plantate/reabilitate 200 de hectare de fâşii forestiere şi 200 de hectare de terenuri înierbate.
● MARŢI, 13 iunie
Sectorul de automotive are potențial, directorul MIEPO
Sectorul de automotive din Republică Moldova are potențial. În ultimii ani, a devenit unul dintre cele mai dinamice sectoare. Declarația a fost făcută de Vitalie Zaharia, directorul Organizației pentru Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor (MIEPO), marți, 13 iunie, la ceremonia de deschidere a forumului internațional „Moldova Automotive Days”. Potrivit lui Vitalie Zaharia, prezența pe piața din Republica Moldova a mai multor companii internaționale specializate în asamblarea pieselor auto și-a demonstrat eficiența. Sectorul a contribuit la dezvoltarea economiei moldovenești și la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Potrivit datelor Ministerului Economiei, în 2016 volumul componentelor auto exportate a depășit 350 de milioane de milioane de euro, aproape triplu faţă de 2012.
Prețuri plafon mai mici pentru benzină și motorină
Agenția pentru Reglementare în Energetică a anunţat marţi, 13 iunie, preţurile plafon la carburanţi pentru următoarele două săptămâni. Astfel, începând de miercuri, 14 iunie, şi până pe 27 iunie, prețul plafon pentru un litru de benzină va scădea cu 57 de bani, iar un litru de motorină cu 73 de bani. Pentru un litru de benzină a fost stabilit prețul plafon de 16,57 lei, comparativ cu 17,14 lei până acum. Motorina va costa cel mult 13,96 lei, comparativ cu 14,69 lei în ultimele două săptămâni.
Experții argumentează necesitatea reformării pieței valorilor mobiliare de stat
Reforma pieței valorilor mobiliare de stat (VMS) ar reduce costurile deservirii datoriei de stat și ar mobiliza resurse pentru proiecte infrastructurale – constată autorii unui studiu prezentat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Potrivit experților, băncile domină în proporție de 78% din piața titlurilor emise de către Ministerul Finanțelor și înregistrează profituri de aproximativ 200 de ori mai mari decât toți participanții pieței de capital luați împreună. Scadența scurtă a VMS aflate în circulație (cele mai multe până la un an) și cadrul actual regulator favorizează sectorul bancar față de alți participanți pe piață, generând impedimente în calea implementării proiectelor investiționale și face acest sector neatractiv pentru investitorii privați. Alte constrângeri care inhibă dezvoltarea mecanismului de intermediere pe baza VMS sunt: lipsa infrastructurii pentru tranzacționarea VMS pe piața secundară, baza îngustă de investitori instituționali pe piața locală, accesul anevoios al investitorilor la VMS, dar și nivelul scăzut de educație financiară a populației, notează experții. Experții recomandă revizuirea cadrului normativ fiscal și eliminarea oricăror prevederi preferențiale între diferite forme de plasare investițională a mijloacelor bănești. Este necesară adoptarea unor soluții tehnologice moderne de tranzacționare, calibrarea instrumentului Certificate al Băncii Naționale, dar și sporirea nivelului de educație financiară a populației.
● MIERCURI, 14 iunie
Acordurile de liber schimb cu China, Egipt și țările EFTA vor crea noi șanse de export
Semnarea eventualelor acorduri de liber schimb cu Egipt, China, și țările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția) ar crea noi oportunități de investiții, astfel ca Moldova să devină o platformă de procesare a materiei prime, iar ulterior să o exporte ca produs finit. Actualmente, Ministerul Economiei este în proces de obținere a mandatului pentru lansarea negocierilor pentru Acordul de Comerț liber cu China. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, ministru al economiei, Octavian Calmâc, în cadrul primei mese rotunde cu genericul „Oportunități de export ale agenților economici moldoveni oferite de eventualele Acorduri de liber schimb cu China, Egipt și țările EFTA”. Conform studiului de fezabilitate elaborat de către experții Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), semnarea Acordului cu Egipt reprezintă un avantaj pentru Moldova, întrucât se va putea ajunge la liberalizarea completă pentru aproape toate produsele sale cu potențial de export, excepția fiind băuturile alcoolice și produsele din tutun. Accesul pe piața din Egipt este destul de complicat anume din cauza taxelor care sunt de până la 40 %, în special pentru produsele textile. Actualmente, Moldova exportă în Egipt în special vin și produse din tutun.
