RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 12-17 noiembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 12 noiembrie] [Decizia de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău nu este bună, expert] Aeroportul Chişinău este o întreprindere gigantă, care ar trebui să genereze venituri şi să ofere servicii de calitate pasagerilor. Decizia de a concesiona întreprinderea, luată de Cabinetul de miniştri, nu este cea mai bună, consideră analistul economic Gheorghe Costandachi. Gheorghe Costandachi susţine că, atunci când un monopolist este înlocuit cu altul, nu putem miza că vor apărea bilete de avion mai ieftine. Gheorghe Costandachi spune că există alte soluţii de administrare a situaţiei aeroportului. „Una din acestea ar fi restructurarea acestui agent economic. În locul lui ar trebui să apară minimum 50 de întreprinderi, care să poată concura între ele. Anume această soluţie ar oferi o concurenţă sănătoasă şi numai aşa se defineşte cel mai bun şi mai calitativ ca preţ şi beneficiu. În acest caz se face loc pentru toţi investitorii, inclusiv pentru cei străini. În condiţiile când toate ţările depăşesc monopolismul, Moldova creează precedente străine criteriilor şi principiilor unei economii de piaţa funcţională”, a specificat analistul. Potrivit lui Gheorghe Costandachi, în anul 1994 a existat o reală şansă ca piaţa aeriană civilă moldovenească să fie transformată în una contemporană. Se oferea investiţie pentru reconstruirea aeroportului şi a infrastructurii totale în mărime de 110 mln de dolari pe o perioadă de 20 de ani, la o rată a dobânzii de 1,2 % anual, cu perioada de graţie de 5 ani. O altă investiţie era oferită pentru înnoirea parcului de nave aeriene, în leasing, la o valoare de 265 mln de dolari, pe perioada de 15 ani. [„Tracom” a pus în funcţiune un apeduct renovat] Parcul Industrial „Tracom” a lansat un apeduct renovat, acesta fiind unul din obiectivele programului de reabilitare a infrastructurii. Pentru sporirea potenţialului investiţional, administraţia parcului preconizează, până în anul 2014, să realizeze alte 37 de activităţi prioritare de reabilitare a infrastructurii uzate. La evenimentul de dare în exploatare a apeductului a participat şi ministrul economiei, Valeriu Lazăr. „Ne-am obişnuit pe parcursul anilor că uzina „Tracom” era o problemă. Acum s-a făcut ordine şi am certitudinea că lucrurile vor arăta absolut altfel maximum într-un an de zile. Conceptul de parc industrial este unul nou pentru Republica Moldova. Şi atunci când ne-am propus să-l dezvoltăm, am vrut să avem câteva proiecte pilot, care să inspire şi să fie tirajate. Noi avem foarte multe platforme industriale rămase din timpul sovietic care, prin investiţii, ar putea fi convertite în platforme industriale de succes”, a menţionat ministrul. De asemenea, Valeriu Lazăr a înmânat 21 de certificate de rezident agenţilor economici din cadrul parcului industrial „Tracom”.Noii rezidenţi au planificat investiţii de circa 23,9 milioane de euro în fabricarea de maşini şi echipamente, producţia articolelor din metal, activităţi în domeniul tehnologiilor informaţionale. În rezultat, Parcul Industrial va genera aproximativ 900 de noi locuri de muncă şi vânzări de 580 milioane de lei. [Moldova a înregistrat progrese în realizarea Programului cu FMI, şeful misiunii] Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţioal, Nikolay Gueorguiev, apreciază progresele obţinute în realizarea Programului de asistenţă pentru Republica Moldova. În cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, Nikolay Gueorguiev a menţionat evoluţiile macroeconomice pozitive înregistrate de ţară, cum ar fi rata redusă a inflaţiei, creditarea băncilor comerciale în creştere, evoluţia pozitivă a contului curent şi veniturile fiscale în creştere. Nikolay