RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 10 mai – 14 mai. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[●MARȚI, 10 mai] [RED Union Fenosa se schimbă în Gas Natural Fenosa] RED Union Fenosa îşi schimbă marca comercială. Este produsul integrării companiei Union Fenosa – prezentă în Republica Moldova prin RED Union Fenosa – în altă companie energetică spaniolă, Gas Natural. Astfel, a fost creată o nouă întreprindere energetică integrată cu denumirea Gas Natural Fenosa. Noua marcă comercială nu presupune schimbarea denumirii juridice a companiei RED „Union Fenosa”. Compania îşi păstrează denumirea sa legală, înregistrată în Republica Moldova, iar noua marcă va fi prezentă doar ca una comercială. Acest lucru nu presupune schimbarea contractelor cu clienţii, ci este o nouă poziţionare şi imagine. Marca comercială nouă ia în considerare valoarea, recunoaşterea şi notorietatea celor două mărci care au avut o traiectorie semnificativă în sectorul energetic, ambele fiind, identificate cu o vocaţie pentru prestarea unor servicii calitative clienţilor săi. Schimbarea respectivă nu va afecta în nici un fel tarifele la energia electrică ci doar urmăreşte îmbunătăţirea calităţii prestării serviciilor şi posibilitatea creării unui schimb de experienţă globală în domeniul energetic. Gas Natural Fenosa reprezintă o întreprindere ce operează în domeniile distribuţiei de gaze, de energie electrică şi generarea energiei electrice, cu activităţi în 25 de ţări pe 5 continente, având peste 20 de milioane de clienţi, dispunând de 18 mii de MW putere instalată de generare a energiei electrice , cu circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze livrate şi cu o cifră de afaceri de 20 de miliarde de euro. [Necesarul pieţei de microfinanţare se ridică la 18,8 miliarde lei] Necesarul pieţei de microfinanţare pentru cele 43,7 mii de întreprinderi mici şi mijlocii înregistrate în Moldova, 124 de mii de membri ai asociaţiilor de economie şi împrumut, 45 de mii de deţinători de patentă, 150 de mii de proprietari de terenuri agricole şi 10 mii de întreprinzători individuali se cifrează la circa 18,8 miliarde lei. Aprecierea a fost dată de către Iulia Iabanji, directorul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Potrivit unui studiu al ODIMM, în 2009 acest necesar a fost acoperit doar în volum de 5,6 miliarde lei. Băncilor comerciale le-a revenit 4,2 miliarde lei, organizaţiilor de microfinanţare – 1miliard de lei, asociaţiilor de economie şi împrumut – 322 de milioane de lei, companiilor de leasing – 80 de milioane de lei. În total nivelul de acoperire a constituit 30 la sută din cerere. Viceguvernatorul BNM, Ema Tăbîrţă, a spus că organizaţiile de microfinanţare nu trebuie percepute drept rivale ale băncilor comerciale. O creditare substanţială, dar responsabilă, din partea acestora va contribui la afirmarea unei concurenţe loiale şi eficiente pe piaţa financiară a Moldovei. Artur Munteanu, reprezentant al Comitetului pentru servicii financiare în cadrul Camerei Americane de Comerţ din Moldova, director general Microinvest, a formulat câteva deziderate în ceea ce priveşte dezvoltarea organizaţiilor de microfinanţare din Moldova. Potrivit lui, statul ar trebui să capitalizeze fondurile de garantare cu cel puţin 20 milioane lei pentru a oferi garanţii pentru creditele acordate de către organizaţiile de microfinanţare. Organizaţiile de microfinanţare urmează să se concentreze pe atragerea mijloacelor financiare ieftine, şi nu doar din creditele externe, dar să le colecteze şi de pe piaţa locală, iar beneficiarii de microfinanţare (ÎMM,de exemplu) trebuie să-şi mărească capitalul propriu, să-şi diversifice clienţii şi să aloce mai mulţi bani pentru instruirea fondatorilor lor. [Separarea datoriilor la gaze necesită o analiză profundă, Ministerul Economiei] Separarea datoriilor istorice faţă de Gazprom nu mai poate fi amânată, dar mai întâi trebuie să vedem cum s-au format acestea, menţionează Ion Munteanu, autorul studiului „Separarea datoriilor şi activelor SA Moldovagaz – o nouă abordare superficială a unor probleme istorice”, elaborat şi lansat, marţi, de IDIS Viitorul. Potrivit expertului IDIS, pentru a negocia un contract mai avantajos cu Gazprom (cel în vigoare expiră la sfârşitul acestui an) SA Moldovagaz trebuie să soluţioneze problema datoriilor istorice. Acestea sunt evaluate la 2,5 miliarde dolari, dintre care 350 de