RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 10-15 septembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 10 septembrie] [Două ministere vor negocia proiectul Acordului bilateral cu Rusia în domeniul energetic] Ministrul Economiei şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene vor negocia cu Federaţia Rusă Acordul interguvernamental privind cooperarea în domeniul energetic. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a declarat că proiectul acordului este un produs al mai multor autorităţi publice, inclusiv a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. „Prevederile acestui proiect de acord îşi propun să acopere toate elementele de interacţiune în acest domeniu, inclusiv asigurarea Republicii Moldova în integritatea sa cu gaze naturale, reflectând viziunea Moldovei asupra acestei probleme, cât şi asupra tranzitării gazelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova spre Balcani. De asemenea, proiectul acoperă elementele ce vizează producerea şi exportul de energie electrică, precum şi colaborarea în domeniul sporirii eficienţei energetice şi producerii energiei din surse regenerabile”, a spus vicepremierul. [Japonezii vin în ajutorul producătorilor agricoli din Moldova] Tranşele pe care trebuie să le restituie până la sfârşitul acestui an producătorii beneficiari de împrumuturi în cadrul proiectului 2 KR, în sumă totală de 35 mln lei, vor fi achitate până la sfârşitul anului 2013. Acest fapt a fost convenit cu ambasadorul Japoniei şi alţi oficiali japonezi, a comunicat premierul Vlad Filat. „Partenerii noştri japonezi înţeleg ce înseamnă consecinţele unei secete, precum acesta care a afectat sectorul agricol din Moldova. Banii din tranşele reeşalonate vor permite fermierilor să desfăşoare cu succes campania semănatului de toamnă”, a declarat premierul. [Banca Mondială va acorda Moldovei un credit de 30 mln dolari] Banca Mondială (BM) va acorda Republicii Moldova un credit în valoare de 30 mln dolari pentru sporirea competitivităţii economiei. Guvernul a creat un grup de lucru care va negocia acordul de împrumut. Ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, a menţionat că activităţile care vor fi finanţate din acest împrumut ţin de îmbunătăţirea mediului de afaceri, sporirea calităţii produselor întreprinderilor mici şi mijlocii, valorificarea noilor oportunităţi pentru export şi alte domenii, implementarea sistemelor performante de management la întreprinderi. [● MARŢI, 11 septembrie] [Suprafeţele plantaţiilor de nuci s-au triplat] Suprafeţele plantaţiilor de nuci în Republica Moldova s-au triplat timp de un an, iar factor determinat este preţul la miezul de nucă, care este din ce în ce mai ridicat. Deşi nu este foarte mare, statul le oferă fermierilor care aleg să planteze nuci şi o îndemnizaţie unică, în valoare de 10 mii de lei. Şeful Direcţiei politici de producere şi reglementări de calitate a producţiei vegetale, din cadrul ministerului de ramură, Mihail Suvac, a declarat că în anul 2011 subvenţiile în sector au fost de 3,1 milioane lei, iar anul acesta au depăşit 8 milioane. „Conform datelor din Cadastrul Funciar, suprafaţa plantaţiilor de nuci la data de 1 ianuarie a anului trecut constituia 10,8 mii ha. Proprietate privată erau 6,6 mii ha, adică 61,6% din suprafaţa totală, din care cooperative agricole de producţie deţineau 87 ha sau 1,3%. Societăţile pe acţiuni aveau o suprafaţă de 296 ha sau 4,4%, iar societăţile cu răspundere limitată 2,9 mii ha sau 44,6%”, a declarat Mihail Suvac. Estimativ, pentru înfiinţarea unui hectar de nuci cu soiuri autohtone sunt necesare investiţii de aproximativ 100 de mii de lei, iar termenul de recuperare a investiţiilor este de 11 ani de la plantare. