RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 14-20 februarie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
●MARȚI, 15 februarie
Prețul la benzină depășește 24 de lei pentru un litru
Prețul la benzina cu cifra octanică 95 depășește 24 de lei pentru un litru. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit pentru 16 februarie prețul plafon de 24,04 lei la acest tip de carburant. Și prețul la motorină crește cu aproape zece bani, ajungând la 20,90 lei pentru un litru. Acum o zi, ANRE preciza că nivelul prețurilor la produsele petroliere este în continuare puternic influențat de creșterea tot mai accentuată a cotațiilor țițeiului la bursele internaționale. Pe fondul discuțiilor privind iminența unor acțiuni militare în Ucraina, prețul petrolului Brent este în continuă ascensiune, ajungând la peste 96 de dolari/baril, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani și jumătate. Cotațiile Platts pentru produsele petroliere principale au depășit nivelul de 910 dolari/tona pentru benzină și 820 dolari/tona pentru motorină, înregistrând astfel o creștere de peste 250 dolari/tona la benzină și 220 dolari/tona la motorină, comparativ cu începutul lunii decembrie 2021.
Pași pentru un startup-up de succes, discutați pe platformă parlamentară
Activitatea startup-urilor trebuie să fie reglementată clar în lege, pornind de la stipularea definiției acestei activități. Cei care inițiază startup-uri și cei care investesc în acestea ar trebui să beneficieze de o garanție din partea statului. În cadrul unor consultări publice organizate de către Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, Olga Melniciuc, președinta Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova, a declarat că este o activitate riscantă, care poate eșua. Din aceste considerente, ar fi judicios ca un startup să fie înregistrat după 12 luni de activitate. Olga Melniciuc a menționat că este foarte ușor, chiar în câteva ore, să-ți înregistrezi o afacere, însă dacă ea eșuează, procedura de închidere este una anevoioasă. Antreprenoarea a vorbit și despre necesitatea de a elimina taxa de înregistrare pentru startup-uri. Pe partea de finanțare, investițiile private ar putea fi stimulate prin acordarea unei scutiri la impozitul pe venit investit într-un startup. De asemenea, Olga Melniciuc crede că este oportună crearea unui produs de garantare a investițiilor făcute de un investitor privat. Astfel, le va fi stimulat interesul investitorilor. Dumitru Lungu, administrator a două companii, a precizat că există necesitatea să fie creat un ghișeu unic de stat pentru informare. O persoană care dorește să inițieze un startup să nu mai fie nevoie să înainteze zeci de demersuri către diferite instituții. În primul an de activitate, controalele efectuate la aceste afaceri ar trebui să fie mai degrabă cu titlu de informare, fără aplicarea sancțiunilor pentru neconformitățile admise. Inspectorii să vină recomandări pentru a înlătura deficiențele și pentru a sugera cum afacerea poate fi optimizată.
Rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară crește până la 10,5% anual
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis majorarea cu două puncte procentuale a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la nivelul de 10,5 la sută anual. Cu două puncte procentuale au fost mărite și ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight, până la 12,5 la sută anual și, respectiv, 8,5 la sută anual. Rezervele obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă rămân la nivelul de 30 la sută din baza de calcul. Banca centrală precizează că hotărârea este dictată de tendința proinflaționistă la nivel extern, cu impact semnificativ pe plan local. Aceasta se manifestă prin accelerarea cotațiilor la materiile prime, produse alimentare și resursele energetice, la care se adaugă perturbările din lanțurile de producție și aprovizionare. Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a precizat într-o conferință de presă că în Republica Moldova prețurile sunt vulnerabile la evoluțiile din mediul extern, alături de factorii locali. Trendul ascendent al inflației a fost susținut de creșterea prețurilor internaționale la produsele alimentare și la resursele energetice, fapt ce a determinat creșterea prețurilor și a tarifelor pe piața internă. Ajustarea tarifelor, creșterea prețurilor la carburanți, dar și dinamica ascendentă a salariilor au dus la majorarea costurilor pentru agenții economici, care treptat au introdus aceste cheltuieli suplimentare în prețuri.