●JOI, 15 iunie
Sistemul de salarizare din Moldova este neperformant, Expert-Grup
Sistemul de salarizare al Republicii Moldova este neperformant, iar reforma sectorului trebuie grăbită de către autorități. Declarația a fost făcut de către Dumitru Budianschi, director de programe al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, joi 15 iunie, la o conferință de presă, unde a fost prezentat un studiu în acest sens. Potrivit lui Dumitru Budianschi, actualul sistem de salarizare din Republica Moldova este complex și confuz. Salarizarea bugetarilor generează inechități sociale și economice și nu asigură instituțiile statului cu personal calificat. „La noi este așa o practică că oamenii care lucrează în sectorul public trebuie să o facă gratis, cu salarii foarte mici. În sectorul bugetar activează persoane înalt calificate, iar salariile lor sunt la nivelul mediei pe economie”, a menționat Dumitru Budianschi. Economistul centrului, Tatiana Savva, a spus că actualul sistemul de salarizare este neatractiv, netransparent, unul discriminatoriul faţă de personalul din sectorul real, în primul rând pentru tinerii specialiști. „Acesta nu asigură cerințele de bază ale angajatorilor, dar și ale angajaților din cauza cadrului legal complex. Sunt capacități limitate ale cadrului instituțional de a gestiona sistemul și de a pune sarcini și priorități pentru acesta”, a subliniat Tatiana Savva. Experții recomandă adaptarea salariilor bugetarilor la realitățile pieței de muncă, atât în termen de cerințe și performanțe, cât și salarizare cu apropierea de salariile sectorului real al economiei.
●VINERI, 16 iunie
Sergiu Cioclea: În timpul apropiat vom începe recuperarea banilor furaţi din sistemul bancar
Un grup de experţi ai companiei Kroll urmează să vină în Republica Moldova pentru a discuta strategia de recuperare a banilor furaţi din sistemul bancar moldovenesc. Anunţul a fost făcut de către guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova. „Nu ţine de competenţa noastră să recuperăm banii. Sunt instituţii abilitate. Noi vom furniza informaţia despre conturile străine unde au ajuns banii furaţi, vom pregăti dosarele pentru a fi depuse în jurisdicţiile unde au ajuns aceşti bani. Iar spre sfârşitul verii, începutul toamnei vom începe recuperarea banilor”, a precizat Cioclea. Guvernatorul BNM a declarat că cel de al doilea raport Kroll nu va fi oferit publicităţii, acest lucru fiind solicitat şi de către experţii Kroll. Sergiu Cioclea a mai comunicat că în acest an BNM va elabora “o constituţie” a sistemului bancar, care va constitui cadrul necesar de gestionare a riscurilor. Sergiu Cioclea a mai spus că s-a recurs la procedura de înstrăinare a celor trei bănci aflate sub supravegherea specială a BNM, „Moldova Agroindbank”, „Moldindconbank” și „Victoriabank”. Sergiu Cioclea a mai spus că în timpul apropiat BNM va iniţia o procedură de audit a băncilor comerciale pentru a identifica creditele afiliate.
Recolta prognozată de grâu este mai mică decât anul trecut
Campania de recoltare a culturilor cerealiere de grupa I urmează să înceapă la sfârșitul lunii iunie. Se preconizează obținerea a 940 de mii de tone de grâu (de toamnă și de primăvară). Productivitatea la un hectar este estimată la 3,3-3,5 tone/hectar. Într-un răspuns al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare se menționează că suprafețele culturilor cerealiere pentru recolta anului 2017 sunt mai mici comparativ cu anul 2016. Din cauza vremii nefavorabile în toamnă, semănatul culturilor în mare parte s-a efectuat cu întârziere. Totuși, potrivit autorităților, cantitatea preconizată să fie recoltată va permite asigurarea securității alimentare a populației. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești culturile cerealiere de grupa I și leguminoasele au fost semănate pe o suprafață de 375,67 mii ha. Grâul de toamnă și de primăvară este semănat pe 268,91 mii ha, orz de toamnă și de primăvară – 60,17 mii ha, mazăre – 15,55 mii ha și rapiță de toamnă și de primăvară – 29,50 mii de ha. De pe suprafața de 60,17 ha orz de toamnă și de primăvară se preconizează obținerea a 163 de mii de tone, productivitatea medie la un hectar fiind estimată la 3,59 tone. Suprafața de mazăre de 15,0 mii ha este în creștere comparativ cu anul trecut cu 6 mii ha. De pe ea se preconizează obținerea 40 de mii de tone de boabe.
