● LUNI, 12 decembrie
Kazahstan trebuie să achite grupului Ascom jumătate de miliard de dolari
Curtea de Apel a districtului Svea din Stockholm, Suedia, a emis o hotărâre prin care Republica Kazahstan a fost obligată să achite companiilor „Ascom-Grup” şi „Terra Raf Trans Traiding” jumătate de miliard de dolari SUA. Instanţa a menţinut hotărârea Tribunalul de Arbitraj al Camerei de Comerţ din Stockholm prin care s-a constatat că Kazahstanul a încălcat prevederile Tratatului internaţional cu privire la Carta Energetică. Decizia Tribunalului arată că Kazahstanul ar fi expropriat abuziv şi gestionat ulterior companiile grupului Ascom, specializate în explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze din această ţară. „Prejudiciul adus grupului în urma exproprierii abuzive şi ilegale a companiilor „Kazpolmunay” şi „Tolkynneftegaz” este de 1,5 miliarde de dolari”, se spune într-un comunicat de presă al grupului Ascom.
Titularii de patentă, nemulţumiţi de proiectul propus de Guvern
Titularii de patentă sunt nemulţumit de faptul că, după negocierile purtate în cadrul Consiliul economic pe lângă prim-ministru, unde au solicitat dreptul de a desfăşura activitate de comerţ în bază de patentă pentru zece ani, Guvernul a venit cu un proiect ce stabileşte cu totul altă perioadă, şi anume doi ani, până la 31 decembrie 2018. Preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovanu a spus că, în cazul în care şi acest termen va fi modificat la etapa de examinare a proiectului în Parlament, titularii de patentă vor ieşi la protest. Eugen Roşcovanu a precizat că economia naţională se monopolizează şi modul anevoios de negociere şi discutare a problemelor titularilor de patentă demonstrează că concepţiile economice care „bântuie” pe coridoarele Ministerului Economiei sunt orientate spre întreprinderi mari, transnaţionale. Ceea ce, pe de o parte, nu e rău, dar trebuie susţinute şi întreprinderile mici şi mijlocii din ţară, pentru că sunt principalul furnizor de locuri de muncă, spune preşedintele AMB. Acesta a precizat că la negocierile de la Guvern titularii de patentă au optat pentru un termen de zece ani în care să poată activa în condiţiile vechi, dar au cedat şi au căzut de acord să se reducă termenul în jumătate. Dar autorităţile au venit cu termenul de doi ani, propunere pe care, într-un final, titularii de patentă au acceptat-o. Titularii de patentă nu sunt de acord însă cu faptul că le este permisă activitatea doar în pieţe. Aceştia cer să li se permită să vândă în locurile autorizate de autorităţile locale.
Amendamente aprobate la proiectul politicii fiscale şi vamale
Impozitul perceput de la persoanele fizice care dau în folosinţă proprietăţi imobiliare altor persoane fizice va fi de 7 la sută, faţă de 5 la sută în prezent. Amendamentele au fost înaintate de deputaţi şi aprobate, astăzi, de către Guvern la proiectul politicii fiscale şi vamale pentru 2017, votat în primă lectură. Iniţial se propunea ca acest impozit să fie de 10 la sută. Un alt amendament propus de deputaţi şi susţinut de Guvern este aplicarea cotei reduse a TVA de 8% la biocombustibilul utilizat inclusiv pentru producerea energiei electrice. În prima variantă a proiectului cota redusă era prevăzută doar pentru biocombustibilul utilizat la producerea apei calde şi a energiei termice.