●MIERCURI, 16 februarie
Alexei Gherțescu va fi propus pentru funcția de președinte al Consiliului Concurenței
Avocatul Alexei Gherțescu va fi propus pentru funcția de președinte al Consiliului Concurenței. Astăzi candidatul va fi audiat în cadrul ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, după care urmează votul în plenul Parlamentului. „Alexei Gherțescu este avocat de profesie, specializat în dreptul afacerilor și are o pasiune aparte pentru dreptul concurenței. Sunt sigur că va face față. Are experiență internațională, inclusiv în organizații internaționale. Mă bucur când profesioniști decid să accepte invitațiile noastre de a se alătura serviciului public și să contribuie, să ajute această țară să evolueze în direcția corectă”, a scris Dumitru Alaiba, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputat PAS, pe pagina sa de Facebook. Potrivit pro.juridicemoldova.md, Alexei Ghertescu este managing partner al Societății civile de avocatură „Gherțescu Rogac”. În 2003 a absolvit Facultatea de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova, iar în 2006 a obținut titlul de magistru în drept, la aceeași instituție. A început cariera în cadrul firmei de avocatură „Brodsky Uskov Looper Reed & Partners”, după care a continuat activitatea profesională în calitate de consultant juridic la o companie de comerț în domeniul construcțiilor.
Rata anuală a inflației va crește pronunțat până în trimestrul III, BNM
Inflația va evalua și în continuare sub impactul șocurilor atât de natura cererii, cât și celor asociate ofertei. Rata anuală a inflației va înregistra o traiectorie pronunțat ascendentă până în trimestrul trei al anului curent. După aceasta va decelera, revenind în intervalul țintei în trimestrul doi sau trei al anului 2023, a precizat guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, la prezentarea prognozei actualizare a inflației. La baza ajustării prognozei stau factorii de natură pro-inflaționistă, precum inflația importată, creșterea prețurilor internaționale la produsele alimentare, resursele energetice și petrol, cererea internă pozitivă, o eventuală majorare a tarifului la energia electrică pe parcursul trimestrelor I și II 2022, ajustarea accizelor, alături de efectul bazei anuale joase.
Octavian Armașu a precizat că Banca Națională face tot posibilul pentru a gestiona eficient această situație fără precedent, așa încât să fie asigurată în continuare stabilitatea macroeconomică și financiară a țării, iar efectele inflației să fie cât mai puțin resimțite de cetățeni și economie. „Abordarea Băncii Centrale este una pragmatică, fundamentată de o analiză complexă a fenomenelor și evoluțiilor ce au loc în aceste vremuri incerte pe care le simțim cu toții nu doar la nivel de țară, dar și la nivel de fiecare cetățean, fenomen care are loc nu doar în Republica Moldova, dar în toată lumea, la nivel global. Chiar cele mai mari economii acum sunt afectate de un val de inflație fără precedent”, a subliniat guvernatorul.
De astăzi norma rezervelor obligatorii în lei se majorează cu două puncte procentuale
Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești se mărește cu două puncte procentuale, pentru perioada de aplicare 16 februarie-15 martie 2022. Aceasta a fost stabilită în mărime de 28% din baza de calcul, decizia fiind luată încă la mijlocul lunii ianuarie. Rezervele obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă rămân la nivelul de 30% din baza de calcul. Potrivit BNM, configurarea politicii monetare are scopul să tempereze presiunile inflaționiste, astfel încât să diminueze efectul șocurilor asupra economiei pentru o revenire mai rapidă a acesteia în echilibru. La asemenea măsuri recurg băncile centrale care, pe fundalul intensificării inflației la nivel global, își revizuiesc prognozele de inflație în sens ascendent pentru trimestrele ce urmează. Comitetul executiv al Băncii Naționale a decis în cadrul ședinței din 15 februarie majorarea cu două puncte procentuale a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la nivelul de 10,5% anual. Cu două puncte procentuale au fost mărite și ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight, până la 12,5% anual și, respectiv, 8,5% anual.
