logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 10-15 aprilie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-10-15-aprilie-cele-mai-importante-stiri-din-fluxul-ipn--7966_1034002.html

● LUNI, 10 aprilie


Ministerul Agriculturii încurajează proprietarii de animale să creeze ferme de familie

Pentru a revigora sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare îşi propune să încurajeze proprietarii de animale să creeze ferme de familie. În acest sens, urmează să fie elaborată o strategie pentru sectorul zootehnic, cu mecanisme şi mijloace adecvate de susţinere a sectorului. În Republica Moldova, doar 13% din consumul intern de carne de vită este asigurat de producătorii autohtoni. În cazul cărnii de pasăre și de porc, ponderea este de până la 64%. Nu există însă niciun sector al produselor de origine animală în care producătorii locali să acopere în întregime piața internă. Colapsul din sfera zootehnică s-a produs ca rezultat al modificărilor în sistemul de întreţinere a animalelor, a declarat Tatiana Nistorică, șefa Direcției politici, procesare și reglementări de calitate a produselor animale din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Tatiana Nistorică a mai spus fermele nou create vor respecta standarde europene, iar pentru construcţia şi dotarea lor din acest an sunt prevăzute şi surse din Fondul de subvenţionare.

● MARŢI, 11 aprilie

Rezultatele DCFTA, la doi ani de la implementare

În 2016, exporturile Republicii Moldova au înregistrat un trend ascendent, iar cel mai important partener comercial al ţării rămâne a fi România, urmată de Italia şi Germania. Efectele Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) asupra producătorilor autohtoni, la doi ani de la implementarea acestuia, au fost analizate de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care a lansat un studiu cu cele mai relevante date despre exportul moldovenesc în Uniunea Europeană. Directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a spus că impactul DCFTA de până acum nu este unul univoc. Există tendințe care bucură, dar şi care trezesc îngrijorare şi sunt semnale pentru autorități să dinamizeze reformele şi să reducă efectele adverse ale liberalizării comerțului cu Uniunea Europeană. Șeful Direcției coordonare politici economice europene şi DCFTA din cadrul Ministerului Economiei, Octavian Berzan, a declarat că autoritățile intenționează să negocieze cu partea europeană majorarea cotelor alocate pentru cereale și alcoolul etilic, care sunt valorificate în primele două-trei luni ale anului.

Cehii care repară traseul Chișinău-Ungheni-Sculeni, obligați să urgenteze lucrările

Reabilitarea porțiunii drumului R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni, cuprinsă între kilometrul 24 și 68, trebuie să fie gata până la finele lunii octombrie anul curent. Prevederea se conţine în noul plan de acţiuni elaborat pentru accelerarea lucrărilor efectuate de compania cehă OHL ZS. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, compania cehă a admis întârzieri semnificative la derularea contractului și a fost sancționată în acest sens. Prezent la ședință, vicepreședintele Consiliului de administrație a companiei OHL ZS, a refuzat semnarea noului plan de acțiuni, pe motiv că are mandat să semneze doar în cazul în care beneficiarul acceptă să semneze un acord adițional la contract, prin care renunță la penalitățile de întârziere. Contractul pentru reabilitarea sectorului de drum R1 Chișinău-Unghen-Sculeni, pe porţiunea kilometrul 24+050 – kilometru 68+250, a fost semnat cu compania OHL ZS, în 2014. Termenul de finalizare al lucrărilor era prevăzut pentru 29 iulie 2016. Valoarea contractului este de circa 28 de milioane de euro.

● MIERCURI, 12 aprilie

UE va acorda Moldovei 100 mln euro pentru asigurarea stabilității macrofinanciare

Guvernul a creat un grup condus de ministrul finanțelor, Octavian Armașu, care va purta negocieri cu Comisia Europeană asupra proiectului Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinanciară. Asistența macrofinanciară (AMF) acordată Moldovei de UE reprezintă o operațiune de finanțare în valoare de până la 100 mln euro, inclusiv 40 mln sub formă de grant. Împrumutul se oferă pentru cel mult 15 ani. Iar rata dobânzii pentru fiecare tranșă va fi stabilită reieșind din costul la care se va împrumuta Comisia Europeană pe piața financiară internațională. Potrivit autorităților, AMF va permite Moldovei să depășească deteriorările aduse poziției bugetare și balanței de plăți prin frauda bancară. De asemenea, va fi îmbunătățită situația în sectoarele economiei reale și a finanțelor publice. Și nu în ultimul rând, va fi consolidat angajamentul guvernării în favoarea reformelor.