●MIERCURI, 14 decembrie
CNPM încurajează mediul de afaceri să apeleze la serviciile de mediere
Reprezentanţii mediului de afaceri sunt încurajaţi să apeleze la serviciile de mediere, întrucât acestea reprezintă o metodă mai rapidă, cu costuri scăzute, de soluţionare a unei dispute, fără a apela în instanţa de judecată sau la serviciile unui avocat. În opinia experţilor, medierea poate avea un impact deosebit de mare asupra mediului de afaceri autohton, care pun accent pe imagine şi confidenţialitatea conflictelor interne. Iuliana Rotari, mediator acreditat de Ministerul Justiţiei, a declarat că medierea este o formă alternativă de soluţionare a disputelor între două sau mai multe părţi, cu ajutorul unei terţe persoane. Mediatorului îi revine obligaţia asigurării egalităţii în drepturi în procesul de mediere. Deşi este un serviciu implementat în Republica Moldova de mai mulţi ani, puţină lume apelează la acesta pentru că nu-i cunosc avantajele. Iuliana Rotari precizează că mediatorul este o persoană calificată, din exterior, echidistantă şi imparţială în proces, care ajută părţile să ajungă la un consens, astfel încât ambele să aibă de câştigat. Mediatorul nu intervine cu elemente decizionale, ci facilitează o comunicare în aşa fel ca părţile să vină cu propuneri personale care să corespundă intereselor pe care le au. Acest lucru nu se întâmplă în cadrul unui proces judiciar, unde decizia aparţine judecătorului. Practica judiciară poate dura de la un an până la trei, pe când în cazul medierii soluţionarea disputei poate fi atinsă chiar şi într-o zi. Iuliana Rotari spune că pentru un agent economic perioada de trei ani înseamnă extrem de mult atât ca timp, cât şi ca cheltuieli pe care urmează să le suporte, inclusiv pentru un avocat care să-l reprezinte în instanţă. Soluţionarea disputelor în cadrul medierii oferă posibilitatea oamenilor din mediul de afaceri să evite vulnerabilitatea ce poate surveni în cazul procesului aflat în instanţa de judecată.
Moldova se împrumută de la BEI pentru construcţia conductei de gaze Ungheni – Chişinău
Guvernul a aprobat semnarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) în vederea construcţiei conductei de gaze Ungheni – Chişinău. Potrivit Contractului de finanţare, BEI va oferi Moldovei 41 mln euro în calitate de împrumut suveran, cu refinanţarea ulterioară a companiei VestMoldTransGaz în vederea realizării investiţiei. Conducta va avea o lungime de 120 km şi va permite ţării să nu mai fie dependentă de o singură sursă de aprovizionare cu gaze naturale, să utilizeze la întreaga capacitate gazoductul Iaşi - Ungheni, dat în exploatare în 2014.
Termenul de prezentare a Raportului privind administrarea proprietăţii publice a fost modificat
Termenul de prezentare a Raportului privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a fost modificat, de la 15 la 20 iunie. Prelungirea cu 5 zile a termenului stabilit se înscrie în contextul corelării activităţilor Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor, care asigură monitorizarea financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni în care statul deţine cotă integrală sau majoritară.
● JOI, 15 decembrie
Societatea civilă face sugestii la liberalizarea capitalului şi stimularea financiară
Societatea civilă este nemulţumită de graba cu care se promovează proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală şi a venit cu propuneri de elaborare a unor mecanisme de motivare a contribuabililor oneşti, care au achitat până în prezent toate contribuţiile la stat. O altă sugestie a fost separarea liberalizării capitalului şi stimularea financiară în proiecte aparte. Propunerile au fost făcute la dezbaterile publice organizate la Parlament miercuri, 14 decembrie. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu a declarat că, potrivit proiectului de lege, liberalizarea capitalului se va face pe bază de voluntariat şi doar cei care vor să participe o pot face. «Este un drept şi nu o obligaţie. Obiect al liberalizării ar fi mijloace financiare şi anume fondurile de bani în valută naţională şi străină în Moldova sau peste hotare care sunt transferate la o anumită perioadă pe conturile instituţiilor financiare din Moldova sau din străinătate. Totodată, se referă la bunurile imobile care au valoare subapreciată. Liberalizarea capitalului se referă şi la mijloace de transport a cărora proprietar de iure nu este persoana fizică, dar îi aparţine cu adevărat şi la cote părţi în societăţi comerciale care nu aparţin de iure cetăţeanului dar el este cu adevărat coproprietar», a spus Candu. Preşedintele Legislativului a explicat că liberalizarea capitalului se va realiza prin două etape, una prealabilă, când cetăţeanul va declara intenţia ce anume va liberaliza, şi există modele de cereri cum se face aceasta. La a doua etapă este întocmită cererea de liberalizare şi achitarea taxei de liberalizare de 2% din valoarea întreagă a bunului nedeclarat sau diferenţa din valoarea reală a unui bun imobil/mobil.
