● LUNI, 10 iunie
Prognoze optimiste pentru recolta de grâu
Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru acest an o recoltă medie a grâului de toamnă de 29-31 chintale la hectar, faţă de 17 chintale anul trecut. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, Nicanor Buzovoi, spune că în nordul ţării situaţia este mai puţin bună. Nicanor Buzovoi a menţionat că în nord suprafeţele de grâu au fost afectate de lipsa precipitaţiilor la mijlocul primăverii. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale totuşi spune că sunt şanse mari ca Moldova să exporte grâu din roada de anul acesta, dar depinde de calitatea acestuia şi de cantitatea recoltată.
La Chişinău începe ultima rundă de negociere a Acordului de liber schimb cu UE
Ultima rundă de negocieri pe marginea Acordului de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător cu UE începe marţi, 11 iunie, la Chişinău şi va dura două zile. Ala Codreanu, reprezentantul Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media a Ministerului Economiei, a comunicat că, marţi, va avea loc şi o întrevedere bilaterală a vicepremierului Valeriu Lazăr, ministru al economiei, cu şeful-negociator al UE, Luc Devigne, reprezentantul Departamentului Comerţ al Comisiei Europene. Negocierile au început la 19 martie 2012, aceasta fiind a 7-a rundă. După definirea textului acordului vor urma un şir de proceduri protocolare interne ale Uniunii Europene. Guvernul Republicii Moldova îşi exprimă speranţa că în anul curent va avea loc parafarea acordului, cu semnarea acestuia în 2014. Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE ( DCFTA) asigură integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul comunitar şi presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare. Spre deosebire de regimul comercial actual, care este unul unilateral, acordat de UE pe termen limitat, DCFTA va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, cu o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri şi investiţii. Conform studiului efectuat de către Uniunea Europeană, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE va impulsiona exporturile moldoveneşti în ţările Uniunii Europene cu 16%, iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%.
Gustul deosebit al mărului moldovenesc va deveni cunoscut în toată lume
Pavilionul Moldovei la World Expo-2015 de la Milano, Italia, va fi construit după macheta prezentată de compania Gorgona – în forma unui măr decojit. Proiectul a ieşit învingător la un concurs anunţat în luna martie. Cele 12 din 30 de proiecte finaliste au fost expuse în perioada 7-9 iunie la Moldexpo. Arhitecţii care au elaborat proiectul au fost premiaţi cu 48 de mii de lei. Cu ei va fi încheiat şi un contract de edificare a pavilionului. Construcţia propriu-zisă va începe anul viitor. Costul participării Republicii Moldova la World Expo-2015 Milano va fi de circa 30 de milioane de lei şi va fi acoperit parţial din buget, parţial din donaţii şi alte surse permise de legislaţie. Moldova e la a treia experienţă de acest gen. Anterior a participat la expoziţiile de la Hanovra, Germania, în 2000, şi la Shanghai, RPC, în 2010. Evenimentul se va desfăşura între 1mai-31octombrie 2015 şi este considerat unul dintre cele mai mari din lume. Teritoriul expoziţiei va cuprinde aproximativ 1,7 milioane de metri pătraţi. 175 de ţări vor fi reprezentate. Sunt aşteptaţi 29 de milioane de vizitatori şi 1,5 miliarde de vizitatori online. Expoziţiile mondiale se desfăşoară o dată la cinci ani şi durează şase luni.
● MARŢI, 11 iunie
Cantitatea mierii de mai pe alocuri este mai mică decât anul trecut
Apicultorii constată că albinele nu au reuşit să adune prea multă miere de mai. Pe alocuri cantitatea este chiar mai mică decât anul trecut, când a fost un an secetos. Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, Ştefan Condratiuc, a spus că dacă în an s-a acumulat în jur de 30-40% din volumul tradiţional de miere de mai, anul acesta unii apicultori nu au extras mai nimic. Situaţia este provocată de înflorirea devreme a salcâmului şi ploile care au urmat. Ştefan Condratiuc spune că salcâmul a înflorit la începutul lunii mai, când nu toate familiile de albine erau dezvoltate şi nu au fost în stare să adune polen, iar mai apoi au dat ploile şi au spălat polenul rămas. Ştefan Condratiuc estimează că în medie circa 20-25% din numărul total de familii de albine au fost pierdute. Acum un kilogram de miere de mai costă în jur de 70-80 de lei.
