● MARŢI, 10 mai
Sancţiuni pentru şase companii farmaceutice
Consiliul Concurenţei a sancţionat şase agenţi economici, după ce aceştia au refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale şi să livreze integral şi la termen medicamente către instituţiile medicale din ţară. Potrivit unui comunicat de presă remis de Consiliul Concurenţei, au fost sancţionate întreprinderile „DitaEst Farm” SRL, „Esculap-Farm” SRL, „Medeferent Grup” SRL, „SanFarm Prim” SA, „Metatron” SA şi „R&P Bolgar Farm” SRL. Valoarea totală a amenzilor constituie 17,4 milioane de lei.
Tiraspolul planifică să nu majoreze în anul viitor tarifele la energie
Deşi energia electrică produsă la Dubăsari urmează să se scumpească, administraţia regiunii transnistrene planifică să nu admită majorarea tarifelor pentru consumatorul final, din contul reducerii costurilor de transport a energiei. Administraţia regiunii planifica majorarea costului energiei produsă de întreprinderea de la Dubăsari pentru ca aceasta să reuşească să-şi modernizeze parţial tehnica. Însă, pentru a nu afecta consumatorii finali, s-a decis reducerea cu 5% a costului de transport a energiei.
Reindustrializarea ţării e posibilă prin atragerea masivă a investitorilor, experţi
Crearea unui mediu de afaceri favorabil şi atragerea investiţiilor străine în ramură a fost şi rămâne a fi principalul factor de revitalizare a industriei în Moldova. De această părere sunt experţii Ion Tornea şi Sergiu Ţirigan, care au participat în cadrul unei dezbateri, organizate de IDIS „Viitorul” şi Radio Europa Liberă. Referindu-se la dezindustrializarea Republicii Moldova, care s-a produs după destrămarea URSS, experţii au menţionat că ponderea industriei în PIB s-a redus de la 60% înainte de 1989 la 15% în prezent. Potrivit lor, au fost închise 70% din numărul întreprinderilor existente în 1989, iar numărul angajaţilor s-a micşorat de la 456 de mii de persoane până la 148 de mii. Spre deosebire de alte ţări, cum ar fi de exemplu Slovacia, care, de asemenea, şi-a pierdut vechile relaţii de producţie, precum şi o bună parte din piaţa de desfacere, Moldova nu a reuşit să retehnologizeze întreprinderile, după ce au fost retrase tehnologiile de producere pentru fostul complex militar sovietic.
●MIERCURI, 11 mai
Liderul de la Tiraspol a semnat planul anti-criză
Liderul transnistrean, Evghenii Şevciuk, a semnat legea care prevede unele modificări pentru diminuarea impactului negativ asupra economiei regiunii. Planul anti-criză a fost elaborat de aşa-numitul executiv al regiunii încă în luna precedentă. Potrivit presei de la Tiraspol, noile modificări prevăd micşorarea de până la 10% a taxei pe venit pentru producătorii care utilizează materie primă locală. Impozitul social unic este diminuat de la 25% la 12% pentru întreprinderile care creează noi locuri de muncă. De asemenea, se vor acorda gratuit, spre folosinţă de lungă durată, terenuri de pământ destinate construcţiilor.
BERD s-a arătat interesată de dezvoltarea relaţiilor cu Republica Moldova
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este interesată în dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu Republica Moldova pe toate dimensiunile, inclusiv prin susţinerea unor proiecte investiţionale. Declaraţia a fost făcută la Londra de Suma Chakrabarti, preşedintele BERD, în cadrul unei întrevederi de lucru cu viceprim-ministrul Octavian Calmâc, ministru al economiei, care în perioada 10-12 mai participă la Reuniunea anuală a Consiliului Guvernatorilor BERD. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, preşedintele BERD a menţionat că instituţia urmăreşte evoluţia evenimentelor din Republica Moldova după învestirea noului Guvern şi a salutat eforturile autorităţilor centrale îndreptate spre implementarea unor reforme eficiente în toate domeniile social-economice. Preşedintele BERD a specificat că acţiunile autorităţilor de la Chişinău dau primele semnale pozitive de stabilizare şi în aceste condiţii Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este cointeresat într-un dialog constructiv de lungă durată pe toate dimensiunile, inclusiv sectoarele bancar, energetic, drumuri, infrastructură, etc. Ultima iniţiativa fiind gestionarea fondurilor europene pentru implementarea DCFTA şi susţinerea financiară a sectorul privat.