● VINERI, 16 decembrie
Prognoze privind investiţiile în Moldova
În anul viitor cele mai mari investiţii în Moldova le va face Guvernul. Investiţiile private interne depind prea mult de sistemul bancar şi nu au surse de creştere, iar investitorii externi mai au nevoie de timp pentru a căpăta încredere privind siguranţa investiţiilor în Moldova. De această părere este managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova, Jorg Radeke. Expertul a menţionat că în ceea ce ţine de investiţiile private în Moldova situaţia nu este foarte bună căci surse ar fi doar din sistemul bancar, dar acesta nu e în cea mai bună stare. Jorg Radeke a amintit despre furtul din sistemul bancar şi despre faptul că două treimi dintre bănci au ajuns sub supraveghere specială. Aceste bănci nu-şi majorează activităţile de creditare. Ba din contra, le reduc. Aleg să închidă creditele în termenele stabilite, fără a le oferi solicitanţilor posibilitatea să le prelungească dacă au nevoie. Cât priveşte investiţiile externe, situaţia se poate îmbunătăţi în anul viitor, mai ales că Moldova are un nou program cu FMI, care este un semnal foarte bun pentru potenţiali investitori. Condiţia e să existe stabilitate macro-economică şi dorinţă vădită de a face „curăţenie” în sectorul bancar. Expertul a mai apreciat că în Moldova s-a îmbunătăţit şi situaţia politică, iar acest factor va contribui ca în anii următori să crească nivelul de investiţii externe.
Peste 35 de companii au prezentat vinuri selecte la Vernisajul Vinului
Peste 35 de companii au prezentat sute de vinuri selecte – roşii, de desert şi spumante - în cadrul Vernisajului Vinului, desfăşurat joi seara, 15 decembrie, la Palatul Republicii. Cea de-a XI-a ediţie a avut loc într-o atmosferă artistică, cu decoraţiuni teatrale, sculpturi vii, mimi şi jonglori, pe notele „Spărgătorului de nuci”. Vizitatorii au primit câte un pahar cu logo-ul „Wine of Moldova”, pentru a descoperi şi a savura corect nuanţele de gust şi aromă ale vinurilor bune, precum şi o broşură de degustare cu vinurile vernisate. În plus, vizitatorii au avut posibilitatea să procure direct de la producători vinuri la preţuri speciale, dar şi să participe la concursuri cu premii. Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, a menţionat că Palatul Republicii a fost transformat într-o adevărată vitrină a vinurilor autentice şi de calitate. „Voi, stimaţi producători, purtaţi faima ţării noastre vitivinicole, contribuiţi la formarea bogăţiilor naţionale şi sunteţi un sector important în crearea locurilor de muncă”, a notat Gheorghe Arpentin.
Vinul, declarat produs alimentar
Vinul a fost declarat produs alimentar, iar piaţa de comerţ a acestuia va fi liberalizată, fiind permisă şi publicitatea produselor vitivinicole. Parlamentarii au votat în primă lectură o iniţiativă a deputatului neafiliat Ion Balan. Autorul proiectului a spus că în ultimii ani populaţia Republicii Moldova consumă mai mult alcool tare, cu concentraţia de peste 40 de grade. Anual se consumă peste 150 de milioane de litri de bere, peste 70 de milioane de litri de băuturi cu concentraţie mare de alcool, iar vin se consumă doar 15 milioane de litri. Potrivit deputatului, în majoritatea cazurilor nu este clar din ce materie primă se produc băuturile alcoolice tari.
Termenul pentru comerţul cu patentă a fost prelungit
Comerţul cu amănuntul în bază de patentă va fi posibil până la 31 decembrie 2018. Termenul a fost prelungit cu doi ani pe motiv că este nevoie de o perioadă de tranziţie pentru ca deţinătorii de patente să se poată adapta la activitatea ca întreprinzător individual. Un proiect de lege în acest sens a fost votat în două lecturi de Parlament în şedinţa de vineri, 16 decembrie. Activităţile de comerţ cu amănuntul în bază de patentă vor fi permise doar în perimetrul pieţelor. De asemenea, se vor ajusta şi taxele pentru patente la condiţiile cerinţelor pieţei. Deputatul socialist Grigore Novac a precizat că în luna mai fracţiunea sa a înregistrat un proiect de lege care era agreat de deţinătorii de patente. Ulterior au fost create grupuri de lucru la Comisia parlamentară şi la Guvern, în cadrul lor s-a convenit una, iar în proiect a ajuns altceva. Fracţiunea PSRM consideră că atât timp cât nu există o alternativă pentru această categorie de întreprinzători, ar trebui să se revină la această iniţiativă. PSRM susţine acest proiect, dar consideră că ar trebui să se revină, dacă nu la proiectul socialiştilor, atunci la o altă formulă care să prevadă cum vor activa aceşti oameni când va expira propunerea Guvernului”, a spus parlamentarul.
