●LUNI, 10 iulie
Aeroportul Internațional Mărculești se transmite în administrarea Ministerului Economiei
Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Mărculești” se transmite în administrarea Ministerului Economiei. O decizie în acest sens a aprobat Guvernul. Vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei, a menționat că Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Mărculești” a fost fondată în 2004 și are o suprafață de peste 265 de hectare. Totodată, dispune de o infrastructură complexă, fapt ce a determinat crearea, în baza ei, a unei zone economice libere. „În pofida măsurilor întreprinse, situația economică și financiară a acestei întreprinderi se înrăutățește. În zona economică liberă s-au înregistrat doar opt rezidenți, dintre care doar unul în ultimii ani. Totodată, întreprinderea înregistrează constant, în ultimii trei ani, pierderi. În anul trecut – 54 mln lei”, a raportat Octavian Calmâc. În opinia sa, delimitarea activităților aeroportului de cele desfășurate în zona economică liberă, precum și înlăturarea deficiențelor în gestionare sub aspect managerial și corporativ, ar putea schimba spre bine lucrurile la această întreprindere. Ministerul Economiei deține competențe de promovare a politicilor de atragere a investițiilor în zonele economice libere.
Activitatea întreprinderilor de stat și municipale va fi reglementată de o nouă lege
Activitatea întreprinderilor de stat și municipale va fi reglementată de o nouă lege, proiectul căreia a fost aprobat de Guvern și urmează să treacă și prin procedură parlamentară. Proiectul reglementează particularităţile fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderilor de stat şi municipale, modul de administrare a bunurilor transmise acestora, procedura de reorganizare sau dizolvare, componenţa, atribuţiile şi răspunderea organelor de conducere etc. Printre noutățile proiectului se numără fixarea unui plafon de minimum 5000 de lei pentru capitalul social al întreprinderilor. De asemenea, se propune stabilirea unui regim juridic special, cu înregistrare distinctă în evidența contabilă, pentru bunurile publice şi cele cu destinaţie socială, astfel încât acestea să nu poată fi înstrăinate. Atribuţiile consiliului de administraţie vor fi extinse. Consiliul va determina indicatorii de performanţă ai întreprinderii şi criteriile de evaluare, va aproba planul de afaceri şi va monitoriza executarea acestuia. DE asemenea, va selecta prin concurs administratorul întreprinderii. Suplinite vor fi și atribuţiile fondatorilor şi ale administratorilor întreprinderilor de stat/municipale. În particular, fondatorul urmează să autorizeze achiziţionarea bunurilor a căror valoare constituie peste 25% din valoarea activelor nete sau depăşește suma de 400 de mii de lei. O altă propunere se referă la instituirea comisiilor de cenzori, care vor exercita semestrial controlul activităţii economico-financiare a întreprinderii, inclusiv al procedurilor de achiziţie. Documentul include și prevederi privind dizolvarea benevolă a întreprinderilor de stat/municipale, în condițiile în care în prezent circa 320 de întreprinderi de stat nu activează și urmează să fie lichidate. Este propusă stabilirea unui termen limită de doi ani pentru reorganizarea întreprinderilor de stat/municipale în societăți comerciale sau instituţii publice. În anul 2016, autorităţile publice locale administrau 550 de întreprinderi municipale, iar autorităţile publice centrale – 250 de întreprinderi de stat.