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, către anul 2014 suprafaţa livezilor de nuci va constitui aproximativ 11,6 mii hectare, a precizat Mihail Suvac. [Defoil poate să-şi piardă licenţele pe piaţa petrolieră] Compania petrolieră Defoil SRL ar putea să-şi piardă licenţele pe piaţa Republicii Moldova din cauza majorării preţurilor de import prin utilizarea unor scheme în care sunt implicate firme intermediare. Directorul general al ANRE, Victor Parlicov, a menţionat, marţi, în şedinţă publică, că supra-costul achitat de Defoil SRL în folosul unei întreprinderi intermediare, în perioada de control 2010-2012, a constituit 942 de mii de lei. Controlul a scos în evidenţă şi alte încălcări: achitarea unor venituri ale întreprinderii în folosul angajaţilor cu risc de ne-recuperare a acestora, efectuarea unor livrări de gaze lichefiate cu ridicata, deşi licenţa pe care o deţine permite doar comercializarea gazelor la staţiile de alimentare cu amănuntul. Consiliul de Administraţie al ANRE a obligat conducerea companiei să prezinte un plan de acţiuni pentru înlăturarea abaterilor depistate. În caz contrar, riscă să-şi piardă licenţa. [Facilităţi pentru agricultori] Termenul de restituire a grâului alimentar eliberat din rezervele de stat cooperativei de producţie „Izvoarele Trifeşti”, raionul Rezina, a fost extins cu un an, prin decizie de Guvern, până la 1 septembrie 2013. Potrivit ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, raionul Rezina a fost afectat grav de secetă. Volumul global de grâu pe raion nu va depăşi 8 mii de tone, din care 2 mii vor fi direcţionate în fondul de seminţe. Preţul la tona de grâu a crescut cu 600 lei faţă de anul trecut, ajungând la 3 mii lei tona, în funcţie de procentul de gluten. [●MIERCURI, 12 septembrie] [Subvenţiile Guvernului pentru agricultori, o nimica toată] Un agricultor individual, care are doar un hectar de pământ, investeşte anual circa 3 mii de lei pentru a-l cultiva. În această sumă intră cheltuielile pentru arat, semănat, îngrăşăminte şi transportarea produselor. Dacă sunt angajaţi oameni pentru strângerea recoltei, cheltuielile cresc. Dacă mai pui la socoteală cheltuielile de irigare şi altele, investiţiile se dublează sau cresc şi mai mult. Subvenţia promisă de Guvern la semănat, în mărime de 200 lei/ha, este o nimica toată, spun aceştia. Nicanor Buzovoi, preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale, a declarat că personal cheltuieşte între 6,5 mii şi 7,5 mii lei pentru un hectar, de pe care în condiţii meteo favorabile ar aduna aproape 5 tone de cereale. În acest an, din cauza secetei, a adunat doar 800 kg/ha. Agricultorul spune că, dacă Guvernul nu ar interveni şi ar permite producătorilor să pună un preţ real la pâine, aceştia ar putea să-şi acopere cheltuielile. „Suma de 200 de lei este nimic”, a menţionat Nicanor Buzovoi. [● JOI, 13 septembrie] [Creşterea preţurilor depăşeşte valorile estimate] Creşterea preţurilor în ultimele două luni, iulie şi august, a depăşit valorile estimate în cadrul rundei anterioare de prognoză, din cauza schimbării tendinţei preţurilor mondiale la petrol, dar şi a manifestării, mai devreme decât s-a anticipat, a impactului secetei asupra preţurilor la produsele alimentare. Rata inflaţiei pentru luna august a marcat nivelul de 4,4%, majorându-se cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna iulie 2012. În perioada următoare balanţa riscurilor inflaţioniste va fi influenţată atât de factori externi, cât şi de cei interni. Potrivit BNM, volatilitatea sporită a preţurilor la petrol şi la produsele alimentare pe pieţele internaţionale reprezintă principalele surse externe de riscuri inflaţioniste. Presiunile dezinflaţioniste vor decurge din reducerea activităţii economice interne. Creşterea ratei lunare a inflaţiei în luna august a fost atenuată în mare parte de efectul sezonier negativ caracteristic acestei perioade. După eliminarea factorului sezonier s-a atestat o creştere a preţurilor, de 0,7%, cauzată, în principal, de sporirea preţurilor la produsele alimentare. [Integrarea în Uniunea Europeană versus Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan] Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan va avea un impact negativ asupra mai multor domenii, precum cel economic, social, dar şi domeniul drepturilor omului. De această părere sunt mai mulţi lideri de opinie, participanţi la o masă rotundă despre implicaţiile Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană versus Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Cei care au expus o altă părere în cadrul discuţiilor au subliniat că doar spaţiul euroasiatic poate contribui la dezvoltarea Republicii Moldova în toate domeniile. Directorul executiv al Centrului analitic independent Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, a