Gueorguiev a precizat că actuala misiune este ultima de evaluare şi are drept scop şi demararea discuţiilor preliminare privind noul program de asistenţă. Şeful misiunii şi-a exprimat convingerea că parametrii conveniţi în actualul program vor fi asiguraţi pe deplin, iar uşoarele devieri vor fi înlăturate până la finele anului în curs, prin modificarea parametrilor bugetari şi prin consolidarea administrării fiscale. În cadrul întrevederii, Vlad Filat, a subliniat că Republica Moldova a respectat prevederile Memorandumului privind politicile economice şi financiare în ceea ce priveşte ţintele macroeconomice cantitative şi a asigurat nivelul de implementare a programului convenit cu FMI. [Benzina şi motorina s-au ieftinit] Mai multe staţii PECO au afişat preţuri mai mici pentru carburanţi. Un litru de petrol cu cifra octanică 95, care costa 17,57 lei, s-a ieftinit cu 45 de bani, iar preţul pentru un litru de motorină, care costa 16,57, a scăzut cu 40 de bani. Neesenţial s-a ieftinit şi gazul lichefiat, care a ajuns să coste cu 5 bani mai puţin pentru un litru. [● MARŢI, 13 noiembrie] [Agricultorii vor primi mesaje despre vreme şi preţurile pe piaţă] Agricultorii moldoveni vor primi gratuit, la telefon sau în poşta electronică, informaţii despre vreme, dăunători şi preţul mediu pe piaţă al produselor agricole. Serviciul este parte a proiectului „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova” şi este perceput ca platformă de avertizare şi comunicare timpurie a agricultorilor şi întreprinzătorilor rurali. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a remarcat, la forumul de lansare a platformei în cauză, că agricultorii au acces limitat la informaţii, mai ales când sunt în câmp.Anatolie Fala, coordonator de proiect în cadrul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală, care va implementa platforma de informare a agricultorilor, speră că datorită acestui serviciu agricultorii vor reuşi mai uşor să-şi adapteze culturile la condiţiile climaterice. [●MIERCURI, 14 noiembrie] [Afacerile inedite iau amploare în agricultura moldovenească] Tot mai mulţi moldoveni se lansează în afaceri agricole netradiţionale pentru Republica Moldova. Aceştia aleg să crească căpşune până toamna târziu sau să cultive mure. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare spune că încurajează astfel de iniţiative. Agricultorii spun că au aflat din întâmplare despre astfel de afaceri pe internet sau au început să se documenteze după ce au observat cât de mult costă produsele de acest gen importate. Un agricultor care creşte căpşune până în luna noiembrie în câmp deschis a declarat că a investit iniţial 400 de mii lei pentru procurarea plantelor necesare pentru un hectar de căpşune, a stropitorilor şi instrumentelor pentru susţinerea plantaţiilor. O femeie din Ţipala creşte mure deja de 4 ani. Are o plantaţie de peste 3 ha. Zice că încă nu şi-a recuperat investiţia, dar a fost ajutată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu o subvenţie. Murele le vinde fie congelate rapid, fie gem. Face şi vin de mure. Solicitat de Info-Prim Neo, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a menţionat că producătorii agricoli cu afaceri netradiţionale pentru Republica Moldova sunt tot mai des întâlniţi. Aceştia se inspiră din experienţa agricolă a altor state. Vasile Bumacov a mai menţionat că moldovenii au început a creşte şi fructele utilizând tehnica modernă. Ia amploare şi cultivarea strugurilor de masă care până acum Moldova le importa de peste hotare. [Camioane pline cu fructe şi legume din Moldova au fost reţinute la vama cu Rusia] Câteva zeci de camioane cu fructe şi legume din Republica Moldova au fost oprite la terminalul vamal Breansk, Rusia. Informaţia a fost confirmată de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov. Potrivit