● MARŢI, 11 iulie
Johannes Hahn la Chișinău: Eficienţa energetică oferă oportunități de creștere economică
Eficienţa energetică va fi inclusă pe agenda Summitului Parteneriatului Estic (PaE) din 24 noiembrie. Acest fapt va permite Chișinăului să-și demonstreze determinarea pe care o are în preluarea şi transpunerea întregului pachet de legislaţie al Uniunii Europene în legislația națională, a declarat vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei, la o conferință de presă susținută alături de comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, şi directorul general al Directoratului general pentru energie a Comisiei Europene, Dominique Ristori, după cea de-a noua reuniune a dialogului ministerial informal al PaE, care a avut loc la Chişinău în data de 10 iulie. Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a spus că eficienţa energetică este un sector care oferă oportunităţi pentru creşterea economică, reduce dependenţa de furnizorii din exterior şi creşte nivelul de securitate. „Eficienţa energetică este astăzi un subiect la ordinea zilei şi în marele oraşe, nu doar în ţările PaE. UE îşi asumă responsabilitatea de a urmări impactul direct al acestui sector, de a îmbunătăţi siutaţia în regiune. Aceasta contribuie la reducerea emisiilor de seră şi la protecţia mediului înconjurător”, a declarat Johannes Hahn. La rândul său, directorul general al Directoratului general pentru energie a Comisiei Europene, Dominique Ristori, a spus că emisiile de gaze sunt o problemă care afectează astăzi absolut pe toţi. „Nu doar guvernele naționale, dar toţi actorii cheie din regiune ar trebui să se implice. Eficienţa energetică este crucială pentru securitate. Aceste subiecte vor fi discutate la Summitul din 24 noiembrie de la Bruxelles”, a menționat Dominique Ristori. Miniștrii afacerilor externe ai țărilor Parteneriatului Estic (PaE) au participat luni, 10 iulie, la cea de-a noua reuniune a dialogului ministerial informal al PaE. Evenimentul a cuprins și reuniunea la nivelul miniștrilor care gestionează domeniul energetic din cele șase state ale PaE (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), găzduită de Ministerul Economiei.
Se scumpesc carburanții
După ce acum două săptămâni prețurile plafon la carburanți au fost micșorate, marți, 11 iulie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețuri mai mari. Astfel, începând de miercuri prețul plafon pentru un litru de benzină crește cu 30 de bani, iar pentru motorină cu 37 de bani. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit prețul plafon de 16,32 lei. Iar motorina va costa cel mult 13,98 lei. Prețurile plafon sunt valabile până pe 25 iulie. ANRE îndeamnă cetățenii să semnalizeze cazurile în care stațiile PECO afișează prețuri mai mari decât prețurile plafon la linia verde: +373 800 10 800 sau la adresa electronică anre@anre.md.
● MIERCURI, 12 iulie
Persoanele fizice vor beneficia în 2018 de scutiri mai mari
În 2018, mărimea scutirii personale acordate persoanelor fizice (venituri pentru care nu se aplică impozitul pe venit) se va majora și va constitui 11280 de lei, față de 10620 de lei în 2017. Va spori și scutirea pentru persoanele întreținute, de la 2340 de lei în anul curent la 2530 de lei în anul viitor, potrivit proiectului politicii fiscale și vamale pentru 2018, expus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice cu mediul de afaceri și comunitatea de experți. Cotele de impozitare rămân cele aplicate în prezent: 7% și 18%, dar cresc tranșele de venit impozabile. Astfel, impozitul de 7% se va aplica pentru veniturile impozabile de până la 33000 de lei (comparativ cu 31140 de lei în prezent), iar 18% – pentru veniturile care depășesc suma respectivă. Se prevede ca sumele de bani primite sub formă de ajutor material din partea sindicatelor să nu fie impozitate dacă nu depășesc mărimea salariului mediu prognozat pentru economie. Proiectul politicii fiscale și vamale pentru 2018 prevede armonizarea în continuare a legislației în parte ce ține de impozitarea cu TVA și accize la directivele europene. De asemenea, ar urma să fie eliminate treptat facilitățile fiscale și vamale acordate magazinelor duty-free. Se propune și extinderea bazei de aplicare a impozitului pe avere, adică nu doar asupra unor imobile luxoase (ca în 2017) , dar și asupra automobililor cu valoare mai mare de 1,5 mln lei. Consultările publice continuă până la 17 iulie. Ministrul finanțelor Octavian Armașu a menționat de mai multe ori că se vor depune toate eforturile ca acest document, precum și proiectul legii bugetului pentru 2018, să fie examinate și aprobate până la finele anului curent.