Acordul de grant din partea Japoniei pentru agricultura Moldovei a fost promulgat
Președintele Igor Dodon a semnat decretul de promulgare a legii pentru ratificarea Acordului de grant, întocmit prin schimb de note dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei, privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”. Decretul a apărut în Monitorul Oficial de astăzi, 16 iunie. Potrivit Acordului de grant, Guvernul Japoniei va acorda Republicii Moldova o finanțare nerambursabilă în valoare de 4,8 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii conservative, în particular pentru procurarea utilajelor și a echipamentelor agricole. În particular, grantul japonez va permite creșterea volumului de humus, conservarea umidității în sol, în condițiile în care secetele sunt foarte frecvente în Republica Moldova. Proiectul va fi gestionat de către Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare – 2KR, perioada de implementare fiind de doi ani din data intrării în vigoare a acordului.
Apel public privind punerea rețelelor de gaze naturale în circuitul economic
Rețelele de distribuție a gazelor naturale construite în cadrul Programului Național de Gazificare (PNG) până în prezent nu sunt integrate pe deplin în circuitul economic. O mare parte din infrastructura construită prin contribuțiile cetățenilor a rămas fără vreun statut de proprietate definit. Celor care au finanțat această infrastructură nu li s-au recunoscut drepturile de proprietate, astfel persistând riscul ca „gazoductele fără stăpân” să fie revindecate de părți terțe. Constatările în cauză sunt făcute de experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup. Aceștia au lansat un apel public, cerând autorităților publice centrale să pună în circuitul economic rețelele de gaze naturale construite în cadrul PNG și să asigurare transparența procesului și protecția intereselor cetățenilor – investitori în rețelele de distribuție. Într-o conferință de presă, economistul Expert-Grup Sergiu Gaibu a declarat că în 2001-2002 Guvernul a aprobat un șir de documente pe subiectul extinderii rețelelor de distribuție. În pofida deficiențelor la faza de adoptare, proiectul în cauză a triplat lungimea rețelelor de distribuție de gaze, a generat și un șir de probleme nerezolvate până în prezent. Printre acestea se numără inechitățile tarifare față de asociațiile sau grupurile de consumatori care și-au revendicat proprietatea asupra gazoductelor. Aceștia sunt obligați să achite același preț ca și ceilalți consumatori, fără a fi compensați pentru investiția efectuată. Cheltuielile investiționale (reparații capitale) ale gazoductelor construite de cetățeni și autoritățile publice locale nu sunt incluse în tarif și nu se acumulează în acest scop fondurile necesare.
Expert-Grup: Este nevoie de un distribuitor național de gaze
Experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup propun crearea unei întreprinderi care va gestiona toate rețelele de distribuție a gazelor naturale, având statutul de distribuitor național. Noua structură ar urma să înglobeze toate activele de distribuție, având doi fondatori – SA „Moldovagaz” și o societate investițională care va prelua activele infrastructurii de distribuție construite în cadrul Programul Național de Gazificare (PNG), care în mare parte în prezent nu au un statut de proprietate definit. Economistul Centrului, Sergiu Gaibu, a declarat într-o conferință de presă că rețelele de distribuție a gazelor naturale construite în cadrul PNG până în prezent nu sunt integrate pe deplin în circuitul economic. O mare parte din infrastructura construită prin contribuțiile cetățenilor a rămas fără vreun statut de proprietate definit. Celor care au finanțat această infrastructură nu li s-au recunoscut drepturile de proprietate, astfel persistând riscul ca „gazoductele fără stăpân” să fie revindecate de părți terțe. Expertul a menționat că autoritățile publice centrale trebuie să facă o inventariere și actualizare a valorii întregii infrastructuri construite în cadrul PNG, cu acceptul proprietarilor. Potrivit Expert-Grup, implementarea acestor măsuri oferă un cadru legal de împroprietărire a contribuitorilor la finanțarea rețelelor de distribuție în cadrul PNG, asigurând echitatea social-economică. La fel, asigură tuturor investitorilor în infrastructura de distribuție o sursă de venit suplimentară, dar și pârghii de influență asupra distribuitorului național de gaze naturale.