Parlamentul a votat legea privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală
Proiectul legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală a fost votat în prima lectură în Parlament. Actul prevede că cetăţenii Republicii Moldova vor putea să-şi liberalizeze capitalurile menţinute în economia tenebră şi cele din afara sistemului. Unul dintre autorii proiectului, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a menţionat că acest proiect de lege nu reprezintă o amnistie fiscală. Se vor anula amenzile şi penalităţile doar dacă agenţii economici îşi vor achita datoria de bază faţă de stat. Potrivit lui Andrian Candu, peste 105 mii de contribuabili au datorii faţă de stat sub formă de neachitare de amenzi şi penalităţi în sumă de peste 880 de milioane de lei. În acelaşi timp, datoria de bază faţă de stat este de 1,1 miliarde de lei. Chiar dacă statul pierde cele 880 de milioane de lei, va câştiga alte 1,1 miliarde pentru că oamenii vor fi stimulaţi să achite datoriile de bază. Autorul proiectului menţionează că în Republica Moldova demult se vorbeşte că economia tenebră depăşeşte 30% din PIB şi este nevoie de mecanisme ca să se aducă această economie tenebră în economie albă. Unul dintre aceste mecanisme este liberalizarea capitalului.
● SÂMBĂTĂ, 17 decembrie
Tendinţele de export ale regiunii transnistrene
Aproape o treime din exportul regiunii transnistrene este direcţionat spre ţările din Uniunea Europeană, unde în perioada ianuarie-noiembrie au fost livrate mărfuri în valoare de peste 152 de milioane de dolari. Exportul spre Rusia a constituit puţin peste 41 de milioane de dolari sau 8,5% din total. Autorul unei analize publicate în pagina electronică a agenţiei Novosti PMR subliniază că, deşi sunt datele pentru 11 luni, sunt relevante pentru a deduce tendinţele pentru întregul an 2016. Per ansamblu, schimburile comerciale ale regiunii transnistrene s-a redus cu 22% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile în 11 luni se cifrează la 489 de milioane de dolari, iar importurile alcătuiesc 764 de milioane.
Legea privind subvenţionarea în agricultură şi dezvoltare rurală, votată
Începând cu 2017 sistemul de subvenţionare va fi reglementat în baza Legii cu privire la principiile subvenţionării în agricultură şi dezvoltare rurală. Legea, care este o prioritate a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, a fost aprobată în a doua şi ultima lectură de Parlament, vineri, 16 decembrie, cu votul a 81 de deputaţi. MAIA, în comun cu Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, au lucrat asupra prevederilor acestei Legi timp de peste 2 ani. Autorii documentul adoptat menţionează că astfel va fi posibilă perfecţionarea sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli şi ajustarea acestuia la bunele practici europene. În special va fi posibilă planificarea şi stabilirea măsurilor de sprijin pasibile de subvenţionare conform Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, asigurând astfel o continuitate a măsurilor de sprijin. Legea mai stabileşte fixarea principiului de formare a Fondului de subvenţionare, facilităţi pentru tinerii fermieri şi măsuri de stimulare a producătorilor autohtoni de utilaje şi echipament.
Prognoze privind cursul valutar pentru 2017
Anul viitor leul ar putea să se aprecieze în raport cu euro şi dolarul în condiţiile în care în Moldova vor veni bani de la FMI, de la Banca Mondială şi din Uniunea Europeană. Constatarea aparţine managerului de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova, Jorg Radeke. Expertul german a menţionat că cel mai des Banca Naţională se adresează la Grupul German de Consiliere Moldova cu întrebarea dacă este cursul stabilit în concordanţă cu tendinţele de pe piaţă. În opinia sa, cursul actual corespunde tendinţelor macroeconomice din ţară şi din regiune.