milioane sunt acumulate de partea dreaptă a Nistrului, iar restul de regiunea transnistreană. Însă, varianta propusă de Guvern de a diviza activele societăţii pe acţiuni în două întreprinderi – una pe malul drept şi alta pe malul stâng, fătă o analiză prealabilă a situaţiei SA Moldovagaz, pare neadecvată. Trecerea directă la separarea activelor industriei de gaze ar fi urmată de pierderea infrastructurii gaziere în partea transnistreană, deoarece următoarea etapă ar fi adjudecarea de către Gazprom a activelor din această regiune din contul datoriilor externe. Adică, ar avea loc o dezicere conştientă de proprietate care aparţine Republicii Moldova. Pe de altă parte, infrastructura gazieră care se află pe malul stâng al Nistrului costă cu mult mai puţin decât datoria acumulată de către consumatorii din regiune faţă de Gazprom, ceea ce pune sub sub pericol aprovizionarea în ansamblu cu gaze a Republicii Moldova, a subliniat Ion Munteanu. Expertul susţine că Gazprom, intenţionat sau nu, a contribuit la acumularea acestei datorii prin faptul că a livrat regiunii transnistrene gaze fără să ca autorităţile tiraspolene că aibă intenţii de a se achita pentru livrări. Totodată, tarifele la resursele energetice pe malul stâng se aprobă nu în baza costurilor reale, ci prin decret prezidenţial. Autorul studiului recomandă instituirea unei comisii parlamentare speciale, care ar face o analiză detaliată înainte de a lua o decizie. [●MIERCURI, 11 mai ] [Piaţa de telefonie mobilă a crescut cu circa 6% ] În primul trimestru al anului curent, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 45,1 milioane de lei (+5,92%) şi a atins cifra de 806,6 milioane de lei, arată date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Trendul de creştere a fost determinat de majorarea vânzărilor de către toţi cei trei operatori de pe această piaţă: SA Orange Moldova, SA Moldcell şi SA Moldtelecom, care activează sub marca comercială Unite. Vânzările Orange Moldova au crescut cu 2,5% şi au însumat 578,9 milioane de lei, Moldcell – cu 14,5% şi au alcătuit 198,2 milioane de lei, iar ale Moldtelecom – cu 26,6% şi au constituit 29,5 milioane de lei. Totodată, venitul mediu lunar per utilizator (ARPU) al celor trei operatori a scăzut cu 7,9% şi a însumat 83,82 de lei. Factorul cheie al creşterii veniturilor obţinute de operatorii de telefonie mobilă este majorarea numărului de utilizatori ai serviciilor şi a traficului iniţiat de aceştia. În primul trimestru, numărul total al utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă a crescut cu 16,4% şi a ajuns la circa 3,25 milioane, iar rata de penetrare a acestor servicii, raportată la o sută de locuitori ai republicii, s-a majorat cu 2,5 puncte procentuale şi a atins pragul de 91,3%. Orange Moldova are peste 2,19 milioane de utilizatori, iar Moldcell – 1,1 milioane. Numărul clienţilor Moldtelecom s-a redus uşor şi a ajuns la 1 aprilie curent la 129,8 de mii. O creştere semnificativă a fost atestată şi pe segmentul serviciilor de acces în bandă largă la puncte mobile, furnizate de operatorii de telefonie mobilă prin reţelele 3 G. Numărul utilizatorilor care consumă cel puţin 1MB de trafic în aceste reţele a crescut, în raport cu situaţia din 1 ianuarie curent, cu 16,3 de mii (+13,4%) şi a ajuns la 137,9 de mii. [Businessmeni americani dau o notă bună climatului de afaceri din Moldova] SUA este al treilea cel mai mare investitor în economia Moldovei şi va susţine şi în continuare reformele democratice şi dezvoltarea economică a ţării, a declarat ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry, miercuri, în cadrul seminarului „Afaceri cu SUA: sfaturi pentru antreprenori”. Diplomatul a confirmat sprijinul ţării sale pe toate dimensiunile de colaborare, inclusiv programe de instruire. Două din acestea au fost lansate în cadrul seminarului – SABIT şi Cochran. Prin intermediul lor va fi asigurată instruirea şi perfecţionarea profesională a specialiştilor din domenii prioritare pentru economia Moldovei: agricultura, tehnologiile informaţionale, comerţul etc. Prim-ministrul Vlad Filat a remarcat că după anul dificil 2009, marcat de impactul crizei economice mondiale, relaţiile comerciale moldo-americane s-au dezvoltat semnificativ în anul 2010. Această tendinţă continuă şi în 2011. Pe parcursul seminarului au fost abordate subiecte ce vizează oportunităţile de afaceri în Republica Moldova, au fost relatate istorii de