RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 28 martie – 3 aprilie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● MARȚI, 29 martie
Guvernarea ar trebui să ofere mai multă informație societății cu privire la capacitățile sale financiare, opinii
„Guvernarea ar trebui să dea cât mai multe detalii societății. De exemplu, despre limitările bugetare, pe care înțelegem că nu poate să nu le aibă Guvernul astăzi. Să știm ce ne putem permite, ce programe sociale pot continua, ce programe noi pot fi introduse. Înțelegem că și pentru specialiștii din Guvern e greu să vină cu prognoze, în special, pe componenta economică. Lucrurile sunt foarte incerte și foarte volatile, totul depinde de cât va dura și ce caracter va avea acest război. M-aș aștepta să primim mai multe informații despre câți bani are sau n-are Guvernul. Guvernul și-a făcut o actualizare a felului în care comunică despre dezinformări, dar cred că trebuie să acorde mai multe resurse aici”, a spus comentatorul politic Valeriu Pașa în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
În același timp, deputatul PAS, Dumitru Alaiba spune că Guvernul gestionează criza energetică, cea a refugiaților, cea a creșterii prețurilor și criza pandemică cu maximă responsabilitate. Totuși, capacitățile financiare ale Guvernului sunt limitate, spune Alaiba.
Agenții economici cu consum sporit de gaze naturale pot depune cereri pentru compensații
Agenții economici cu un consum sporit de gaze naturale în procesul de producție pot deja beneficia de compensații din partea statului, pentru perioada ianuarie – martie 2022. Aceștia trebuie să depună o cerere prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronică. Pot solicita compensații agenți economici care cultivă legume și pepeni, rădăcinoase și tuberculi, cei care cresc păsări, prelucrează și conservă fructe și legume. Cei care fabrică produse lactate şi brânzeturi, produse de morărit, produse din amidon. Cei care fabrică pâine, prăjituri și produs proaspete de patiserie. De asemenea, pot aplica pentru compensații producătorii de hrană pentru animale, cei care fabrică covoare şi mochete, articole de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blană. Cei care fabrică articolele de îmbrăcăminte prin tricotare sau croșetare. Care fabrică articolele de voiaj şi marochinărie etc.
Se anticipează o diminuarea a activelor oficiale de rezervă, dar pentru scurt timp, expert
În luna octombrie 2021, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au atins maxima istorică de 4,073 milioane de dolari. În prezent, acestea s-au redus cu 652 de milioane de dolari și au atins nivelul de 3,421 de milioane de dolari. Aceasta este a patra reducere semnificativă a rezervelor valutare din istoria țării, de la obținerea Independenței. Economistul Veaceslav Ioniță anticipează o ușoară diminuarea a activelor oficiale de rezervă pe o perioadă foarte scurtă. Datorită suportului extern, ele se vor recupera destul de rapid, menționează expertul.
În opinia sa, BNM va trebui să intervină pentru a proteja cetățenii, însă această intervenție va fi de câteva ori mai mică decât intervenția provocată de criza energetică și panica în februarie. Partenerii extern vor crește suportul pentru Republica Moldova, cea ce va permite restabilirea și chiar majorarea activelor oficiale de rezervă peste nivelul din martie 2021.
● MIERCURI, 30 martie
Guvernul a avizat împrumutul pentru modernizarea sistemului de termificare din Bălți
Pentru realizarea Proiectului, Moldova a contractat un împrumut în valoare de 15 milioane de euro, dintre care 14 milioane de euro reprezintă împrumut suveran din partea BERD și un milion de euro – împrumut concesional din partea Fondului Verde pentru Climă. Bani sunt destinați pentru realizarea componentei investiționale – 8,5 milioane de euro și pentru refinanțarea datoriei istorice – 5,5 milioane de euro. Acordul de împrumut este un tratat interstatal, termenul de valabilitate al acestuia fiind de 15 ani, incluzând o perioada de grație de trei ani. De asemenea, va fi oferit un grant în valoare de două milioane de euro din partea Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P).
„Forța Fermierilor” cere elaborarea unui program de susținere a sectorului
Membrii Asociației „Forța Fermierilor” dezaprobă tergiversarea acordării suportului agricultorilor afectați concomitent de mai multe crize: energetică, economică și geopolitică. Aceștia constată creșterea tensiunii în rândurile agricultorilor și cer elaborarea, în cinci zile, a unui program de susținere țintită a sectorului acro-industrial.
Ion Plămădeală, agricultor din Leova, menționat că problemele grave în sectorul agro-alimentar au fost recunoscute de către Guvern. La începutul lunii martie, prim-ministrul țării a vorbit despre necesitatea elaborării unui plan special de acordare a ajutorului țintit fermierilor. Pe 11 martie, acest subiect a fost discutat la Consiliul Suprem de Securitate. A trecut aproape o lună, dar de la vorbe nu s-a trecut la acțiune.
