● LUNI, 11 martie
Fabrica de Ciment şi Uzina Metalurgică din Râbniţa şi-au suspendat activitatea
Fabrica de Ciment şi Uzina Metalurgică din Râbniţa au încetat să mai producă. Despre aceasta scrie în pagina electronică Agenţia de presă „Regnum”. Potrivit şefului administraţiei publice locale din raion, Tatiana Turanskaia, în prezent numai Fabrica de Ciment contribuie la buget din contul activităţii de producere de anul trecut. Tatiana Turanskaia a mai spus jurnaliştilor că pentru a sprijini activităţile financiare şi cele de afaceri, pe parcursul anilor întreprinderilor private le-au fost oferite numeroase facilităţi. Însă, aceste întreprinderi nu au utilizat în totalitate facilităţile propuse şi actualmente acest sprijin va fi minimalizat.
Programul PARE 1+1 îşi menţine popularitatea printre potenţialii beneficiari
Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) a recepţionat 46 de noi solicitări de participare la Programul de Atragere a Investiţiilor în Economia Naţională PARE 1+1 PARE 1+1 este destinat migranţilor şi rudelor de gradul I ale acestora şi a fost prelungit la 30 ianuarie2013, printr-o decizie a Guvernului, până în 2015, după ce în 2010-2012 a fost implementat în Moldova cu titlu de program-pilot. Directorul ODIMM Iulia Iabanji a spus că ODIMM a desfăşurat deja două cursuri de instruire a câte 10 de zile pentru aplicanţi, instruirea în domeniul organizării afacerii fiind o condiţie de participare la program. Beneficiarilor PARE 1+1 li se oferă granturi în sumă de până la 200 mln lei, în baza formulei 1+1, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe este suplinit cu un leu din buget. Pentru 2013, suma, oferită din buget pentru susţinerea acestui program, este de 32 mln lei, cu 10 mln lei mai mult faţă de cea oferită în anii 2010-2012 ( 22mln lei). Resursele sunt alocate de Uniunea Europeană în cadrul Matricei de politici pentru implementarea programului de Suport Bugetar „Stimularea economică în zonele rurale”.
Moldova aşteaptă o finanţare externă în valoare de circa 450 mln dolari
În perioada anilor 2013 -2015 Republica Moldova poate beneficia de intrări din împrumuturile externe în sumă totală de 5,55 mlrd lei, aproximativ 440,9 mln de dolari, potrivit estimărilor făcute în programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu, anii 2013-2015”, aprobat recent de Guvern. Pentru suport bugetar vor fi îndreptate 19,1 la sută din intrările de împrumuturi de stat externe, iar pentru finanţarea proiectelor - 80,9% din a suma nominalizată. Ministrul finanţelor în exerciţiu Veaceslav Negruţa a spus că 97,8% din împrumuturile primite vor fi de la instituţiile multilaterale, iar restul de la instituţiile bilaterale. Creditorii principali vor fi Banca Europeană de Investiţii cu 32,7 la sută, Banca Mondială cu 30,4 la sută, BERD cu 22,1%. De asemenea, împrumuturi se aşteaptă de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare a Agriculturii şi, pe bilateral, de la Guvernul Austriei.
● MARŢI, 12 martie
Rata de penetrare a serviciilor de comunicaţii mobile s-a apropiat de pragul de 120%
Numărul utilizatorilor de comunicaţii mobile a crescut anul trecut, faţă de 2011, cu 14,7%, iar rata de penetrare a acestor servicii s-a majorat cu peste 15 puncte procentuale şi ajuns la 120%. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), la 100 de locuitori ai Moldovei revin în medie aproape 120 de cartele SIM procurate de la furnizorii de comunicaţii mobile, ceea ce înseamnă că o parte din clienţi deţin câte două sau mai multe cartele SIM pentru utilizarea serviciilor mobile. Conform datelor prezentate ANRCETI de către cei trei furnizori de comunicaţii mobile (SA „Orange Moldova”, SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom”), numărul total al utilizatorilor acestor servicii a crescut, comparativ cu anul 2011, cu mai bine de 547 mii şi a însumat peste 4,26 milioane.