Forumul economic de la Arad a fost un adevărat succes, Antoniu Martin
Forumul economic de la Arad – primul forum în domeniul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii organizat de Centrul Interregional de Advocacy şi Diplomaţie – a fost un adevărat succes. Rezultatele sunt peste așteptări, a declarat președintele Centrului, Antoniu Martin, într-o conferință de presă. În perioada 21-23 aprilie, la Arad şi-au dat întâlnire companii din Ungaria, România, Serbia, Italia, Moldova, dar şi Elveția. Evenimentul a adus companii din domeniul construcțiilor, agriculturii, procesării produselor etc. Prezenta companiilor din Republica Moldova a fost afectată puțin de intemperia din aprilie, unii din participanți care şi-au anunțat prezența nu au putut ajunge, dar a fost posibil de transmis intenția acestora celorlalți participanți din Europa Occidentală. Peste 120 de firme în total au participat la Forumul de la Arad, iar Antoniu Martin dă asigurări că impactul acestui eveniment se va putea observa în scurt timp şi în Republica Moldova. Prin Centrul Interregional de Advocacy şi Diplomaţie au avut loc parteneriate importante: Camera de Comerţ România-Suedia, două camere de comerţ România-Italia. Ceea ce a generat oportunități şi pentru Republica Moldova.
Interes investițional pentru Moldova după conferința de la Arad
Mai multe delegații economice vor sosi în Republica Moldova în viitorul apropiat cu intenția de a lansa afaceri, ca urmare a Forumului Economic de la Arad. Președintele Centrului Interregional de Advocacy şi Diplomaţie pentru România, Antoniu Martin, a declarat într-o conferinţă de presă că o companie din Elveţia, din domeniul serviciilor de asigurare medicală aeriană, şi-a manifestat mai mult decât intenția de a intra pe piața Republicii Moldova. Antoniu Martin a spus că la Forumul economic de la Arad – primul forum în domeniul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii organizat de Centrul Interregional de Advocacy şi Diplomaţie, a existat un mare interes din partea elvețienilor, italienilor, sârbilor pentru Republica Moldova, în varii domenii. Investitorilor străini le-au fost prezentate facilitățile fiscale ale Republicii Moldova şi de ce este atractivă pentru cei care doresc să lanseze afaceri. Antoniu Martin a menționat că prin intermediul Forumului de la Arad organizatorii au transmis mesajul că Moldova este un stat tot mai atractiv din punct de vedere economic.
FMI: Guvernul Leancă a procedat altfel decât am recomandat noi
Fondul Monetar Internaţional dezminte afirmaţiile ex-premierului Iurie Leancă potrivit căruia garanţiile acordate în anul 2014 de către Guvern Băncii Naţionale au fost consultate cu Banca Mondială şi FMI. Solicitată de presă la subiectul respectiv, reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Armine Khachatryan, a declarat că Guvernul de atunci a „Guvernul a decis să acţioneze în alt mod şi nu a urmat recomandările noastre”. Potrivit reprezentantului de la Chişinău, FMI a avut cu regularitate consultări cu autoritățile privind subiectele legate de restructurarea Băncii de Economii (BEM) și a grupului de bănci asociate cu BEM. În același timp, FMI a acordat asistență tehnică substanțială privind aceste chestiuni. Totuși, Guvernul a decis să acționeze în alt mod și nu a urmat recomandările FMI, spune oficialul. „În absența unui program al FMI cu Republica Moldova la acea vreme, Fondul Monetar putea doar să acorde consultații și nu putea impune anumite condiții”, a spus Armine Khachatryan. Anterior, şi Banca Mondială a anunţat în mod oficial că nu a fost la curent cu intențiile Guvernului în ceea ce priveşte garanția acordată BNM după frauda bancară, respectiv, nu a putu avea la bază recomandările Băncii mondiale. Luările de poziţie vin după ce Iurie Leancă a afirmat public că a semnat decizia în calitate de premier „după consultarea/recomandarea instituțiilor financiare internaționale: Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”.