Sectorul agrar este decapitalizat și sufocat de credite, spune Ion Plămădeală. Fermierii procură angro motorină la preț de două ori mai mare comparativ cu primăvara anului trecut, iar fertilizanții sunt de cinci ori mai scumpi. Pomicultorii nu pot comercializa zeci de mii de tone de mere aflate la păstrare în frigidere. Membrii Asociației „Forța Fermierilor” solicită o întâlnire urgentă cu conducerea țării, în frunte cu președintele Maia Sandu și își exprimă disponibilitatea să conlucreze cu autoritățile pentru a identifica cele mai eficiente mecanisme de sprijin în domeniul agro-alimentar.
Autoritățile vor compensa 30% din valoarea accizei la motorina utilizată în agricultură
Autoritățile vor compensa 30% din valoarea accizei la motorina utilizată în agricultură. De asemenea, agricultorii vor fi asigurați cu mijloace circulante de care au nevoie pentru procurarea inputurilor. Concomitent, vor putea fi compensate până la 200 de mii de lei din rata dobânzii la creditele accesate pentru completarea mijloacelor circulante și, suplimentar, până la 150 de mii de lei pentru creditele accesate pentru proiectele investiționale. Măsurile pentru susținerea sectorului agricol au fost anunțate de către premierul Natalia Gavrilița într-o conferință de presă.
Guvernul susține scutirea de TVA fără drept de deducere a producției de carte electronică
Codul Fiscal va fi completat cu norme ce prevăd scutirea de Taxa pe Valoarea Adăugată fără drept de deducere a producției de carte electronică și audio, precum și a publicațiilor periodice electronice sau audio, serviciilor de editare și serviciilor privind dreptul de autor și alte drepturi conexe utilizate în acest scop. Inițiativa care conține aceste prevederi a fost susținută de Guvern. Actualmente, Codul Fiscal scutește de TVA fără drept de deducere producția de carte și publicațiile periodice, precum și serviciile de editare a producției de carte și a publicațiilor periodice, serviciile privind dreptul de autor și alte drepturi conexe utilizate la producția de carte doar pe suport de hârtie.
● JOI, 31 martie
Ministrul Agriculturii despre o eventuală criză alimentară: suntem pe deplin asigurați cu produse de grâu și porumb
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare spune că nu există motive de îngrijorare privind o eventuală criză alimentară în Republica Moldova. Viorel Gherciu spune că țara dispune de stocurile necesare de grâu, porumb, floarea-soarelui, zahăr, pentru a-și asigura consumul intern. Ministrul Agriculturii spune că este menținută, în continuare, interdicția exportului de grâu, însă a fost reluat exportul de porumb, întrucât în cazul porumbului, avem stocuri suficiente până la roada nouă. Ministrul Agriculturii spune că riscurile privind lipsa produselor alimentare de pe rafturile magazinelor sunt reduse. Viorel Gherciu spune că țara dispune de cele mai importante produse agroalimentare pentru a face față crizei generate de războiul ruso-ucrainean.
Parteneriatul privilegiat înseamnă lucruri foarte concrete, ambasadorul japonez la Chișinău
Ambasadorul Yoshihiro Katayama a acordat un interviu acordat Agenției IPN. Programele de asistență derulate de autoritățile de la Tokio sunt prezente, practic, „în toate domeniile vieții social-economice moldovenești, precum modernizarea agriculturii, fortificarea sistemului de sănătate, îmbunătățirea condițiilor de învățământ, susținerea inițiativelor locale, producerea durabilă de energie, prezervarea patrimoniului național, promovarea culturii și artei, împărtășirea know-how-ului japonez cu funcționarii moldoveni, consolidarea capacităților de prevenire și reacționare în cazul incendiilor și altele... Japonia susține, la fel ca și alți parteneri de dezvoltare, eforturile Moldovei de a deveni un stat modern și democratic, în care sunt asigurate principiile fundamentale ca supremația legii, respectarea drepturilor omului și economia de piață, și care se integrează armonios în comunitatea și economia internațională”.
Proiect pentru stimularea concurenței și a inovării în industria plăților
Deputații au aprobat un proiect care prevede trecerea prestatorilor de servicii de plată de la „traditional banking” către conceptul de „open-banking”. Este o practică bancară care le oferă furnizorilor terți de servicii financiare acces deschis la datele financiare ale consumatorilor de la instituții bancare și non-bancare, în condiții sporite de siguranță. Potrivit autorilor, noul cadru normativ va stimula concurența, inovarea și diversitatea în industria plăților electronice, potrivit specialiștilor Băncii Naționale a Moldovei, transmite IPN.
Prin modificările operate, se extinde lista activităților ce intră sub incidența legii cu încă două domenii: „serviciile de inițiere a plății” și „serviciul de informare cu privire la conturi”.