Profesorii își anunță intrarea în grevă

Profesorii intră în grevă şi nu vor desfășura ore pe 28 aprilie, nemulțumiți de faptul că nu au obținut de la autorități creșterea salarială pe care au cerut-o. Președintele Federației Sindicale a Educației şi Științei, Dumitru Ivanov, a declarat, miercuri, la o conferință de presă că decizia de a face grevă a fost luată după ultima rundă de negocieri cu reprezentanții Guvernului, din 11 aprilie. Guvernul propune o majorare de 5% a lefurilor în sistemul de educație, de la 1 septembrie anul curent. Profesorii au revendicat însă lefuri mai mari cu 50%, apoi au căzut de acord și  cu o majorare de 30% de la 1 ianuarie anul curent. Majoritatea colectivelor profesorale susțin decizia sindicatelor de sistare a procesului de învățământ, iar cei care sunt de altă părere vor face ore pe 28 aprilie. Cadrele didactice au desfășurat până acum mai multe acțiuni de protest. Recent, Guvernul a decis să majoreze de la 1 mai salariile angajaților instituțiilor de învățământ preuniversitar, superior și postuniversitar, dar profesorii nu sunt mulțumiți de creșterea anunțată.

150 de lucrători sunt implicați în construcția pistei de zbor

Compania „Avia Invest” anunță despre efectuarea lucrărilor de construcție la cea de-a doua pistă la Aeroportul Internațional Chișinău. Decizia de a construi a doua pistă vine cu scopul de a nu restricționa traficul aerian pe aeroport. Noua pistă de aterizare și decolare va avea o lungime de 2 400 de metri și o lățime de 45 de metri, iar zborurile vor fi operate non stop. Astfel, pe perioada reconstrucției pistei de bază (3590 m), cursele vor fi operate pe pista nou construită. Într-un comunicat de presă remis de companie se menționează că în prezent se desfășoară lucrările de terasament și are loc procesul de stabilizare a solului și aplicare a straturilor de beton. În efectuarea lucrărilor sunt implicați 150 de lucrători și 50 unități de tehnică specială. Amestecurile de beton sunt produse de „Strabag Grup”. În prezent, se lucrează pe o sută de mii de metri pătrați ce includ teritoriul pistei a doua, a căilor de rulare și a peronului, suprafețe care sunt reînnoite integral. Actualmente, lucrări de reparație și reconstrucție se desfășoară simultan în mai multe direcții, iar acestea cuprind aria atât a terminalului, cât și a aerodromului.

IFAD va oferi peste 23 de milioane de dolari pentru agricultura din Moldova

Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii va susține financiar fermierii vulnerabili la schimbările climatice, businessul mic şi mijlociu, precum şi tinerii şi femeile antreprenoare din Republica Moldova. În acest sens, viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Iurie Uşurelu, şi preşedintele IFAD, Gilbert F. Houngb au semnat pe 11 aprilie, la Roma, un acord de finanţare privind implementarea celui de-al VII-lea Program IFAD – Proiectul de Rezilienţă Rurală. Bugetul asistenței din partea IFAD constituie 18,2 milioane de dolari surse creditare, 500 de mii de dolari grant şi 5 milioane de dolari grant adiţional prin prisma Programului IFAD Adaptarea Agriculturii la Scară Mică, transmite IPN cu referire la un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Începând cu anul 2000, IFAD a oferit Republicii Moldova, prin prisma programelor sale, surse financiare în valoare totală de circa109 milioane de dolari, acordând suport unui număr de peste 134 mii beneficiari.