Şase administratori ai Moldova Agroindbank au fost amendați
Şase administratori ai Băncii Comerciale „Moldova Agroindbank” au fost amendați de către Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Mărimea amenzilor oscilează între 99 de mii şi 165 de mii lei, suma totală depășind 760 de mii de lei. Potrivit unui comunicat de presă al BNM, sancțiunea a fost aplicată ca urmare a unui control la bancă, în cadrul căruia s-a constatat încălcarea prevederilor Legii instituțiilor financiare și a unor acte normative ale BNM. Încălcările depistate se referă la nerespectarea de către bancă a cerințelor prudențiale specifice activității de creditare, concentrarea riscurilor, clasificarea activelor etc. Suma amenzilor va fi virată în bugetul de stat. Membrii Comitetului de conducere, dar și ai Consiliului băncii au fost avertizați asupra neadmiterii încălcărilor actelor normative și asupra posibilității de aplicare a unor sancțiuni mai aspre în cazul nelichidării în termenul stabilit a încălcărilor constatate sau comiterii repetate a acestora.
●JOI, 13 iulie
Peste 6 tone de caise moldovenești, returnate din Federația Rusă
Peste șase tone de caise din Republica Moldova au fost returnate de către inspectorii Rosselhoznadzor din Rusia în urma verificării fitosanitare la punctul de control auto internațional „Novîie Iurkovici”. Potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina electronică a Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară, în cele 6,5 tone de caise moldovenești a fost descoperită molia orientală, motiv pentru care toată producția a fost returnată exportatorului. Şeful Serviciului comunicare cu mass-media al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Constantin Rotaru, a declarat că deocamdată la ANSA nu a parvenit o înștiințare oficială pe marginea acestui caz. Agenția va veni cu o reacție în momentul în care va fi informată despre acest lot.
Sistemul financiar-bancar rămâne expus riscurilor de fraudare, experți
Sistemul financiar-bancar din Republica Moldova rămâne în continuare expus unor riscuri sporite de fraudare. Experții independenți semnalează mai multe încercări ale autorităților de a legaliza fondurile sustrase în mod fraudulos. Constatarea este făcută de către Transparency International Moldova și IDIS Viitorul într-un raport privind monitorizarea evoluțiilor din sector în perioada decembrie 2016 – mai 2017. Joi, 13 iulie, la o conferință de presă, fostul ministru al finanțelor Veaceslav Negruța, unul dintre autorii raportului, a spus că memorandumul semnat de către Republica Moldova cu Fondul Monetar Internațional, în noiembrie 2016, prevede o serie de recomandări pe care autoritățile moldovenești trebuie să le respecte. Unele termene stabilite sunt însă tărăgănate, iar nerespectarea angajamentelor asumate ar putea pune în dificultate dialogul cu FMI la următoarea întâlnire. Veaceslav Negruța amintește că autoritățile au avut obligația de a face un audit la fiecare bancă comercială privind transparența acționariatului, respectarea normelor prudențiale de creditare etc. Potrivit expertului, dialogul cu FMI ar putea fi influențat și de nerespectarea angajamentului privind transparența acționariatului în cazul pachetelor de acțiuni care se încearcă a fi înstrăinate: 41% la Victoriabank, 42% la Moldova Agroindbank şi 64% la Moldincombank. „Aceste pachete sunt blocate prin deciziile Băncii Naționale. Cu transparența este o problemă și probabil cea mai mare și posibil să creeze dificultăți mari în dialogul cu FMI”, a subliniat Veaceslav Negruța. Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a spus că, deși guvernanții au raportat partenerilor de dezvoltare că și-au îndeplinit angajamentele în domeniul financiar-bancar, societatea civilă constată că realitatea este alta. Aceasta a amintit că a fost blocat, la insistența societății civile și a partenerilor de dezvoltare, proiectul de lege privind legalizarea capitalului și stimularea fiscală, un proiect care prezenta riscul legalizării banilor fraudaţi. Potrivit președintei Transparency, în prezent legalizarea banilor fraudați ar avea loc dacă 40% din valorile imobiliare de stat din portofoliul BNM ar fi procurate de către investitori cu mijloace de origine frauduloase, care ulterior ar putea obținute mijloace financiare de la stat. „Povara riscă să rămână tot pe umerii societății. Pericolul fraudelor din sistemul bancar se menține, există și pericolul fraudării în sistemul asigurărilor, care este foarte puțin transparent și nu este în vizorul organelor de stat. Sectorul financiar se dezvoltă absolut neproporțional realităților de astăzi. Riscăm să ajungem o ţară care provoacă destabilizare nu doar aici pe loc, dar și în întreaga regiune”, a spus Lilia Carasciuc. Raportul privind monitorizarea evoluțiilor din sector în perioada decembrie 2016 – mai 2017 a fost realizat de către Transparency International Moldova și IDIS Viitorul în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption”.