●SÂMBĂTĂ, 17 iunie
PIB a înregistrat o creștere cu 3,1%, comparativ cu perioada similară a anului trecut
În primul trimestru al anului în curs, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere cu 3,1 la sută, comparativ cu perioada similară a anului trecut. La creșterea PIB-ului a contribuit creșterea înregistrată în agricultură, industrie, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, cea mai mare contribuție la creșterea PIB – ului, de 1,4 puncte procentuale (p.p), a avut-o activitatea comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a crescut cu 11,8% față de primul trimestru al anului trecut. Un factor pozitiv care și-a adus contribuția la creşterea PIB-ului a fost majorarea cu 1,8% a valorii adăugate brute create în agricultură. Majorarea volumului producției în agricultură a fost determinată de creșterea producției animale. Restabilirea cererii externe la unele mărfuri ale sectorului industrial, cum ar fi produsele industriei alimentare, mobilă, a dus la majorarea valorii adăugate brute (VAB) cu 1,2% comparativ cu primul trimestru din 2016, iar aportul acesteia la creșterea PIB a fost de 0,2 p.p.
Cele mai bune inițiative de business au fost premiate la Gala Businessului Moldovenesc
Cele mai performante companii autohtone, mărci comerciale, dar şi oameni de afaceri care au avut în 2016 rezultate şi iniţiative remarcabile și care au demonstrat că sunt veritabili piloni ai economiei naţionale au ridicat premii, în seara de 16 iunie, la Gala Businessului Moldovenesc. În cadrul Galei au fost premiați laureații concursurilor „Marca comercială a anului 2016”, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și ai Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”. În categoriile „Reputație și Încredere” și „Marcă Consacrată” au fost premiate 23 de companii. Categoriile „Aprecierea consumatorilor” și „Marca locală” au adus premii pentru 17 companii. Iar 20 de companii au fost au fost nominalizate la „Debutul Anului”, marca comercială „Export” și marca comercială „Inter”. În categoria „Favorita Anului” 17 companii au primit trofee. Premiile pentru „Fabricat în Moldova” au ajuns la 15 administrații publice locale și o Cameră de Comerț și Industrie Mixtă, care au prezentat la standuri comune serviciile din regiunea lor. Gala Businessului Moldovenesc a fost inițiată cu scopul de a reliefa cele mai reuşite proiecte în business, a spori competitivitatea lor şi a contribui la creșterea profesionalismului. Un alt obiectiv este promovarea companiilor ce implementează standarde în domeniul managementului calităţii şi motivarea întreprinderilor autohtone să penetreze noi pieţe de desfacere cu produse competitive şi calitative.
BNM propune introducerea monedelor de 1 leu și 2 lei
Banca Națională a Moldovei (BNM) propune introducerea monedelor cu valoarea nominală de un leu, în locul bancnotelor cu aceeași valoare. Acest lucru ar fi necesar deoarece bancnotele de un leu se uzează foarte repede, ciclul lor de viață este mic și acestea nu respectă mai multe criterii de securitate. Inițiativa, care se află deocamdată doar la nivel de discuții, mai prevede și introducerea monedelor cu valoarea nominală de doi lei. Despre aceasta a vorbit guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct”, la postul public de televiziune Moldova 1. „Am încercat să ne gândim cât ar costa să imprimăm bancnote, ne-am dat seama că e foarte scump, valoarea lor nominală fiind foarte mică. Am început să purtăm o discuție cu Guvernul, însă am simțit o anumită reticență. Rolul nostru este să-i convingem, să le explicăm, le vom explica și jurnaliștilor, și agenților economici”, a declarat Sergiu Cioclea. Potrivit guvernatorului BNM, introducerea unei monede naționale cu valoarea nominală de un leu, dar și de doi lei, diviziune care nici nu există în acest moment, vine ca o soluție la recomandările Fondului Monetar pentru securitatea monedei naționale.