● JOI, 13 aprilie

Moldova trebuie să elaboreze un Cod Vamal, după cel European

Republica Moldova trebuie să elaboreze un nou Cod Vamal, după standardele celui european. Este una dintre recomandările Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa, care a prezentat în această săptămână, la Geneva, raportul privind barierele regulatorii și procedurale în calea comerțului din Republica Moldova. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, autorităţile de la Chişinău mai trebuie să implementeze o serie de proiecte ce țin de transparență, cum ar fi crearea unui portal pentru reglementările în comerț. La fel, este recomandat să fie îmbunătăţită infrastructura calității prin racordarea la noile cerinţe a proceselor de standardizare, metrologie, evaluarea conformității. Republicii Moldova i se recomandă să îmbunătățească standardele în agricultură, măsurile sanitare si fitosanitare, precum și să simplifice procedurile vamale.

Agricultorii pot aplica la un program cu granturi de până la 350 de mii de dolari

Proiectul Agricultura Competitivă, de comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi cu Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), a lansat cel de-al cincilea apel de participare la programul de granturi investiţionale „Facilitarea accesului la pieţele de desfacere”. Granturile sunt destinate grupurilor de producători din sectorul horticol. Dosarele pot fi depuse până pe data de 19 mai, la oficiile teritoriale ale AIPA. Grupurile de producători, alcătuite din cel puţin cinci membri, trebuie să fie persoane fizice cu statut de întreprinzător sau persoane juridice cu activitate individuală de cel puţin trei ani în sectorul horticol. Acestea pot beneficia de suport financiar nerambursabil de până la 350 de mii de dolari, dar nu mai mult de 50% din costurile eligibile. Restul este investiţia grupului. Până în prezent în cadrul programului de granturi investiţionale au fost finanţate 30 de grupuri de producători. Valoarea totală a resurselor de grant debursate ca urmare a patru runde anterioare ale programului constituie 7,5 milioane de dolari, iar cofinanţarea asigurată de grupurile de producători ajunge la 8,6 milioane de dolari. Proiectul este finanţat de Banca Mondială, Guvernul Suediei şi Fondul Global de mediu în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

● VINERI, 14 aprilie

Concernul Fujikura creează 1200 de locuri de muncă în Moldova

Fabrica Fujikura Automotive MLD, deschisă de concernul nipon Fujikura pe teritoriul Zonei Economice Libere Expo Business Chișinău, va oferi 1200 de locuri de muncă amenajate la standarde internaționale, cu sporirea numărului angajaților până la 3000 către anul 2020. Participând la ceremonia de deschidere a fabricii, prim-ministrul Pavel Filip a spus că investițiile făcute în Republica Moldova oferă Guvernului posibilitatea de a majora salariile, pensiile și investițiile sociale, astfel îmbunătățind condițiile de trai ale cetățenilor. Masahiko Ito, preşedintele grupului Fujikura, a remarcat că întreprinderea a găsit în Republica Moldova o destinaţie potrivită pentru a-și extinde afacerile. Concernul Fujikura are peste 54 de mii de angajaţi în toată lumea, iar principala sa activitate este producţia de fibră optică și cablaje pentru industria auto. Fondată în anul 1885, cu sediul principal la Tokyo, grupul are deschise subdiviziuni în mai multe ţări ale lumii.

● SÂMBĂTĂ, I5 aprilie

Modalitatea de marcare a produselor alimentare va fi racordată la standardele UE


Modalitatea de marcare a produselor alimentare în Republica Moldova va fi racordată la standardele Uniunii Europene. Directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Ion Toma, a declarat pentru IPN că legislaţia europeană prevede doar indicarea termenului limită de consum a unui produs alimentar, nu şi data de producere. Un asemenea proiect de lege, care prevede armonizarea legislaţiei naționale cu cea europeană, a fost avizat de toate organele competente din domeniu şi urmează să ajungă spre adoptare în Parlament. Ion Toma a adăugat că la adresa ANSA a parvenit o petiţie din partea unui consumator care s-a plâns că pe produsele lactate ale unui producător autohton nu mai este indicată data de producere, ci doar termenul de expirare. ANSA va verifica toate circumstanţele care au determinat producătorul să recurgă la această modalitate de marcare. În prezent legislaţia naţională obligă producătorii să indice pe produs data de fabricare şi de expirare. Producătorii care nu se conformează legislaţiei sunt pasibili de pedeapsă. În adresa acestora sunt expediate prescripţii, iar în cazul în care neconformităţile nu sunt înlăturate, aceştia riscă să-şi piardă autorizaţia de activitate.