succes, au fost prezentate informaţii despre programele guvernamentale specializate ale SUA destinate oamenilor de afaceri, inclusiv din Republica Moldova. Preşedintele Camerei de Comerţ Americane în Republica Moldova, John Maxemchuk, a spus că este firesc ca diverse instituţii şi companii din SUA să propună mecanisme noi de colaborare sau să le extindă pe cele lansate mai înainte, deoarece economia Moldovei se află în plin proces de reformare, iar reformele creează posibilităţi de atragere de noi investiţii şi de lansare a unor noi idei. Potrivit lui, John Maxemchuk, în ultimul timp investiţiile directe din SUA în Moldova s-au majorat simţitor. A fost adus exemplul companiei Coca-Cola, care la sfârşitul acestei luni lansează o nouă linie de îmbuteliere şi un depozit de mare capacitate la Chişinău. Vaja Jhashi, preşedintele companiei Trans-Oil, a dat o apreciere pozitivă climatului de afaceri din Moldova, menţionând că Trans-Oil intenţionează să-şi extindă afacerile în agricultura Moldovei. [Dublă afirmare a calităţii] Compania SC „Gelibert” SRL, producătoarea apei iodate „aqua unIQa”, a reuşit să implementeze standardele internaţionale pentru calitatea, securitatea şi inofensivitatea alimentară ISO 22000:2005 şi ISO 9001:2008. Astfel, întreprinderea a reconfirmat statutul de companie redutabilă şi vrerea de a asigura integral conformitatea produselor sale cu normele referitoare la calitate şi inofensivitatea alimentelor, prevăzute în cadrul legal autohton şi cel internaţional. Andrei Sârbu, managerul departamentului pentru calitate, a menţionat că pe parcursul a 12 luni angajaţii întreprinderii au lucrat intensiv asupra implementării sistemului de calitate ISO 22000. Au fost organizate acţiuni cu scopul ameliorării infrastructurii, proceselor şi controlului asupra calităţii şi siguranţei produselor. De asemenea, a fost elaborat un sistem unic de trasabilitate a fabricării produselor la toate etapele. Acest mecanism facilitează monitorizarea lanţului de producere: de la materia primă, ingrediente, până la consumatorul final. Sistemul garantează consumatorului că produsele companiei sunt sigure pentru sănătatea acestuia. [● JOI, 12 mai] [În Republicii Moldova continuă procesul viguros de relansare economică, FMI] Începând cu 1 ianuarie anul viitor, în Republica Moldova urmează a fi implementate un şir de reforme prevăzute de acordul dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional. Printre acestea se numără extinderea mecanismului de restituire a taxei pe valoarea adăugată la procurarea de noi bunuri investiţionale şi aplicarea unei singure cote la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă, la care au participat prim-ministrul Vlad Filat şi conducătorul Misiunii de evaluare a FMI pentru Moldova, Nikolay Guerduiev. Printre reformele care vor fi implementate se mai numără alinierea treptată a cotelor accizelor la cerinţele UE, înlocuirea sistemului complex de impozitare a micului business cu un impozit simplificat unic, cota acestui impozit va fi stabilită la nivelul de 4 la sută din cifra de afaceri. Referindu-se la rezultatele şi constatările ce au fost făcute cu ocazia Misiunii de evaluare a FMI, prim-ministrul a spus că PIB-ul real s-a restabilit la nivelul de până la criză şi se anticipează că va înregistra o creştere robustă în continuare cu 5% în 2012. Premierul a declarat că în cadrul misiunii de evaluare a fost solicitată finalizarea celei de-a treia revizuiri a Programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare şi Mecanismul de finanţare extinsă, precum şi debursarea sumei de circa 80 de milioane de dolari, care va ajunge integral la BNM pentru completarea rezervelor valutare. A patra revizuire a Programului, în cadrul căreia va fi evaluată corespunderea criteriilor de performanţă cantitative şi a criteriilor structurale de performanţă, este preconizată pentru luna octombrie 2011. [Companiile creditate de MoSEFF fac economii importante pe contul reducerii cheltuielilor de producţie şi energie] Pe parcursul unui singur an, aproximativ 60 de companii din Moldova, care intenţionează să înlocuiască echipamentul învechit cu unul modern, eficient energetic, au aplicat pentru participare la Linia de Finanţare pentru Eficienţa Energetică în Moldova (MoSEFF). 