declarat că aderarea la Uniunea Vamală poate avea un impact dezastruos pentru economia moldovenească. „Promisele beneficii sunt iluzorii, în schimb pierderile sunt foarte palpabile şi vorbim de pierderi nu doar economice, dar şi pierderi de suveranitate economică. Aderarea la Uniunea Vamală este în contradicţie cu interesele şi imperativele de bază ale Republicii Moldova, inclusiv cele de modernizare tehnologică”, a spus analistul. Potrivit directorului Expert-Grup, acordul de liber schimb recent parafat de Republica Moldova este suficient pentru ca ţara să valorifice potenţialul pieţelor estice. „Prin urmare, nu există niciun argument credibil pentru aderarea la Uniunea Vamală, iniţiativa fiind una politică şi geopolitică”, a mai spus Valeriu Prohniţchi. [„Lukoil” intenţionează să-şi extindă activitatea în Republica Moldova] Compania „Lukoil” din Federaţia Rusă examinează posibilitatea extinderii şi diversificării activităţii în Republica Moldova. Despre aceasta a declarat preşedintele concernului, Vahid Alekperov, aflat în vizită la Chişinău, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat. Vahid Alekperov a apreciat activitatea Guvernului Republicii Moldova de susţinere a investitorilor străini şi şi-a exprimat convingerea că dinamizarea relaţiilor la nivel politic între Republica Moldova şi Federaţia Rusă va contribui şi la intensificarea relaţiilor comercial-economice şi investiţionale. [În următorii ani cireşele vor fi la mare căutare, ministru] În următorii ani, cireşele moldoveneşti vor fi la mare căutare în ţările europene. De această părere este ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, care a spus, în cadrul Forumului Naţional al Producătorilor şi Exportatorilor de Cireşe, că în Moldova sunt mulţi producători de cireşe cu livezi intensive, care pot concura cu cele din Italia sau din alte ţări. „Îmi doresc ca agricultura din Moldova să progreseze şi tot mai multe persoane să activeze în acest sector strategic. Sunt convins că acest domeniu se va ridica la un nivel mult mai înalt, mai ales în condiţiile în care beneficiam de asistenţa specialiştilor Italiei, destul de versaţi în acest domeniu”, a spus Vasile Bumacov. Ministrul a mai specificat că cel mai mult producătorii de cireşe au de lucrat la capitolul dezvoltării, producerii, marketing-ului şi identificării pieţelor de desfacere. Potrivit lui Bumacov, produsele moldoveneşti sunt de calitate, doar deocamdată nu sunt prea multe facilităţi la export. Ministrul s-a arătat încrezător că în următorii ani producătorii moldoveni vor implementa corect tehnologia de creştere, îngrijire şi ambalare corespunzătoare, iar cireşele moldoveneşti vor putea concura cu Italia sau SUA. [ANRE va exclude o parte din cheltuielile Moldovatransgaz din tariful la gaze] În perioada 2008-2011, SRL „Moldovatransgaz” a admis cheltuieli nejustificate în valoare de circa 58 de milioane de lei, după ce a achiziţionat bunuri prin intermediari, inclusiv din zone off-shore, a constatat Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) după un control la Moldovatransgaz. Pe de altă parte, întreprinderea susţine că toate cheltuielile au fost făcute legal. ANRE menţionează, într-un comunicat de presă, că Moldovatransgaz a procurat contoare casnice de gaze care nu au fost contractate direct de la producător sau de la dealerul oficial în Republica Moldova, ci prin doi intermediari care au majorat costul cu 45,3 milioane de lei. În plus, prin organizarea unui concurs formal, s-a procurat tehnică specializată (automacarale, excavatoare, autobuze şi automobile specializate) de la un intermediar din Republica Moldova, cu 15,7 milioane de lei, pe când costul achitat de către intermediar pentru aceste mijloace de transport a fost de doar 8,7 milioane de lei. Ca urmare „Moldovatransgaz” a suportat cheltuieli suplimentare de 7 milioane de lei. [Achiziţii publice online] 34 de ministere şi agenţii subordonate Guvernului, precum şi 6 spitale mari, finanţate din bugetul de stat, vor fi obligate să posteze pe suport electronic anunţurile privind achiziţiile de produse, lucrări şi servicii, a spus directorul Agenţiei Achiziţii Publice, Ştefan Greangă. Republica Moldova lansează, la 1 octombrie, implementarea sistemului electronic de achiziţii publice şi