Comisia de profil a acceptat candidatura lui Gherțescu la șefia Consiliului Concurenței
Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a acceptat candidatura lui Alexei Gherțescu pentru funcția de președinte al Consiliului Concurenței. Hotărârea a fost luată după audierea candidatului în Comisie. Președintele Comisiei, Dumitru Alaiba, a declarat că Alexei Gherțescu este avocat de profesie, fiind unul dintre puținii avocați specializați în dreptul concurenței. Alexei Gherțescu nu a deținut funcții publice până acum. Candidatul spune că a studiat situația la Consiliul Concurenței și a constatat că se confruntă cu aceleași probleme pe care le au majoritatea instituțiilor de stat. Una dintre probleme ține și salariile mici, motiv pentru care angajații nu se rețin prea mult și pleacă din funcție. În opinia sa, cea mai mare provocare ține de capacitățile totuși de capacitatea Consiliului de a investiga cazurile de abuz de poziție dominantă și acordurile anticoncurențiale care există pe piața internă. Și aici este cel mai mult de lucru.
Andrei Spînu anunță lansarea Programului Transport Modern: Va schimba din temelie domeniul
Vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, anunță lansarea Programului „Transport Modern” care, potrivit lui, va schimba din temelie domeniul transportului. „Programul este unul curajos, menit să facă regulă și să avem standarde mai înalte pentru serviciile de transport. Să sprijinim conectivitatea și mobilitatea oamenilor”, a declarat oficialul în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit lui Andrei Spînu, pe parcursul timpului nu s-a dorit serios să se reformeze sectorul transporturilor, să se lupte cu transportul ilicit, să se introducă un sistem care să ofere tuturor cecuri și să se verifice că toate rutele sunt operate conform orarului, să se investească în autobuze și microbuze noi și să se facă regulă în gările auto. Programul include lansarea unui program național de susținere a transportatorilor pentru reînnoirea parcului auto. În acest sens, se analizează oferirea de fonduri de garantare a creditelor, credite preferențiale, reducerea de taxe la importul de autobuze și microbuze noi și atragerea de fonduri europene. De asemenea, va fi lansat un program național de combatere a transportului ilicit de pasageri, inclusiv în domeniul de taxi. Din ianuarie, se lucrează la prima campanie de combatere a transportului ilicit, iar în luna martie se intenționează începerii acțiunii.
Majorarea tarifelor la lumină ar putea genera noi scumpiri, director „Franzeluța”
Scumpirea pâinii de către cel mai mare combinat de panificație din țară – „Franzeluța” a survenit ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale, care au provocat scumpiri în lanț, inclusiv la materia primă. Dacă nu se recurgea la scumpirea pâinii, întreprinderea ar fi înregistrat către sfârșitul anului pierderi de peste 73 de milioane lei, a declarat directorul general interimar al întreprinderii, Victor Matcov, audiat astăzi în Comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Scumpirile aplicate din 3 februarie au permis diminuarea pierderilor și elaborarea unui plan financiar pentru anul curent cu un profit de 2,8 milioane de lei. Victor Matcov a precizat că în luna noiembrie anul trecut combinatul a înregistrat pierderi în mărime de peste cinci milioane de lei, iar în decembrie – peste trei milioane de lei. Inițial s-a mers pe majorarea prețurilor la alte produse decât pâinea: la covrigi, turte dulce, biscuiți, torturi. Chiar și așa, pierderile nu au putut fi acoperite, ținând cont că grupa pâine și produse de panificație reprezintă 85% din producția „Franzeluța”. „Am venit cu propuneri de a ridica prețul la pâine. Alte soluții nu am putut identifica. Da, bine, putea fi un ajutor din partea statului în volum de zece mii de tone pentru grâu, ceea ce constituie 50 de milioane de lei. Atunci am fi putut păstra prețurile vechi”, a menționat Victor Matcov.