Asocierea producătorilor ar putea impulsiona exporturile agroalimentare, studiu
Soluţionarea problemelor cu care se confruntă exportatorii moldoveni depinde de îmbunătăţirea administrării vamale sau fiscale, notează Dan Vulpe, coautor al studiului „Bariere interne la comerţul de fructe şi legume din Republica Moldova – dincolo de abordări simpliste”. Cât priveşte producătorii, autorii studiului le recomandă să se asocieze pentru a impulsiona exporturile. Astăzi exporturile de produsele agroalimentare alcătuiesc 42-48% din totalul exporturilor moldoveneşti. Barierele evidenţiate de exportatori se referă la procedura dificilă de perfectare a documentelor pentru export, la controalele excesive ale fiscului şi amenzile mari aplicate, la taxele neregulamentare percepute de unii inspectori vamali şi la procedura de vămuire care solicită prea mult timp. Referindu-se la piaţa Federaţiei Ruse, unde sunt livrate circa 80% din produsele agroalimentare moldoveneşti, inclusiv în stare proaspătă, Dan Vulpe a constatat că în ultima perioadă consumatorii tot mai mult migrează de pe segmentul pieţe mici, în aer liber, pe segmentul supermarketuri. Dan Vulpe a mai spus că, odată ce Federaţia Rusă a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe piaţa rusă au pătruns mai mulţi producători străini, ceea ce a creat o concurenţă mai mare. În ceea ce priveşte autorităţile, Dan Vulpe, a spus că acestea ar putea simplifica legislaţia privind obţinerea documentelor de export. Prezent la întrunirea republicană a exportatorilor, unde a fost prezentat studiul, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a spus că ministerul întreprinde eforturi pentru a exclude barierele existente şi a impulsiona vânzările produselor moldoveneşti peste hotare. Iar directorul Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, a remarcat că indicatorii de timp pentru procedura de vămuire se îmbunătăţesc. Actualmente procedura durează mai puţin de 30 min, dar se lucrează în continuare pentru a reduce şi mai mult timpul de aflare în vamă.
În luna mai preţul unor legume a crescut de două ori
În luna mai, faţă de luna aprilie curent, preţurile la produsele alimentare s-au majorat cu 2,9%, iar la mărfurile nealimentare cu 0,4%. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, cartofii s-au scumpit cu 51,6%, ceapa uscată – cu 61,8%, iar morcovii – cu 30,1%. De asemenea, preţul la sfecla roşie s-a majorat cu 18,2%, fructele proaspete – cu 13,0%, ouăle de găină – cu 4,2%. Peştele proaspăt şi congelat s-a scumpit cu 2,6%, iar carnea, preparatele şi conservele din carne – cu 1,4%. Totodată, în mai au scăzut preţurile la unele legume proaspete. S-au ieftinit castraveţii – cu 14,8%, roşiile – cu 10,7%, dovleceii – cu 2,4%, ciupercile – cu 1,9% şi varza – cu 0,8%. Datele statistice mai arată că în mai au crescut preţurile la costume de baie pentru femei, rochii pentru femei şi haine pentru copii. De asemenea, au crescut preţurile la sandale, detergenţi, medicamente, instrumente pentru igiena personală şi materiale de construcţie. Concomitent, în luna mai au scăzut preţurile la lemne pentru foc şi cărbune de pământ – cu 0,2% şi respectiv 0,1%.
Administrarea vamală şi fiscală afectează negativ productivitatea companiilor, studiu
Unele dintre cele mai presante probleme în mediul de afaceri, care afectează negativ productivitatea şi competitivitatea companiilor sunt administrarea vamală şi fiscală. Astfel arată datele unui studiu lansat de Banca Mondială - „Moldova: Priorităţi de politici pentru dezvoltarea sectorului privat”. Alte probleme care afectează negativ productivitatea companiilor sunt reglementarea în afaceri, cu accent pe domeniile licenţe, autorizaţii, permise şi inspecţii; cadrul concurenţial; şi accesul la finanţare. Deşi în ultimii ani au fost realizate progrese în domeniile respective şi Guvernul şi-a exprimat angajamentul de a realiza reforme în domeniile relevante, mai sunt multe de făcut. În administrarea vamală, studiul subliniază că performanţa companiilor din Moldova este afectată de întârzieri, cerinţe şi practici de evaluare imprevizibile, inspecţii împovărătoare şi corupţie. Aceste practici conferă incertitudine şi sporesc costurile de tranzacţii ale companiilor în întreaga economie.În domeniul administrării fiscale, companiile sunt afectate de lipsa consecvenţei în aplicarea amenzilor şi sancţiunilor. Aceasta este (parţial) cauzată de ambiguitatea legislaţiei fiscale şi a deciziilor, scrisorilor şi altor documente aferente. Companiile întâmpină costuri mai mari de reglementare ca urmare a cerinţelor legate de licenţe, permise, autorizaţii şi inspecţii, care se suprapun. În 2012, managerii au raportat că 10 la sută din timpul lor era dedicat conformării cu reglementările guvernamentale din numele firmelor lor.