Investigarea fraudei bancare decurge lent, raport
Investigarea fraudei bancare din Republica Moldova decurge lent. Se constată o mimare a investigațiilor. Din banii furați avem zero procente recuperare, se menționează într-un raport prezentat de Transparency International Moldova și IDIS Viitorul. Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, unul dintre autorii raportului, a spus, joi, 13 iulie, la o conferință de presă, că acțiunile lansate de către autorități în vederea recuperării banilor scoși din sistemul bancar încă nu și-au demonstrat eficienta. Constatarea de bază este că investigarea furtului miliardului nici nu a început. „Investigarea va începe atunci când raportul Kroll I va fi tratat cu seriozitate de către autorități și vor începe să analizeze tot ce este scris în raport. Acolo sunt date nume ale unor anumiți actori, anumite operațiuni, transferuri de date”, a spus Veaceslav Negruța. Potrivit expertului, investigația nu avansează, iar până la adevăratele recuperări mai este timp. Promovarea legii privind crearea Agenției de recuperare a bunurilor infracționale provoacă îngrijorare. Prevederea potrivit căreia angajații instituției vor beneficia de un anumit procent din mijloacele recuperate este lipsită de sens, a spus Veaceslav Negruța. „A trecut o perioadă lungă pentru ca anumite mijloace să mai poată fi recuperate. Instituțiile statului intenționat au tărăgănat aceste investigații, creând doar impresia că se investighează, dar în realitate au creat un coridor pentru alte fraude din bugetul de stat”, a declarat Veaceslav Negruța. Veaceslav Ioniță, și el autor al raportului, a spus că anterior Guvernul a anunțat că a fost recuperat un miliard de lei din frauda bancară. Fostul deputat susține însă că acești bani nu au nimic în comun cu frauda bancară. 80%, sunt banii cetățenilor care au avut credite la bănci, iar încă 20% au fost adunați din procedurile de insolvabilitate de la unele companii care au avut anumite probleme în a întoarce banii. „La ziua de astăzi din banii fraudați avem zero procente recuperare”, a declarat Veaceslav Ioniță. Mariana Raţă, jurnalist la Centrul de Investigații Jurnalistice, a spus că judecătorii proceselor dintre BEM, Unibank și Banca Socială, pe de o parte, și companiile care au luat credite neperformante, pe de altă parte, emit în continuare ordonanțe prin care legalizează transferurile de bani de la companiile care au luat credite neperformante către zone offshore. „Prin judecată se blochează procedura de a lua activele care au fost gajate la acordarea creditelor neperformante”, a spus Mariana Raţă. Și Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a remarcat că se mimează investigația. „Fiecare zi de întârziere, de tărăgănare a acestei investigații scade șansele de a recupera acești bani. O altă ieșire din situație decât o investigație internațională nu avem”, crede Lilia Carasciuc. Raportul privind rezultatele monitorizații recuperării fondurilor fraudate a fost realizat de către Transparency International Moldova și IDIS Viitorul în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption”.