18 întreprinderi au obţinut până acum împrumuturi pentru implementarea a circa 28 de proiecte. Valoarea creditelor variază de la câteva mii până la 2 milioane euro, a comunicat, Tino Mahler. Companiile reprezintă industria alimentară, de prelucrare a lemnului, precum şi industria de construcţie, IT şi alte sectoare. 12 proiecte mici şi mijlocii au fost finalizate în 2010 şi la începutul anului 2011. Creditele MoSEFF aprobate sunt în valoare de aproximativ 8 milioane euro şi granturi de circa 1,26 milioane euro. Printre companiile care deja au primit credite în cadrul MoSEFF sunt: Covoare-Ungheni, Orhei-Vit, Moldagrotehnica, Ungheni-Vin, Stejaur, Coloteia şi altele. Perioadele de recuperare a investiţiilor sunt de 3-7 ani. În unele proiecte capitalul investit poate fi recuperat chiar în doi ani. Elementul relevant al MoSEFF este că după un audit independent al proiectelor implementate, efectuat de compania austriacă ALLPLAN, întreprinderile beneficiază de un grant de 10-20% din valoarea împrumutului, în funcţie de tehnică aplicată, cantitatea de energie economisită şi cea a reducerilor emisiilor de carbon (CO2). Valoarea liniei de finanţare MoSEFF este de 20 de milioane de euro, astfel că posibilităţi de participare la acest proiect mai există. Întreprinderile private pot să aplice până la finele lunii iulie 2011. Linia de Finanţare pentru Eficienţa Energetică în Moldova a fost lansată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în februarie 2010. Obiectivul principal este de a finanţa modernizarea companiilor private pentru a reduce costurile de energie şi îmbunătăţirea competitivităţii producţiei acestora. [● VINERI, 13 mai] Orhei-Vit, cunoscut producător de sucuri, gemuri şi conserve din fructe şi legume, a reuşit anul trecut să reducă consumul de gaze naturale şi costurile suportate la generarea aburului necesar în procesul de producţie, substituind două cazane pe abur pe altele de tip nou. Mijloace pentru realizarea acestui proiect, care a permis companiei să obţină o economie anuală de energie de 24% , au fost obţinute cu ajutorul Liniei de Finanţare pentru Eficienţă Energetică în Moldova (MoSEFF). MoSEFF a fost lansată de BERD în februarie 2010. În prezent portofoliul MoSEFF include 60 de proiecte, 28 dintre care au obţinut deja finanţare. Costul total al acestora este de aproximativ 8 milioane de euro. Printre proiectele finalizate se înscrie şi cel implementat de SA Covoare-Ungheni, lider pe piaţa Republicii Moldova şi exportator major de covoare pe piaţa europeană. Creditul obţinut de la MoSEFF a fost utilizat pentru schimbarea a 114 geamuri în halele întreprinderii, fapt ce a condus nu numai la reducerea cu 21% a consumului de energie şi cu 69% a emisiilor de CO2, dar şi la îmbunătăţirea esenţială a condiţiilor de muncă în clădirea de producţie. Această companie a participat la MoSEFF în total cu 5 proiecte, din care trei sunt implementate cu succes şi două sunt în proces de implementare. După auditul independent al proiectelor finalizate cu succes, efectuat de către compania austriacă ALLPLAN, aceste întreprinderi pot primi componenta de grant ce constituie 10-20% din împrumutul MoSEFF. Valoarea grantului depinde de tehnologia aplicată, cantitatea de energie economisită şi reducerea de emisii de CO2. Companiile care solicită împrumuturi MoSEFF (de la câteva mii de euro până la 2 milioane) beneficiază de asistenţă tehnică gratuită oferită de echipa internaţională, compusă din experţii companiei germane Fichtner şi experţi locali. [Transportatorii consideră Guvernul impotent şi ameninţă cu proteste] Uniunea Transportatorilor şi Drumarilor (UTD) ameninţă cu proteste la nivel republican dacă autorităţile centrale nu vor lua, până pe 24 mai, măsuri de ameliorare a situaţiei transportatorilor legali din ţară. În opinia membrilor UTD, Guvernul este impotent, este politizat, iată de ce nu poate lua decizii ferme care să înăbuşe dezvoltarea transportării ilegale a pasagerilor. Pe de altă parte, viceministrul transporturilor, Boris Gherasim, prezent şi el la şedinţă, a spus că ministrul acţionează doar în limitele legii, iar dacă se doreşte ameliorarea situaţiei, trebuie modificată legislaţia şi găsite resurse financiare suplimentare. În acelaşi timp, directorul adjunct al Poliţiei Rutiere republicane, Sergiu Rotaru, a declarat că poliţiştii nu-şi pot permite să oprească toate unităţile de transport la rând pentru a verifica dacă transportă legal pasageri. O măsură de combatere a ilegalităţilor în acest sector ar fi majorarea amenzilor. Cei 37 de operatori care fac parte