● MIERCURI, 12 iunie
Prognoze: Roada de floarea-soarelui va fi mai mare decât anul trecut
Prognoza pentru floarea-soarelui în acest an este de 1,5-1,7 tone de seminţe la hectar. În anul 2012 recolta medie a fost de 1 tonă la hectar. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că agricultorii au semănat peste 200 de mii de hectare cu floarea-soarelui. Autorităţile sunt îngrijorate de faptul că oamenii aleg să cultive prea multă floarea-soarelui, or această cultură seacă prea tare solurile şi extrage din ele foarte multe elemente nutritive. Ministerul încearcă să motiveze oamenii să o cultive mai puţin.Se recomandă să fie semănată pe acelaşi loc nu mai des de o dată la 5 ani. Cultivarea florii-soarelui în exces s-a început de la parcelarea terenurilor, atunci asolamentul a şi început a ceda. Cât priveşte produsul, Vasile Bumacov a comunicat că nu toată floarea-soarelui produsă în Moldova este consumată pe piaţa internă. O bună parte din aceasta este exportată fie ca seminţe, fie prelucrată – ulei.
Centrul agroalimentar Chişinău rămâne un proiect pe hârtie
După trei ani de lansarea iniţiativei de crearea a Centrului agroalimentar Chişinău, construcţia acestuia încă întârzie. Motivul: lipsa de bani. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), Valeriu Cosarciuc, care în 2010 era ministru al agriculturii, spune că iniţial s-au găsit bani pentru construcţia centrului, dar alegerile parlamentare au dat peste cap toate planurile. Valeriu Cosarciuc nu exclude că la mijloc ar putea fi şi careva interese ascunse, dar a spus că nu vrea să speculeze pe acest subiect. Şi actualul ministru al agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, spune că se pun beţe în roate. Proiectul privind crearea Centrului agroalimentar Chişinău a ajuns în Parlament, însă nu a fost votat pentru că ministerul se afla pe atunci în litigiu la acest subiect. Primarul de Ghidighici a acţionat ministerul în judecată insinuând că terenul pe care se doreşte construcţia centrului i-ar aparţine. Ulterior, instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză ministerului, dar a apărut problema banilor. În 2010 se propunea ca Centrul alimentar Chişinău să fie construit în apropiere de Universitatea Agrară. Scopul centrului era asigurarea pentru piaţa internă şi pentru export a unor produse agroalimentare calitative, sortate, spălate, împachetate şi păstrate în frigidere speciale.
Pentru a obţine beneficii din comerţul liber cu UE, Moldova trebuie să fie competitivă
Pentru a valorifica oportunităţile comerţului liber cu UE, Moldova trebuie să aibă o economie competitivă, subliniază vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, care s-a întâlnit, marţi, 11 iunie, cu negociatorul-şef din partea Comisiei Europene, Luc Devigne, pentru semnarea Acordului de creare a Zonei de Comerţ Liber, Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană. Valeriu Lazăr, a menţionat că Republica Moldova a reuşit să negocieze deschiderea celei mai prospere pieţe din lume – cea a Uniunii Europene – pentru mărfurile moldoveneşti, însă Zona de Comerţ Liber cu UE înseamnă şi deschiderea pieţei interne pentru produse europene. Pentru a valorifica oportunităţile oferite de acordul în cauză, agenţii economici din Moldova vor trebui să înveţe să facă faţă concurenţei cu producătorii europeni. Valeriu Lazăr a subliniat că Zona de Comerţ liber aprofundat şi cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu înseamnă doar relaţii comerciale extinse, ci şi crearea condiţiilor atractive pentru investiţii. În acest scop, Ministerul Economiei a elaborat o Foaie de parcurs pentru creşterea competitivităţii economiei naţionale, ce va fi expusă spre discuţii publice în următoarele zile. Luc Devigne a declarat că Republica Moldova a progresat cel mai repede dintre ţările membre ale Parteneriatului Estic, încheind negocierile pe marginea acordului în doar 16 luni. Totodată, a reuşit să obţină condiţii avantajoase, inclusiv o perioadă de tranziţie adecvată pentru anumite sectoare sensibile. Reprezentantul Comisiei Europene a precizat că Uniunea Europeană pregăteşte şi un pachet de asistenţă pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor moldoveneşti, dar şi pentru sectoarele economiei care vor avea nevoie de susţinere.