Parlamentul a ratificat un nou program IFAD pentru susținerea agriculturii
Parlamentul a ratificat joi, 13 iulie, Acordul de finanțare dintre Republica Moldova, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă și Fondul fiduciar al Programului de adaptare a micilor producători în vederea realizării Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD VII), semnat la Roma la 11 aprilie 2017. Valoarea proiectului este de 23,7 milioane de dolari, dintre care 5,5 milioane de dolari sunt sub formă de grant. Potrivit viceministrului agriculturii și industriei alimentare, Vasile Luca, creditul în mărime de 18,2 milioane de dolari este acordat pentru o perioadă de 25 de ani, cu o perioadă de grație de cinci ani, la o rată fixă a dobânzii de 1,25% și comision pentru deservire în mărime de 0,75%. În cadrul proiectului este prevăzută construcția a 24 de rețele de aprovizionare cu apă pentru irigare pentru 75 de producători agricoli, cu un potențial de irigare acoperind o suprafață de 1400 ha. Pentru cultivarea culturilor cu valoare înaltă pe suprafețe irigate urmează a fi create peste 700 de locuri de muncă, dintre care 280 permanente. De asemenea, în cadrul proiectului urmează a fi reabilitate 12 segmente de drum pentru facilitarea accesului agricultorilor la zonele de producere, de care vor beneficia 50 de întreprinderi și peste 1200 de familii din 12 sate. Totodată, aproximativ 420 de fermieri vor beneficia de granturi pentru realizarea măsurilor de îmbunătățire a rezistenței la schimbările climatice. La fel, de credite în condiții preferențiale vor beneficia peste 450 de micro antreprenori, 150 de tineri antreprenori și cel puțin 20 de întreprinderi mici și mijlocii. Pentru diminuarea efectului de erodare a solului și micșorarea impactului produs de schimbările climaterice, în cadrul proiectului va fi finanțată construcția și reabilitarea lacurilor de acumulare a apei de la precipitații cu o suprafață de peste 30 de hectare, vor fi plantate sau reabilitate 200 de hectare de fâșii forestiere și 200 de hectare de terenuri înierbate. Tratatul va intra în vigoare după promulgarea de către șeful statului a legii pentru ratificare. Perioada de implementare a acordului este de șase ani, urmând să fie finalizat în anul 2022.
●VINERI, 14 iulie
Evoluția ÎMM-urilor în 2016
Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici și mijlocii pe parcursul anului trecut au însumat 125 de milioane lei, ceea ce reprezintă 41,5% din veniturile din vânzări în total pe economie. Numărul ÎMM-urilor a constituit 51,6 mii, în creștere cu o mie de întreprinderi față de anul 2015. Acestea alcătuiesc 98% din numărul total de întreprinderi din țară. Numărul persoanelor care au activat în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii pe parcursul anului 2016 a constituit peste 300 de mii de persoane sau 61% din numărul total de angajați ai întreprinderilor din economia națională. Potrivit Ministerului Economiei, 40% din totalul întreprinderilor mici și mijlocii își desfășoară activitatea în domeniul comerțului. Acestora le revine contribuția majoră în totalul veniturilor de vânzări generate de ÎMM-uri, de circa 49% (sau 61 de milioane de lei). Întreprinderile din comerț sunt urmate de ÎMM-urile din industria prelucrătoare –8,5% din total. În profil teritorial, în anul 2016 ÎMM-urile au fost localizate preponderent în municipiul Chișinău – 65%, fiind urmate de cele din regiunea centru – 15%, nord – 12% și sud – 5%. ÎMM-urile din municipiul Chișinău au generat venituri din vânzări în sumă de 81 de milioane de lei (65%). Pe parcursul întregii perioade de derulare a Programului de atragere a remitenților în economie PARE 1+1, investițiile au fost finanțate cu suportul Uniunii Europene. Suma totală a granturilor acordate constituie 152 de milioane de lei, iar investițiile în economie sunt în jur de 550 de milioane de lei. Respectiv, fiecare leu acordat sub formă de grant a generat circa 3,6 lei investiții în economie. Din numărul total de beneficiari, 57% au investit în domeniul agriculturii, iar 24% în servicii și 19% în producere. Cele zece Incubatoare de Afaceri (IA) incubează 144 de companii, care generează cumulativ 600 de locuri de muncă. Cifra de afaceri totală a rezidenților din cadrul IA este de peste 94 de milioane de lei, raportată la situația din 31 decembrie 2016.