din UTD au adresat anterior o scrisoare deschisă către Parlament, Guvern şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, prin care au solicitat întreprinderea unor măsuri de combatere a transportului ilicit de călători, modificarea şi completarea Codului Administrativ, ajustarea tarifelor pe rutele regulare urbane şi internaţionale. Până acum autorităţile centrale nu au întreprins nimic pentru satisfacerea solicitărilor adresate. [● SÂMBĂTĂ, 12 februarie] [IPC are un ritm de creştere diferit de cel al inflaţiei] Indicele preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 6,5%, majorându-se în aprilie faţă de nivelul lunii precedente cu 0.7 puncte procentuale. Inflaţia de bază anuală a înregistrat valoarea de 3,1%, fiind în creştere cu 0.3 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente. Inflaţia lunară a înregistrat o valoare de 1,0%, fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,3%, la mărfurile nealimentare cu 0,7% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,9. Evoluţia respectivă este cauzată, preponderent, de majorarea preţurilor la zahăr (4,7%), preţurilor la legumele proaspete (3,6%) şi la fructele proaspete (3,5%), ca rezultat al creşterii preţului la carburanţi, care a determinat majorarea cheltuielilor de transport. În acelaşi timp, această evoluţie a fost intensificată şi de factorul sezonier. Discrepanţa dintre ritmul de creştere al IPC şi al inflaţiei atestă în continuare influenţa sporită a factorilor nemonetari asupra procesului inflaţionist, notează Banca Naţională a Moldovei. [Preţurile vor fi stabilite în baza metodologiilor aprobate de Guvern] Autorităţile publice centrale cu funcţii de reglementare şi control în domeniul preţurilor şi tarifelor urmează să examineze, în două săptămâni, situaţia din domeniu şi să facă propuneri de unificare a cadrului normativ. Ulterior propunerile vor fi înaintate Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe să le promoveze în regim de urgenţă, după care metodologiile de formare a preţurilor la diferite produse şi servicii urmează să fie aprobate la nivel de Guvern, iar în baza acestora vor fi calculate şi aprobate tarifele sectoriale. Această procedură a fost discutată de către grupul de lucru mixt pentru revizuirea politicii de stat în domeniul preţurilor şi tarifelor la mărfuri şi servicii şi pentru formarea cadrului de politici în domeniul respectiv. Valeriu Lazăr a declarat că nu se atentează la independenţa regulatorilor independenţi, ci se oferă o platformă de discuţii pentru depăşirea abordării sectoriale în politica de stat privind reglementarea preţurilor şi tarifelor, având în vedere competenţele limitate ale Ministerului Economiei în domeniu. [SFS a lansat un Program de Conformare a Contribuabililor] Serviciul Fiscal de Stat a lansat un Program de Conformare a Contribuabililor. „Trebuie să ajungem la situaţia când contribuabilii vor achite benevol impozitele şi taxele, iar sarcina colaboratorilor fiscali este de a-i ajuta să înţeleagă acest lucru”, a declarat şeful-adjunct al IFPS Gheorghe Cojocari, într-o emisiune la Radio Moldova. În bază conceptului de gestionare a riscurilor de conformare, s-a făcut o analiză sectorială a tuturor contribuabililor, care au fost divizaţi în două categorii: cei ce se conformează benevol şi cei ce sunt supuşi unui risc major de conformare. Serviciul Fiscal de Stat va aplica măsurile corespunzătoare în funcţie de categorie. Programul prevede, de asemenea, implementarea masivă a tehnologiilor informaţionale şi reducerea costurilor aferente plăţii impozitelor şi taxelor. Este preconizat schimbul electronic de informaţie cu băncile comerciale, luarea la evidenţă a conturilor bancare deschise de contribuabili. În caz de necesitate, şi doar în conformitate cu legislaţia în vigoare, vor fi emise dispoziţiile de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale restanţierilor. Potrivit lui Gheorghe Cojocari, pe ultima sută de metri se află elaborarea sistemului automatizat „Cont curent de certificare a contribuabilului”, care va permite divizarea arieratelor în funcţie de data apariţiei lor. Cu cât arieratele sunt mai vechi, cu atât achitarea lor devine mai dificilă, de aceea eforturile IFPS vor fi concentrate la colectarea arieratelor mai noi. Totodată, contribuabilul va avea posibilitate să-şi vizualizeze contul său curent şi să gestioneze mai bine plata impozitelor şi stingerea arieratelor.