Moldova şi UE încep procedurile de parafare a Acordului de Comerţ Liber
Negocierile pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi UE au luat sfârşit oficial, miercuri, 12 iunie. Cele două părţi au demarat procedurile care urmează să ducă la parafarea acordului, cel mai probabil, în această toamnă, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Negociatorul-şef din partea Republicii Moldova, Octavian Calmâc, viceministru al economiei, a comunicat că negocierile s-au desfăşurat în 7 runde, un pic mai mult de un an, şi au fost cele mai rapide negocieri avute de UE cu un stat membru al Parteneriatului Estic. Viceministrul a mai spus că, estimativ, prevederile acordului urmează să fie aplicate de anul viitor. Acordul se va răsfrânge asupra întreg teritoriului Republicii Moldova, nu au fost făcute precizări speciale pentru regiunea transnistreană, iar la negocieri a participat un reprezentant al Tiraspolului. Negociatorul-şef din partea UE, Luc Devigne, a spus că europenii văd potenţial mare de colaborare cu Moldova. În cadrul negocierilor s-au discutat nu doar aspectele tarifare, ci şi cel care ţin de siguranţa alimentelor şi de siguranţa energetică. Oficialul european este convins că semnarea acordului va avea nu doar efecte directe asupra Moldovei, ci şi efecte indirecte pozitive, precum îmbunătăţirea cadrului economic şi atragerea investiţiilor străine. Conform unui studiu efectuat de UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător va impulsiona exporturile moldoveneşti în ţările europene cu 16%, iar PIB-ul ţării va spori cu 5,6%.
Moldtelecom este pregătit să lanseze portabilitatea numerelor de telefonie mobilă
Operator naţional de telecomunicaţii „Moldtelecom” este pregătit pentru lansarea portabilităţii numerelor de telefonie mobilă şi să primească clienţi din alte reţele de telefonie mobilă în cea Unite. În cadrul unei mese rotunde, la care au participat experţi din domeniul telecomunicaţiilor şi economiei, miercuri, 12 iunie, directorul general al SA „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu a salutat decizia ANRCETI, calificând-o drept una favorabilă pentru stimularea pieţei. Vitalie Iurcu a spus că portabilitatea numerelor este o măsură necesară pentru o dezvoltare productivă a mediului de telecomunicaţii din Moldova. Odată cu posibilitatea schimbării operatorului, dar cu păstrarea numărului, clientul nu va mai fi captiv al unui operator. Aplicarea portabilităţii va oferi clienţilor libera alegere a operatorului de telefonie, în funcţie de necesităţile de comunicare, calitatea serviciilor, acoperirea reţelei, experienţa de utilizare a produselor şi politica tarifară, a mai menţionat Vitalie Iurcu. În cadrul consultărilor, primul ministru al Comunicaţiilor din Republicii Moldova, Ion Casian, a declarat că există o tendinţă, atât în Republica Moldova, cât şi în alte ţări, de personalizare a numerelor de telefonie mobilă şi, în aceste condiţii, portabilitatea numerelor este una oportună. Expertul în e-guvernare, Ion Coşuleanu, a declarat că portabilitatea numerelor de telefonie mobilă va intensifica concurenţa între operatori şi va duce la îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Moldtelecom a fost prima companie care, la 30 aprilie curent, a semnat Acordul general cu Administratorul împuternicit al bazei de date - ÎCS „NP Base” privind organizarea, operarea, administrarea şi întreţinerea bazei de date centralizate pentru implementarea şi realizarea portabilităţii numerelor în Republica Moldova. În Republica Moldova serviciul de portare a numerelor va fi oferit gratuit, începând cu 1 iulie curent, în baza cererii depuse de abonat şi a unui act de identitate.