Moldova a implementat mai repede televiziunea digitală decât România, ANCOM
Republica Moldova a implementat mai repede televiziunea digitală decât România, deşi licenţele pentru cele două ţări au fost atribuite în acelaşi timp. Declaraţia a fost făcută pentru IPN de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cătălin Marinescu. Funcţionarul român participă în perioada 11-13 mai la Conferinţa Regională a Operatorilor de radiodifuziune şi Producătorilor de echipamente pentru transmisie radio şi TV (MBT), care se desfăşoară la Chişinău. Potrivit lui, televiziunea digitală este un pas important făcut înainte pentru că utilizatorii pot accesa mai multe programe şi de o calitate mai înaltă. În opinia preşedintelui ANCOM, implementarea televiziunii digitale în Moldova a fost favorizată şi de relief. „Munţii din România fac mai dificilă acoperirea teritoriului, dar şi în România se dezvoltă televiziunea digitală. Sperăm ca până la sfârşitul acestui an să avem cel puţin un multiplex cu acoperire de 90%”, a declarat Cătălin Marinescu.
● JOI, 12 mai
Moldova va beneficia de suportul OMC pentru facilitarea comerţului internaţional
Republica Moldova va beneficia de suport tehnic din partea Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru facilitarea comerțului internațional. Pentru aceasta, Cabinetul de miniştri a aprobat în şedinţa de miercuri proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului de amendare a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Documentul conţine un set de măsuri pentru facilitarea comerţului regional şi internaţional prin reducerea barierelor administrative, tarifare şi netarifare. Conform prevederilor Protocolului, pentru implementarea acestora, statele membre OMC în curs de dezvoltare vor putea beneficia de suport tehnic.
O nouă reţinere în dosarul fraudelor de la BEM
Directorul unui SRL a fost reţinut în dosarul delapidărilor de la Banca de Economii. Bărbatul este cercetat penal pentru dobândirea prin înşelăciune a unui credit în valoare de circa 1,2 milioane de euro de la BEM, fapt ce a cauzat prejudicii în proporţii deosebit de mari entităţii bancare. Potrivit Centrului Naţional Anticorupţie, creditul a fost acordat în perioada în care la şefia BEM se afla Grigore Gacikevici. În gestiunea CNA se află mai multe cauze penale ce vizează delapidările de la Banca de Economii şi Banca Socială. Este vorba despre obţinerea creditelor prin înşelăciune, însuşirea bunurilor în proporţii deosebit de mari şi încălcarea regulilor de creditare. La fel, este vorba despre abuz în serviciu, spălare de bani, gestionarea defectuoasă a BEM şi Banca Socială şi obstrucţionarea supravegherii bancare.
Expert-Grup constată nereguli în construcţia drumului de acces către satul Humuleşti
Experţii Centrului Analitic Independent Expert-Grup au depistat mai multe nereguli în procesul de desfăşurare a tenderului, cât şi în construcţia drumului de acces către satul Humuleşti din municipiul Chişinău. Specialiştii centrului, care au analizat documentele cu privire la achiziţia publică, au constatat existenţa unor riscuri majore de „aranjare” a licitaţiei. Expertul Iurie Morcotîlo a declarat la o conferinţă de presă că lucrările au început chiar în 2013, când s-a luat decizia de a construi acest tronson de drum. „Satul Humuleşti are 230 de locuitori şi Direcţia generală transport public şi căi de comunicare din cadrul Primăriei nu a dat nici o explicaţie de ce anume această porţiune de drum trebuie construită. Iniţial, în anunţul de intenţie s-a specificat că lucrările de construcţie vor solicita 6,7 milioane de lei, iar în planul de achiziţii, care nu a fost publicat în Buletinul achiziţiilor publice, cheltuielile pentru aceste lucrări au fost majorate de trei ori”, a notat Iurie Morcotîlo
A fost inaugurat Postul de control sanitar la punctul de trecere al frontierei Tudora
Postul de control sanitar veterinar şi fitosanitar de la punctul de trecere al frontierei Tudora, din raionul Ştefan Vodă, a fost inaugurat. În cadrul evenimentului, şeful executivului, Pavel Filip, a subliniat efortul Guvernului de ameliorare a mediului de afaceri prin diminuarea presiunii administrative, simplificarea procedurilor vamale, reducerea cu 25% a actelor permisive, dar şi micşorarea numărului organelor de control. „Vreau să vă asigur că îmbunătăţirea condiţiilor de afaceri este pe linia întâi de priorităţi ale Guvernului. De aceea, modernizarea acestui punct vamal prin optimizarea procedurilor de control sanitar veterinar şi fitosanitar la cerinţele europene va permite, atât facilitarea operaţiunilor comerciale la frontiera ţării, cât şi asigurarea populaţiei Republicii Moldova cu produse agroalimentare sănătoase şi sigure”, a afirmat Pavel Filip, citat într-un comunicat de presă al Guvernului.