Agricultorii, informaţi despre oportunitatea implementării tehnologiilor noi
Calitatea produselor agroalimentare nu întotdeauna corespunde cerinţelor consumatorilor şi standardelor internaţionale. Producătorii nu conştientizează de fiecare dată necesitatea implementării tehnologiilor noi, care ar permite ca produsele să fie ecologice, sănătoase. În acest sens, informarea producătorilor despre posibilităţile pe care le oferă aceste tehnologii este foarte importantă, în special într-o ţară în care ponderea sectorului agroalimentar în economie este atât de importantă ca în Moldova. Declaraţia aparţine doctorului Notis Argiriou, de la Centrul pentru Cercetare şi Tehnologie Hellas a Institutului de Agro – Biotehnologie din Grecia. Notis Argiriou a menţionat, la o sesiune de informare asupra proiectului Inno-Food SEE, că obiectivul este de a stabili mecanisme de sprijin pentru implementarea inovaţiilor şi tehnologiilor noi în sectorul agroalimentar. Proiectul a fost lansat în septembrie 2011 şi reuneşte 12 parteneri – institute de cercetări ştiinţifice în domeniul agroalimentar şi organizaţii de susţinere a businessului din Grecia, Italia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia , Slovenia, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina. Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Vladimir Didilica, a specificat că produsele de calitate, sănătoase, sunt mai des solicitate de către consumatori.
●MIERCURI, 13 martie
Parlamentul va urgenta adoptarea a două proiecte de legi
Parlamentul urmează să urgenteze procedurile de adoptare a proiectelor de legi privind impozitul consolidat în agricultură şi modalitatea de restituire a TVA. Angajamentul a fost luat de către preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, la o întrevedere cu reprezentanţii producătorilor agricoli. Preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat că proiectul de lege privind taxa TVA urmează să fie adoptat până la sfârşitul lunii martie, iar cel privind impozitul consolidat în agricultură – până la sfârşitul lunii aprilie. În cadrul întrevederii, reprezentanţii producătorilor agricoli au fost de acord cu faptul că impozitul consolidat în agricultură va aduce mai multe beneficii: o mai bună evidenţă fiscală, eliminarea unor bariere birocratice, creşterea veniturilor la bugetele locale etc. Alexandru Slusari a menţionat în context că proiectul în principiu este foarte bun, dar producătorii au făcut câteva propuneri de modificări, pe care, la rugămintea lui Marian Lupu, le-au şi remis Parlamentului în formă scrisă.
Injecţia de 200 de milioane de lei la Banca de Economii se amână
Deputaţii din Comisia economie, buget şi finanţe au decis să amâne alocarea a 200 de milioane de lei pentru redresarea situaţiei la Banca de Economii a Moldovei (BEM). Parlamentarii vor aştepta să vadă ce spun acţionarii minoritari ai băncii, la şedinţa convocată pentru 25 martie. Miercuri, 13 martie, la Comisia economie, parlamentarii urmau să aprobe rectificări la bugetul de stat pentru a aloca Băncii de Economii suma de 200 de milioane de lei. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a precizat că, pe lângă banii oferiţi din bugetul de stat (statul fiind acţionarul majoritar la BEM), acţionarii minoritari urmează să contribuie cu 155 de milioane de lei. Estimativ, pentru redresarea situaţiei la bancă e nevoie de o injecţie de 355 de milioane de lei.
Proiectele Guvernului şi PDM privind impozitul agricol vor fi comasate
Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului a decis să comaseze proiectele Guvernului şi Partidului Democrat cu privire la impozitul consolidat în agricultură. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei de miercuri, 13 martie. PDM a acuzat mai devreme Guvernul de plagiat la elaborarea proiectului de lege în cauză. Deputatul Adrian Candu, unul dintre autorii proiectului propus de către democraţi, a declarat, la şedinţa Comisiei economie, că propunerile PDM sunt mai detaliate, iar membrii executivului au omis unele aspecte importante. Modificarea legislativă propusă urmează să aducă mai mulţi bani la buget, să îmbunătăţească administrarea şi colectarea impozitelor. Adrian Candu spune că nu va mai fi nevoie de control fiscal, agricultorul va declara suprafaţa de pământ pe care o deţine, i se va calcula impozitul şi atât, nu va avea de completat declaraţii.
Peste 100 de agenţi economici participă la ediţia a XXIV-a a expoziţiei Moldagroteh
Un spaţiu de prezentare a tehnologiilor avansate, a echipamentelor şi utilajelor performante oferă ediţia XXIV-a a expoziţiei Moldagroteh, inaugurată miercuri, 13 martie, la Moldexpo. Evenimentul este organizat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. La el participă 110 companii din 9 ţări. Premierul în exerciţiu, Vlad Filat, a spus că a rămas impresionat de oferta expoziţională. Oficialul a mai menţionat că niciun guvern nu poate spune că a făcut totul pentru cetăţenii săi, în cazul dat pentru cei ce activează în sectorul agrar, dar unele lucruri s-au făcut totuşi. Vlad Filat a spus că este optimist în ceea ce priveşte viitorului agriculturii moldoveneşti. Directorul proiectului 2KR, Valeriu Bulgari, a apreciat prezenţa la expoziţie a tehnicii şi echipamentelor care permit dezvoltarea agriculturii conservative, fără plug. Expoziţia are un program conex diversificat. Sunt preconizate conferinţe privind politicile investiţionale în 2013, privind conservarea şi creşterea fertilităţii solului, privind tehnologiile intensive de creştere a animalelor şi păsărilor etc.