în acest context, pe parcursul luni curente, concomitent cu lucrările de testare a sistemului, în cadrul unui proiect twinning au loc instruiri avansate cu participarea experţilor din România. „Au fost instruite părţile contractante, adică reprezentanţii acestor 34 de autorităţi şi instituţii publice, dar şi agenţii economici care vor participa la licitaţiile de achiziţionare a produselor, lucrărilor şi serviciilor din banii publici”, a precizat Ştefan Greangă. Roxana Popescu, expert din România, a menţionat că implementarea sistemului electronic de achiziţii publice va permite monitorizarea modului în care sunt cheltuiţi banii publici. „Avantaje mari obţin agenţii economici, care vor avea posibilitate să acceseze portalul e-Achiziţii şi să afle totul despre cererile ministerelor, altor autorităţi şi instituţii finanţate de la buget, dar şi să-şi descarce caietele de sarcini, documentele necesare pentru o procedură de achiziţii. Ceea ce este foarte important – ei vor putea solicita online clarificări la aceste proceduri de achiziţii. Astfel, vor face economie de timp”, a menţionat Roxana Popescu. [● VINERI, 14 septembrie] [Reprezentanţii statului în societăţile comerciale încasează recompense „imorale”] Lipsa unor prevederi care ar specifica clar cerinţele faţă de activitatea reprezentanţilor statului în societăţile comerciale în care deţine cotă, faţă de membrii consiliilor societăţilor şi faţă de structurile executive ale întreprinderilor – toate au generat excese în salarizarea acestora. Concluzia aparţine Curţii de Conturi. Valentina Madan, şefă de direcţie la Curtea de Conturi, a menţionat, în contextul prezentării raportului de audit, că absenţa unui sistem de recompensare echitabil, corelat cu rezultatele pe care le obţin aceste persoane în activitatea lor la întreprinderi, nu stimulează performanţe. În perioada 2008 – 2011, cele 19 societăţi comerciale auditate, aflate în subordinea autorităţilor publice centrale şi municipale, au înregistrat reduceri de profit. Unele chiar au lucrat în pierdere. Recompensele ridicate de către reprezentanţii statului în aceste societăţi, de către membrii consiliilor şi membrii organelor executive au fost fabuloase, în medie 60 de mii de euro anual pentru o persoană. S-a constata că unii dintre reprezentanţii statului în aceste societăţi economice, deşi au fost revocaţi, continuau să primească indemnizaţii lunare şi anuale, recompensele nejustificate ajungând la 1,2 mln lei în perioada vizată. [15 întreprinderi lansează campania de promovare „Din branduri de Moldova”] 15 întreprinderi producătoare de confecţii şi încălţămite au lansat campania de promovare „Din branduri de Moldova”, susţinută de proiectul USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED II). Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a spus că industriei uşoare îi revine un rol deosebit în economia Republicii Moldova, acest sector ocupă locul doi în exporturile moldoveneşti. „Ne bucurăm că întreprinderile, lucrând în lohn pe parcurs de mai mulţi ani,au păstrat colectivele de angajaţi, au acumulat experienţă de la clienţii de peste hotare şi acum lansează brandurile proprii. Companiile participante la campanie au lansat pe piaţa locală 17 mărci proprii. Sper că exemplul lor va fi stimulatoriu pentru alte întreprinderi”, a spus ministrul. Ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a menţionat că poporul american este fericit să ajute Republica Moldova să-şi promoveze brandurile proprii. Potrivit diplomatului, dezvoltarea producţiei locale este o cale spre majorarea veniturilor populaţiei, crearea locurilor noi de muncă. „Sunt sigur că un produs bun, care este apreciat pe piaţa locală, va fi neapărat apreciat şi pe piaţa externă”, a subliniat William H. Moser. [Sărbătoare de Hram şi Wi-Fi gratuit la Comrat] Pe 14 septembrie, în ajunul Hramului oraşului Comrat, compania StarNet a inaugurat 2 zone Wi-Fi cu acces gratuit la Internet şi a deschis oficial uşile Centrului Regional StarNet. Astfel, începând de astăzi, localnicii se pot bucura de Internet gratuit în parcul central din oraş şi pe aleea Universităţii de Stat. De asemenea, în aceste zile de sărbătoare pentru Comrat, StarNet a pregătit oferte speciale la serviciile de Internet, Televiziune şi Telefonie, dar