Bani europeni pentru dezvoltarea zonelor de liber schimb
BERD şi UE îşi intensifică sprijinul acordat întreprinderilor din Georgia, Moldova şi Ucraina. Un nou program comun va ajuta antreprenorii locali să profite pe deplin de oportunităţile oferite de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) între fiecare ţară şi UE. BERD va oferi 380 de milioane de euro drept împrumuturi şi garanţii comerciale băncilor locale şi altor instituţii financiare pentru creditarea întreprinderilor, în timp ce UE va pune la dispoziţie 19 milioane de euro sub formă de asistenţă tehnică, stimulente pentru investiţii şi mecanisme de partajare a riscurilor. Potrivit unui comunicat de presă al BERD, constituirea unor zone de liber schimb este parte a acordurilor de asociere ale UE cu Georgia, Moldova şi Ucraina, semnate în 2014. Aceasta va oferi întreprinderilor locale acces la piaţa unică a UE, cea mai mare din lume, şi va ajuta la stimularea dezvoltării şi creşterii economice în cele trei ţări. Semnarea marchează prima fază a programului comun al BERD şi UE, în mărime de 1,2 miliarde de euro. Se aşteaptă ca UE va oferi 56,5 milioane de euro sub formă de grant pentru a ajuta întreprinderile să investească în îmbunătăţirea standardelor de calitate a produselor şi serviciilor. Acest fapt, la rândul său, îi va pregăti pentru DCFTA şi va crea un mediu favorabil pentru comerţul transfrontalier, noi locuri de muncă şi creştere economică în cele trei ţări.
● VINERI, 13 mai
UE a lansat în UTA Găgăuzia un proiect de susţinere a agriculturii
Noi locuri de muncă, noi oportunităţi de dezvoltare a afacerilor, servicii publice mai calitative şi mai accesibile, comunităţi locale mai puternice. Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile de care se vor bucura locuitorii din UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia odată cu implementarea unui proiect de susţinere a agriculturii, lansat astăzi, 13 mai, de către Uniunea Europeană. Proiectul în valoare de 6,5 milioane de euro urmează a fi implementat de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. PNUD menţionează într-un comunicat de presă că Proiectul „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale prin promovarea măsurilor de consolidare a încrederii” (SARD) are drept scop şi sporirea încrederii şi intensificarea colaborarea între autorităţile naţionale şi cele regionale din UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia.
Ministrul agriculturii, invitat în Federaţia Rusă
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama, a primit invitaţia de a participa la evenimentele tematice care urmează a fi organizate în mai multe oraşe din Federaţia Rusă. Oficialul a avut vineri, 13 mai, o întrevedere cu Farit Muhametşin, ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Cei doi au discutat despre evoluţia relaţiilor moldo-ruse în ce priveşte exportul produselor agroalimentare autohtone. Potrivit unui comunicat de presă al MAIA, Eduard Grama a informat diplomatul rus despre disponibilitatea de a întreprinde măsurile necesare în vederea asigurării şi monitorizării calităţii produselor autohtone destinate exportului pe piaţa Federaţiei Ruse.
● SÂMBĂTĂ, 14 mai
Andrian Candu: În luna iunie ar putea veni o misiune FMI cu mandat deplin
În luna iunie, la Chişinău ar putea veni o misiune a Fondului Monetar Internaţional cu mandat deplin pentru negocierea acordului cu Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul emisiunii „Pahomi” de la postul de televiziune Realitatea TV. Potrivit şefului legislativului, banii sunt importanţi, dar cel mai important este recuperarea încrederii unui partener important pentru Republica Moldova cum este FMI. „Iată de ce, toate discuţiile care sunt şi sunt discuţii zilnice şi săptămânale, au dus la aceea că în perioada 23-27 mai se va afla o misiune a FMI în Republica Moldova pentru ultimele discuţii legate de curăţarea sistemului bancar şi reformele care se cer în domeniu, care fac parte ca o condiţie din programul de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional”, a declarat Andrian Candu.