● JOI, 14 martie
În 2012 piaţa de telefonie fixă a fost marcată de o scădere semnificativă a traficului
În 2012 piaţa de telefonie fixă a fost marcată, ca şi în ultimii ani, de o scădere semnificativă a traficului şi a veniturilor provenite din vânzarea serviciilor destinate publicului, pe fundalul unei creşteri neînsemnate a numărului de abonaţi. Potrivit datelor statistice ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), volumul total al vânzărilor pe acest segment de piaţă a scăzut, faţă de anul 2011, cu 114,94 milioane de lei (7,1%) şi a constituit peste 1,5 miliarde lei, iar numărul de abonaţi la reţelele de telefonie fixă a crescut cu 25,9 mii (2,2%) şi a alcătuit în total 1,2 milioane de abonaţi. Datele raportate ANRCETI de către operatorii activi de telefonie fixă arată că trendul de creştere a numărului de abonaţi se datorează exclusiv celor 26 de operatori alternativi. Aceştia au conectat la reţelele sale 29,9 mii de clienţi noi, iar baza de abonaţi a SA „Moldtelecom” s-a redus cu 4 mii. La finele anului 2012, „Moldtelecom” avea 1,1 milioane de abonaţi (93,2% din total), iar operatorii alternativi – 82,6 mii (6,8%).
● VINERI, 15 martie
Moldova are un potenţial ridicat de dezvoltare şi consolidare, investitor american
Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), în parteneriat cu FMO şi DEG, au finalizat cu succes eşalonarea către Grupul de Companii Trans Oil - a împrumutului în sumă totală de 70 milioane de dolari SUA. Anunţul privind despre iniţierea acestei tranzacţii a fost făcut în august 2012. Vincenzo Turrisi, managerul general Trans Oil Group of Companies, a menţionat că acesta este un pas important pentru Grup. „Cu suportul partenerilor noştri noi, suntem gata să depunem toate eforturile pentru a spori volumele de procesare a seminţelor oleaginoase, extinderea activităţii de producere agricola şi consolidarea poziţiei pe piaţă în ceea ce ţine de comerţul internaţional de cereale. Printre priorităţile de bază ale proiectului sunt protecţia mediului şi sustenabilitatea operaţiunilor. Am început deja o investiţie importantă în fabrica de prelucrare a seminţelor oleaginoase „Floarea Soarelui” din or. Bălți. Scopul investiţiei este de a face întreprinderea mai eficientă şi mai ecologică, precum conformă celor mai înalte standarde internaţionale. Producţia agricolă va deveni o parte tot mai importantă a afacerii noastre, pentru că Moldova are un potenţial ridicat de dezvoltare şi consolidare. Suport IFC (IFC), în parteneriat cu DEG şi FMO, a fost semnificativ şi va ajuta grupul să îşi atingă obiectivele strategice, pentru a deveni un actor regional important.”
12 milioane de lei pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii
Ministerul Economiei dă startul unei noi runde de finanţări a întreprinderilor mici şi mijlocii din contul surselor Fondurilor Partenere ale Grantului Japonez, Tranşele I-IV, în sumă de circa 12 milioane de lei. Începând cu 18 martie, antreprenorii din raioanele republicii îşi vor putea depune dosarele de participare pentru procurarea echipamentului tehnic necesar. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, antreprenorii pot solicita procurarea unui vast sortiment de echipament de producere în valoare minimă de 500 000 lei, până la valoarea maximă de 1000000 lei. Echipamentul procurat în cadrul Programului va fi oferit beneficiarilor în regim de leasing pe o perioadă de un an, fără gaj, cu o dobândă de leasing la cota zero. La achiziţia şi importul echipamentului va fi aplicată cota zero la plata taxei pe valoarea adăugată. De asemenea, vor fi aplicate scutiri la plata taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale pentru contractele de leasing încheiate până la data de 30 iunie. Prioritate vor avea proiectele inovaţionale ale solicitanţilor ale căror investiţii proprii vor atesta un coeficient înalt de multiplicare faţă de finanţarea acordată din contul mijloacelor Fondurilor Partenere ale Grantului. Prioritate vor avea şi proiectele ce vor contribui, prin produsele lor, la sporirea exporturilor şi/sau la substituirea importurilor. Echipamentul trebuie să fie cu un consum redus de resurse energetice.