● JOI, 13 iunie
Moldova propune o formulă de restructurare a datoriei faţă de Gazprom
Moldova nu a discutat deocamdată cu Gazprom despre noul acord de livrare a gazelor naturale. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a declarat, după o vizită în capitala Federaţiei Ruse, că acum, când la Chişinău a fost învestit noul guvern, se va putea purcede în curând la negocieri. Vicepremierul a spus însă că a discutat cu oficialii de la Gazprom posibilitatea restructurării datoriilor faţă de furnizorul rus. „Am iniţiat procesul de restructurare a uneia din cele mai mari părţi a datoriei, care vine din sectorul termoenergetic. Ne propunem, spre toamna acestui an, să finalizăm acest proces. Va apărea o întreprindere nouă. Datoriile celor trei întreprinderi vor fi trecute prin succesiune către noua companie. Dacă analizăm, vedem că cea mai mare parte a datoriei, circa 160 mln dolari, este către Moldovagaz, al cărei acţionar majoritar este Gazprom. Noi propunem să fie restructurată această datorie pe 15 ani”, a precizat Valeriu Lazăr. Vicepremierul a mai spus că persoanele cu care a dialogat la Gazprom s-au arătat interesate de formula propusă, dar răspunsul urmează să-l dea ulterior. Datoria Moldovagaz faţă de Gazprom este de peste 500 mln dolari. Regiunea transnistreană are o datorie care a depăşit, conform unor date, 3,5 mlrd dolari.
Circa 170 de beneficiari au accesat credite în cadrul MoREEFF
Circa 170 de beneficiari din rândul asociaţiilor proprietarilor de locuinţe, companiilor de administrare a fondului locativ, dar şi locatari-persoane fizice au accesat credite în cadrul Facilităţii de Finanţare a Eficienţei Energetice în sectorul rezidenţial (MoREEFF), finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Datele au fost prezentate la un eveniment organizat de BERD, dedicat eficienţei energetice în Republica Moldova. Programul MoREEFF a fost lansat în octombrie 2012 şi este susţinut de BERD cu un credit în valoare de 35 de milioane de euro. Finanţarea este oferită prin patru bănci locale. „Facturile la energia termică sunt o povară pentru familiile din Moldova, iar pierderile de căldură sunt mari. Programul MoREEFF ajută familiilor să-şi renoveze locuinţele, să instaleze ferestre energo-eficiente, să izoleze pereţii şi acoperişurile, să efectueze alte lucrări care sporesc eficienţa energetică”, a specificat directorul Reprezentanţei BERD în Republica Moldova, Julia Otto. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a spus că sporirea eficienţei energetice este un obiectiv important, având în vedere că Republica Moldova importă în proporţie de 90% resursele energetice. Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă a spus că este şi contribuţia de 30% din valoarea proiectului, cu care trebuie să vină potenţialul beneficiar, dar se caută soluţii. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Marcel Răducan, a spus că, beneficiind de sprijinul BERD, ministerul elaborează standardele de eficienţă energetică în clădiri. Se lucrează şi asupra Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice a blocurilor de locuit, la diversificarea mecanismelor de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică. BERD este unul din cei mai mari investitori în Republica Moldova. Până în prezent a semnat 99 de proiecte, în sumă de 747 mln leuro.