ministrului, vameşii ruşi invocă faptul că nu au aparatajul necesar pentru controlul încărcăturii şi acum marfa este descărcată pentru control manual. „Dar eu cred că e alta cauza”, a subliniat Vasile Bumacov. Ministrul a comunicat că se întâlneşte astăzi, 14 noiembrie, cu o delegaţie a Rosselhoznadzor-ului rus la Chişinău şi este convins că va reuşi să convină cu reprezentanţii ruşi asupra deblocării produselor moldoveneşti. [● JOI, 15 noiembrie] [Problema camioanelor de la Breansk a fost rezolvată] Situaţia la Punctul Vamal din Breansk, Federaţia Rusă, a fost deblocată. Mai multe dintre camioanele oprite cu legume şi fructe din Republica Moldova au putut să treacă controlul vamal. „Am vorbit cu autorităţile ruse, mi-au spus că au mai rămas vreo 40 de camioane. Acum contactez cu ai noştri să văd ce spun”, a declarat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a declarat că situaţia creată la Punctul Vamal nu este foarte gravă şi ţine de incapacitatea tehnică de a procesa un număr mare de camioane cu încărcături. Ministrul spune că, de când s-a deschis terminalul de la Breansk, exportatorii moldoveni au ales calea cea mai scurtă ca să ajungă la piaţa de desfacere. Câteva zeci de tiruri cu fructe şi legume din Republica Moldova au stat blocate timp de aproape 2 zile în Punctul Vamal din Breansk. [241 km de drum în reparaţii] În total în proces de reconstrucţie în Republica Moldova sunt 9 sectoare de drum, cu o lungime totală de 241 km, inclusiv 93 km reabilitaţi în cadrul proiectului implementat cu sprijinul Corporaţiei „Provocările Mileniului”, iar valoarea acestora se cifrează la 1,245 mlrd de lei. Informaţia a fost comunicată de viceministrul transporturilor, Boris Gherasim, în şedinţa comună a Comitetului de supraveghere al proiectului de susţinere a Programului în sectorul drumurilor şi a instituţiilor financiare internaţionale în sectorul infrastructurii rutiere. Lucrările în derulare urmează a fi finalizate în anul 2013. Potrivit unui comunicat de presă al executivului, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale prezenţi la această şedinţă au reiterat sprijinul deplin pentru promovarea în continuare a proiectelor de modernizare a domeniului infrastructurii rutiere şi transportului în Republica Moldova. [Bugetul regiunii transnistrene prevede un deficit aproape cât veniturile aşteptate] Bugetul regiunii transnistrene pentru anul viitor prevede un deficit aproape cât veniturile aşteptate. Sovietul Suprem de la Tiraspol a aprobat documentul în primă lectură. Potrivit paginii electronice a administraţiei transnistrene, pentru anul 2013 sunt preconizate venituri totale de 1,752 mlrd de ruble (echivalentul a 2,037 mlrd lei) şi cheltuieli de 3,349 mlrd (3,894 mlrd lei). Astfel, deficitul bugetar este de 1,596 mlrd de ruble (1,855 mlrd lei). Aşa-zisul ministru transnistrean al finanţelor, Elena Ghirjul, a declarat că veniturile în anul viitor ar trebui să crească cu 30%, în timp ce cheltuielile vor creşte doar cu 7,8%. Chiar dacă există deficit, acesta va fi acoperit, a spus Elena Ghirjul. Sovietul Suprem de la Tiraspol a votat şi pentru ca 22 mln ruble (25,5 mln lei), alocate iniţial pentru procurarea abonamentelor de călătorie cu transportul public persoanelor social-vulnerabile, să fie redirecţionate spre dezvoltarea parcului de troleibuze din regiune. [FMI prognozează o creştere economică pentru Moldova în anul curent de 0,3%] Creşterea economică pe care ar putea s-o obţină Republica Moldova în anul curent va fi de 0,3%, a menţionat într-o discuţie neformală cu presa şeful misiunii FMI, aflată la Chişinău, Nikolay Gueorguiev. Nikolay Gueorguiev a explicat revederea în scădere de către FMI a prognozei de creştere economică pentru Moldova prin reducerea producţiei agricole globale cu peste 30%, ca urmare a secetei, precum şi prin recesiunea înregistrată în unele ţări din UE şi replica acestei recesiuni asupra statelor CSI, partenere comerciale ale Moldovei. FMI a mai revăzut pe parcursul anului 2012 de mai multe ori prognoza de creştere pentru Moldova, în funcţiie de evoluţiile economice. Iniţial a fost prognozată o creştere economică de 4%, apoi de 3%. Pentru anul 2013 FMI prognozează o creştere economică pentru Republica Moldova de 4%. Ministerul Economiei este mai optimist, prognoza acestuia pentru 2013 este de 5%. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a menţionat că multe sunt în funcţie de modul în care vor evolua economiile ţărilor din UE, precum şi flexibilitatea cu care sectorul agrar din Moldova va şti să se reabiliteze. [USAID lansează programul BRITE în susţinerea mediului de afaceri] Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a lansat Programul Comerţ, Investiţii şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător (BRITE), până în vara anului 2016, care îşi propune să susţină Guvernul Republicii Moldova în îmbunătăţirea mediului de afaceri. Directorul BRITE, Kelly Seibold, a specificat că activităţile proiectului se vor concentra pe perfecţionarea administrării fiscale, optimizarea proceselor-cheie de business, reducerea timpului şi costurilor aferente, comunicarea strategică şi îmbunătăţirea dialogului public-privat. Potrivit directorului BRITE, implementarea acestor activităţi va permite sporirea cu 20% a indicatorilor Republicii Moldova în clasamentul Băncii Mondiale Doing Business. Totodată, beneficiile valorificate de sectoarele public şi privat din reformele promovate ar putea constitui câte 100 mln dolari pentru fiecare. Prezent la lansare, premierul Vlad Filat şi-a exprimat speranţa că proiectul BRITE va fi eficient. Ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a remarcat că în ultima perioadă Moldova a înregistrat mai multe succese, dar mai sunt încă multe de făcut. „Guvernul SUA este dispus şi în continuare să susţină Republica Moldova în eforturile de realizare a reformelor”, a reiterat ambasadorul. [Ultimul sector de drum renovat pe traseul Chişinău-Hânceşti a fost dat în exploatare] O porţiune de drum renovată pe traseul Chişinău – Hânceşti a fost dată în exploatare joi, 15 noiembrie. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, cei 8 kilometri de drum constituie ultimul sector renovat pe acest traseu. Premierul Vlad Filat a declarat că acest drum reprezintă nu doar o punte de legătură dintre localităţile din preajmă, dar şi un exemplu cum va arăta infrastructura rutieră din ţară în viitorul apropiat. „În primăvara anului viitor acest drum va fi continuat până la punctul de trecere Leuşeni - Albiţa. Tot atunci, va fi începută reconstrucţia drumului Chişinău – Sculeni, cu toate drumurile de ocolire. Va fi în continuare implementat proiectul care leagă Chişinăul cu municipiul Bălţi, a menţionat premierul. Ambasadorul UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a spus că reabilitarea acestui drum este un beneficiu pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova şi demonstrează în ce direcţii sunt canalizate resursele şi eforturile autorităţilor, a instituţiilor donatoare şi a partenerilor de dezvoltare. [● VINERI, 16 noiembrie] [Economia tenebră este gaura neagră a economiei moldoveneşti, oficial FMI] Economia tenebră este gaura neagră a economiei moldoveneşti, a declarat şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Nikolay Gueorguiev, în cadrul unui briefing de presă după întrevederea cu reprezentanţii sindicatelor. Nikolay Gueorguiev a comunicat că o echipă a FMI oferă asistenţă tehnică Serviciul Fiscal de Stat pentru soluţionarea problemei economiei tenebre şi în lupta cu firmele fantomă care se eschivează să achite TVA. Asistenţa este îndreptată şi către aplicarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor persoanelor fizice. Întrebat despre cum pot fi majorate salariile în Republica Moldova, Nikolay Gueorguiev a menţionat că cea mai bună modalitate este stimularea economiei. Şeful Misiunii FMI a declarat că este nevoie şi de o reformă semnificativă în sistemul de pensii. FMI discută despre aceasta cu Guvernul Republicii Moldova. Deocamdată este însă prematur să se vorbească despre careva rezultate, a spus Nikolay Gueorguiev. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, a declarat că în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii FMI s-a discutat despre salariile mici, care generează instabilitate în societate şi cauzează plecările masive peste hotare. [Achiziţiile de bunuri şi servicii în sectorul energetic se vor face după reguli unice] Din 1 ianuarie 2013, toate întreprinderile reglementate din sectorul energetic vor avea un contract de achiziţii unic. Acest lucru este prevăzut de un regulament votat vineri, 16 noiembrie, de Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Regulamentul va fi obligatoriu pentru toate procedurile de achiziţii a căror valoare estimată, fără taxa pe valoare adăugată TVA, va fi mai mare de 100 mii lei – în cazul achiziţiei de bunuri sau servicii şi de 150 de mii de lei – în cazul achiziţiei de lucrări. Regulamentul prevede necesitatea organizării de licitaţii transparente, cu posibilitatea participării tuturor potenţialilor furnizori de bunuri, lucrări, servicii şi posibilitatea desfăşurării licitaţiilor electronice, care permit prezentarea şi clasificarea ofertelor prin metode de evaluare automată. Potrivit ANRE la acest moment pieţele de energie electrică, termică şi gaze naturale nu sunt competitive, întreprinderile deţin poziţie dominantă, iar procurările de bunuri, lucrări şi servicii se efectuează în multe cazuri netransparent, pe principii necompetitive. Astfel, după efectuarea unui control de către ANRE privind efectuarea achiziţiilor de către Moldovatransgaz” s-au depistat cheltuieli nejustificate de circa 240 de milioane de lei. [Oportunităţi noi pentru impulsionarea colaborării moldo-ruse] Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi Consiliul Rus de Business au încheiat un memorandum de colaborare. Semnatarii, Vladimir Didilica, vicepreşedinte al CCI, şi Valeri Iurcov, preşedinte al Consiliului Rus de Business, şi-au exprimat speranţa că implementarea prevederilor memorandumului va impulsiona schimbul de informaţii şi va permite să fie soluţionate în ritm susţinut problemele agenţilor economici antrenaţi în relaţiile comerciale bilaterale. Memorandumul a fost semnat în cadrul Forumului economic moldo-rus, care se desfăşoară la Chişinău la 15-16 noiembrie. Evenimentul întruneşte reprezentaţi a 70 de companii ruse, precum şi peste 150 de întreprinderi locale. Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin, a spus că 40 de subiecţi ai Federaţiei Ruse au stabilit relaţii de colaborare cu parteneri din Moldova, fiind semnate 28 de acorduri de colaborare la nivel regional. Oamenii de afaceri au evidenţiat o serie de bariere în comerţul bilateral, în special probleme legate de procedurile vamale dificile ale ambelor ţări. Viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a spus că o necesitate stringentă este excluderea excepţiilor din regimul de comerţ liber, prin care la unele mărfuri sunt introduse anumite restricţii cantitative. Problemele respective vor fi discutate şi în cadrul şedinţei a 13-a a Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, care se desfăşoară astăzi, 16 noiembrie, la Chişinău, şi la care va participă vicepremierul rus, Dmitri Rogozin. În premieră la lucrările comisiei au fost invitaţi şi reprezentanţi ai regiunii din stânga Nistrului.