●SÂMBĂTĂ, 15 iulie
Taxa de drum pentru mașinile înregistrate în străinătate va fi redusă
Deputații au votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede reducerea treptată cu 30% a taxei pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele înmatriculate în străinătate. În nota informativă a proiectului se menționează că în prezent taxa pentru folosirea drumurilor naționale de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova nu se aplică autovehiculelor înmatriculate în statele cu care Moldova a încheiat acorduri bi- și multilaterale privind transportul rutier fără achitarea taxelor rutiere. Totodată, practica demonstrează, inclusiv prin constatarea de către autoritățile Republicii Moldova, că în pofida existenței Acordurilor bilaterale sau multilaterale în domeniul transporturilor de mărfuri, care prevăd scutirea în mod reciproc a oricărui tip de taxă rutieră, țările partenere nu își onorează obligațiile prevăzute în Acorduri. În această situație, Republica Moldova scutește practic toate autovehiculele străine care intră sau traversează teritoriul țării și care utilizează infrastructura drumurilor, iar autovehiculele naționale pe teritoriul țărilor partenere achită taxele respective. O altă problemă ține de mărimea taxei pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, care, pe de o parte, este achitată de un număr mic, iar, pe de altă parte, aceasta este la un nivel foarte înalt comparativ cu țările din regiune. Potrivit autorilor proiectului, în prezent, conducătorii străini de autovehicule ocolesc Moldova din cauza taxelor mai mari decât în regiune. Republica Moldova aplică o taxă pentru tranzit în mărime de 85 de euro, în timp ce în România şi Bulgaria aceasta este de 11 euro. Astfel, taxa urmează să fie redusă treptat cu 30%, fapt ce va face Moldova mai competitivă. De asemenea, în proiect sunt prevăzute taxe mai mari pentru folosirea drumurilor de către autovehicule înmatriculate și neînmatriculate în Moldova de mare tonaj a căror masă totală sau a căror dimensiuni depășesc limitele admise de legislaţie. Deputatul PSRM, Oleg Lipskii, a venit cu propunerea ca în cazul constatării organelor competente a lipsei achitării taxei de utilizare a drumului, să fie aplicată o amendă în valoare de 500% din suma amenzii aplicate. Propunerea nu a fost susținută de plenul Parlamentului.
Legea Biroului istoriilor de credit, în lectură finală
Parlamentul a votat în lectură finală, cu 74 de voturi, proiectul de modificare şi completare a mai multor acte legislative care se referă la Biroul istoriilor de credit (BIC). Una dintre noutăți este extinderea listei surselor de formare a istoriei de credit pentru un profil financiar mai amplu al solicitantului de împrumut. Potrivit modificărilor, perioada de prezentare a informațiilor de către sursele de formare a istoriei de credit a fost micșorată de la șapte la cinci ani. De asemenea, în proiectul de lege au fost incluse un șir de prevederi care vin în apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, care sunt subiecți ai istoriilor de credit, cum ar fi: posibilitatea inserării unui mesaj în istoria de credit, la cererea subiectului istoriei de credit, în cazul dezacordului cu informaţia inclusă, precum şi a unui mesaj de alertă în cazul furtului sau pierderii actelor de identitate. În cazul refuzului creditorului de a elibera credit din cauza istoriei negative, subiectul istoriei de credit va putea primi gratuit o copie de pe raportul de credit. Totodată au fost operate modificări la Codul Contravenţional şi Codul Penal ce vizează stabilirea unor sancţiuni pentru nerespectarea de către sursele de formare a istoriei de credit și de către utilizatorii istoriilor de credit a regulilor stabilite prin lege şi prin actele normative ale CNPF, precum şi pentru neexecutarea prescripţiilor CNPF privind înlăturarea încălcărilor depistate în activitatea acestora.