Bilete la avion spre Veneţia şi Roma, începând cu 20 de euro
Din 24 septembrie, călătorii vor putea procura bilete la avion spre Veneţia şi Roma începând cu 20 de euro într-o direcţie. În urma unei colaborări cu Aeroportul Internaţional Chişinău, compania aeriană Wizz Air a lansat 2 curse spre Italia la preţuri reduse. Biletele sunt puse deja în vânzare şi pot fi rezervate pe situl oficial al companiei. Preţul acestora variază între 20 şi 150 de euro, în dependenţă de perioada solicitată. Zborurile vor fi operate de 2 ori pe săptămână, marţi şi sâmbătă. Directorul general interimar al Aeroportului Internaţional Chişinău, Petru Jardan, a spus, la o conferinţă de presă, că primul pas a fost semnarea Acordului de aderare a Moldovei la Spaţiul Aerian Comun European. „Am elaborat o politică de stimulare a companiilor aeriene care dezvoltă rute şi direcţii noi. Preţurile anunţate sunt îndrăzneţe, până acum nu am avut aşa preţuri mici”, a spus Petru Jardan. Reprezentanta companiei Wizz Air, Tamara Mshvenieradze, a spus că această colaborare cu aeroportul Republicii Moldova este de succes, iar cu timpul se va extinde şi vor fi deschide curse noi. În cadrul unei întrevederi, la Bruxelles, cu directorul comercial Wizz Air, Gyorgy Abran, premierul Iurie Leancă a spus că Guvernul Republicii Moldova a creat condiţiile necesare pentru ca serviciile în domeniul aerian să fie mult mai accesibile.Gyorgy Abran a spus că Wizz Air preconizează să transporte până la 60 de mii de pasageri pe aceste 2 curse ce asigură legătura dintre Chişinău şi Italia. Acordul privind Spaţiul Aerian Comun dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova a fost semnat la 26 iunie 2012, la Bruxelles. Compania Wizz Air este un operator de zboruri low-cost din Europa Centrală şi de Est. Activează în 33 de ţări şi are peste 270 de rute.
● VINERI, 14 iunie
Cireşele şi vişinele crapă de la ploaie
Ploile abundente din ultima perioadă le dau bătăi de cap proprietarilor livezilor de cireşele şi vişine. Fructele crapă, iar odată cu aceasta scad şansele de a le vinde la un preţ bun. Mihai Cojocaru, producător de cireşe, a comunicat că primăvara devreme copacii trebuie irigaţi, iar apoi fructele trebuie stropite cu o soluţie specială ca să nu crape de la prea multe ploi. Dacă fructele nu au fost tratate până să se coacă, nu mai pot fi salvate. Producătorul afirmă că anul acesta cireşii au rodit bine şi fructele sunt exportate preponderent în Rusia. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, spune că există diferite probleme când plouă, dar sunt şi mai multe atunci când nu plouă, iar oamenii ar trebui să se adapteze. La piaţă cireşele costă între 14 şi 20 de lei per kilogram. Vişinele sunt mai ieftine . Preţul acestora ajunge şi la 10 lei kilogramul.
Informaţii desecretizate despre companiile offshore ale unor businessmeni transnistreni
Organizaţia neguvernamentală „PARTICIP” din Republica Moldova, cu susţinerea Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (International Consortium for Investigative Journalism, ICIJ) a dat publicităţii informaţii desecretizate despre oameni de afaceri transnistreni care sunt fondatori de companii offshore pe Insulele Virgine Britanice. Potrivit datelor Centrului pentru Transparenţă şi Participare Civică „PARTICIP”, obţinute datorită programului transnaţional OffshoreLeaks, fondatorii holdingului transnistrean „Sheriff”, Victor Guşan şi Ilia Kazmalî, prima dată au devenit acţionarii unor companii offshore de pe insulele din Marea Caraibelor în 2004. „Documentele OffshoreLeaks arată că în 2004 Guşan şi Kazmalî au creat pe Insulele Virgine 4 companii offshore. Până atunci niciunul din ei nu deţinea companii în paradisul impozitelor Mării Caraibelor”, constată autorii articolului. În 2004 prima companie offshore a oamenilor de afaceri transnistreni în zona Insulelor Virgine a devenit „Vanora Financial Ltd”. Peste câteva zile de la „debutul” din Marea Caraibelor, la 20 aprilie 2004 Guşan şi Kazmalî devin co-fondatori ai „Civilpark Limited”. Iar peste încă 3 zile businessmenii de la „Sheriff” au fondat încă 2 companii în această zonă – „Finacial Ltd” şi „Orion Intervest Ltd”. În următorii ani unele din aceste companii offshore figurau printre furnizorii de produse pentru reţelele de magazine din regiunea transnistreană. E de remarcat că aceste companii au fost înregistrate prin intermediul „Commonwealth Trust Limited”, pe care experţii comisiei de servicii financiare din Insulele Virgine de mai multe ori au acuzat-o că încalcă legislaţia cu privire la combaterea spălărilor de bani.