şi pachete atractive pentru serviciile de ultimă generaţie destinate oamenilor de afaceri şi firmelor din oraş. „Mii de clienţi apreciază serviciile StarNet în întreaga ţară, fie este vorba de utilizatorii casnici, fie de managerii de companii care au ales să-şi dezvolte business-ul împreună cu noi. Am adus şi la Comrat cele mai bune tehnologii şi soluţii pentru comunitatea locală şi ne bucură faptul că într-o perioadă scurtă de timp am reuşit să conectăm deja peste 350 de clienţi. Implicarea noastră în dezvoltarea Comratului înseamnă şi investiţia în cel mai îndrăgit proiect: zonele de Wi-Fi gratuit, care oferă tuturor posibilitatea de a comunica liber pe net”, a menţionat Ruslan Gâsca, şef Centru Regional Comrat, StarNet. [Veniturile în domeniul comunicaţiilor electronice continuă să crească uşor] Veniturile în sectorul de comunicaţii electronice continuă să crească uşor, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Conform datelor operatorilor de pe cele patru pieţe: comunicaţii mobile, telefonie fixă, acces la Internet şi transmisiuni de date, difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale – în trimestrul doi al anului curent volumul total al veniturilor obţinute din vânzarea serviciilor a ajuns la 1,583 miliarde de lei. În această perioadă creşteri ale veniturilor au fost înregistrate pe două pieţe: acces la Internet şi transmisiuni date; comunicaţii mobile. Veniturile obţinute pe prima piaţă au sporit, faţă de trimestru II al anului trecut, cu 12,3%, până la la 186,8 milioane de lei, iar pe piaţa a doua – cu 2,02%, până la 921,1 milioane de lei. Veniturile obţinute din vânzarea serviciilor de telefonie fixă au alcătuit 390,4 milioane de lei, iar din difuzarea şi retransmisia programelor audiovizuale – 78,3 milioane de lei, pe ambele pieţe în uşoară scădere. Veniturile medii lunare per utilizator au oscilat pe aceste pieţe de la 51 la 136 lei. [● SÂMBĂTĂ, 15 septembrie] [ME lansează procesul de elaborare a noii strategii privind reforma regulatorie] Ministerul Economiei (ME) şi-a propus să elaboreze un nou document de planificare strategică în domeniul reformei regulatorii, în vederea asigurării continuităţii acţiunilor de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi reducere a poverii administrative asupra agenţilor economici. Lilia Palii, şefa Direcţiei generale dezvoltarea mediului de afaceri, a menţionat că strategia va fi una pe termen lung, cuprinzând anii 2013- 2020. Aceasta va fi o continuare a Reformei cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător (aşa-numita ghilotina I), aprobată în 2007, şi a planurilor de acţiuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri pentru anii 2010 şi 2011 (ghilotina II şi ghilotina II+). „Actualmente este necesar de a consolida unele rezultate obţinute, doar economia evoluează, se produc schimbări. Iar calitatea cadrului de reglementare din orice ţară este în funcţie de abilitatea autorităţilor de a-şi conforma cadrul de planificare la cerinţele economiei, la necesităţile agenţilor economici, a pieţelor externe, precum şi la exigenţele cadrului de cooperare a Republicii Moldova pe plan internaţional”, a subliniat oficialul de la minister. [Fall Fashion Walk pune în valoare creaţiile designerilor moldoveni] Clubul Internaţional al Femeilor, în parteneriat cu Asociaţia Patronală din Industria Uşoară şi Proiectul USAID „Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor”, organizează sâmbătă seara, 15 septembrie, o amplă prezentare de modă – Fall Fashion Walk, ediţia a II-a. Prezentarea se înscrie în contextul campaniei sociale de promovare „Din inimă, branduri de Moldova”, care îşi propune să promoveze produsele moldoveneşti pe piaţa locală. În cadrul manifestării vor fi prezentate 190 de creaţii ale designerilor moldoveni. Acestea vor fi puse în valoare de către membrele Clubului Internaţional al Femeilor, precum şi vedete ale estradei moldoveneşti, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi mass-media. La eveniment va fi prezentă şi prima doamnă, Margareta Timofti, precum şi soţia ambasadorului SUA în Moldova, Marie Moser. Banii colectaţi în cadrul evenimentului vor fi utilizaţi pentru susţinerea procesului de educaţie şi pregătire a specialiştilor în domeniul industriei uşoare.