Guvernatorul BNM la Parlament: Activele oficiale de rezervă rămân la un nivel destul de înalt
Pe data de 30 martie, activele oficiale de rezervă au constituit 3,426 miliarde de dolari. Cifra este în scădere cu 647 de milioane comparativ cu nivelul maxim din octombrie 2021, când a însumat 4,73 miliarde de dolari. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, această scădere s-a produs pe fundalul a două șocuri externe, iar în contextul acestora, instituția a intervenit cu mai multe măsuri. În prezent, activele oficiale de rezervă rămân a fi la un nivel destul de înalt pentru a face față provocărilor asociate cu instabilitate geopolitică și post-pandemică. Declarațiile au făcute de către guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în plenul Parlamentului, după ce Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a solicitat audierea funcționarului.
● VINERI, 1 aprilie
Exportul de cereale s-a redus cu 60%, de la începerea războiului din Ucraina, „Agrocereale”
De la începerea războiului ruso-ucrainean, exporturile de cereale ale Moldovei s-au redus cu 60%. Dacă înainte de război Moldova exporta în jur de 250 de mii-300 de mii de tone de cereale anual, acum se va ajunge la aproximativ 150 de mii de tone. Estimările au fost prezentate de Igor Grigoriev, președintele Asociației „Agrocereale, în cadrul unor dezbateri publice, desfășurate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Agenții economici au subliniat că e necesară crearea cheiurilor temporare, care ar putea rezolva parțial problema, pentru ca grânele să fie transportate spre porturile din România.
Ministrul finanțelor: Prima tranșă de la FMI va veni în luna mai
Banii de la FMI, asistența macrofinanciară europeană și împrumutul de la Banca Mondială sunt sursele externe pe care Guvernul mizează pentru a acoperi deficitul bugetar enorm creat în acest an, de peste 20 de miliarde de lei. Ministrul finanțelor Dumitru Budeanschi spune că reprezentanții Guvernului au convenit cu experții FMI o revizuire a acordului și o majorare a sumei agreate inițial cu 120 de milioane de dolari. De cealaltă parte, opoziția parlamentară se arată sceptică în privința capacității Guvernului de a contracta credite din exterior și spune că, deocamdată, Executivul nu face decât să se împrumute de pe piața internă.
● SÂMBĂTĂ, 2 aprilie
Guvernatorul BNM rămâne în funcție! Igor Grosu: Nu trebuie să dăm foc la casă
Guvernatorul Băncii Naționale rămâne în funcție! Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că guvernarea a convenit împreună cu opoziția, menținerea lui Octavian Armașu la șefia Băncii Naționale. Igor Grosu spune că în condițiile crizei economice cu care se confruntă Republica Moldova și a necesității renegocierii acordului cu Fondul Monetar Internațional, demiterea guvernatorului este inoportună. Igor Grosu spune că Octavian Armașu va fi audiat suplimentar în comisia de profil a Parlamentului, însă nu va fi demis.
Datoria externă brută s-a majorat cu aproape 7%
Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat pe parcursul anului 2021 cu 6,8% și a totalizat 9 013,73 milioane de dolari la data de 31 decembrie, ceea ce reprezintă 65,9% raportat la Produsul Intern Brut, transmite IPN cu referire la datele preliminare ale Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung: 69,6% – 6 269,54 milioane de dolari la finele anului 2021. Datoria externă pe termen scurt a constituit 2 744,19 milioane de dolari la data de 31 decembrie. Datoria externă publică a reprezentat 30,3% din totalul datoriei externe și s-a majorat cu 12,4% de la începutul anului, iar datoria externă privată a crescut cu 4,6% față de 31 decembrie 2020, având o pondere de 69,7% din total.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a majorat în 2021
Deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a majorat substanțial în anul 2021comparativ cu 2020, atât ca valoare absolută, cât și raportat la PIB. Deficitul a constituit 1 590,13 milioane de dolari, în creștere cu 78,2%. Raportat la PIB, contul curent a constituit -11,6%, transmite IPN.
Banca Națională a Moldovei precizează că această dinamică a fost determinată de sporirea considerabilă a deficitului comerțului exterior cu bunuri (+35,4% față de anul 2020) și de scăderea excedentului veniturilor primare, în timp ce balanțele veniturilor secundare și a serviciilor s-au îmbunătățit.
Consumului de bunuri alimentare îi revine aproape jumătate din cheltuielile lunare
Veniturile disponibile ale populației în anul 2021 au constituit 3 510,1 lei în medie pentru o persoană pe lună. Jumătate (50,8%) reprezintă câștigurile salariale. Cheltuielile de consum s-au ridicat la 3039,5 lei. Cei mai mulți bani (41,9%) s-au dus pe mâncare, arată datele Biroului Național de Statistică. Veniturile medii au fost în creștere cu 13,4% față de anul precedent. Ajustate la indicele mediu anual al prețurilor de consum, veniturile au crescut cu 7,8%. Următoarea sursă de venit după salarii sunt prestațiile sociale, care în medie constituie 18,5% din veniturile disponibile ale populației. Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 15,5%. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 8,1% din activitățile pe cont propriu.