Angajatorii vor putea oferi salariaților servicii de îngrijire a copiilor
Codul Muncii și Codul Educației vor fi modificate prin includerea unei norme care să le permită angajatorilor să le ofere salariaților servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta până la 3 ani. Cu unele recomandări de ajustare, Guvernul a dat aviz pozitiv unui proiect de lege în acest sens elaborat de un grup de deputați. Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, este oportun ca și Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi să fie completată cu aceeași normă juridică. La promovarea noilor reglementări privind preluarea de către angajator a opțiunii de servicii de îngrijire a copiilor se va ține cont de faptul că angajatorul va fi obligat să respecte rigorile educaționale și de îngrijire reflectate în documentele specifice acestui sector și practicile de educație și îngrijire timpurie a copilului de 0-3 ani, pentru a activa în interesul superior al copilului – se precizează în avizul Guvernului.
●JOI, 17 februarie
A fost fondată Camera de Comerț Bilaterală Britanică pentru Moldova, în Regatul Unit
Camera de Comerț Bilaterală Britanică pentru Moldova, a fost înființată la Companies House UK, în Regatul Unit. Fondarea acesteia a fost avizată de Ambasada Marii Britanii la Chișinău la 1 noiembrie 2021 și Ambasada Moldovei la Londra la 14 ianuarie 2022. Potrivit unui comunicat de presă al Camerei, înființarea acesteia oferă o oportunitatea de a conecta întreprinderile din Marea Britanie și Republica Moldova în comerțul bilateral, deschizând noi uși și oportunități pentru ambele țări. Camera va oferi servicii Business to Business, inclusiv servicii de potrivire și asistență în ceea ce privește cunoașterea produsului, a mărcii și accesul la piață. Camera desfășoară actualmente și un sondaj pentru întreprinderile din Republica Moldova care fie comercializează în prezent cu Regatul Unit, fie caută să facă comerț cu Regatul Unit, pentru a înțelege mai bine ce și cum poate ajuta cu adevărat întreprinderile în explorarea noilor piețe disponibile pentru Camera de Comerț Britanică din Moldova. În comunicat se menționează că astăzi există peste 160 de organizații caritabile din Marea Britanie care lucrează în Moldova sau cu organizații caritabile din Moldova. Camera va oferi abonament gratuit și instrumente pentru a sprijini donații cu mai mult impact. De asemenea, Britcham Moldova va colabora cu furnizorii online și offline pentru studenții membri, pentru a fortifica capacitatea lor de a ajunge la noi cursuri, angajatori și oportunități pentru construirea de relații comerciale pe termen lung. Atât membrii de caritate, cât și membrii studenți pot solicita un abonament Britcham Moldova de onoare gratuit.
Tariful energiei electrice ar putea ajunge la 3 lei! Andrei Spînu: ar fi un scenariu optimist
După o majorare a tarifelor la gazele naturale, ne așteaptă o nouă scumpire de proporții. Este vorba despre majorarea tarifului energiei electrice. Vicepremierul Andrei Spînu spune că, în cel mai optimist caz, ar fi vorba de o majorare până la 3 lei. Oficialul a menționat că scumpirea este inevitabilă în condițiile în care, în regiune, tariful la energia electrică este de 4-5 ori mai mare decât în Republica Moldova. Tariful majorat va intra în vigoare de la 1 aprilie 2022. Vicepremierul Spînu spune că deja au fost demarate licitațiile de livrare a energiei electrice, în condițiile în care contractele existente expiră la sfârșitul lunii martie. Potrivit lui Spînu, în contextul regional actual, menținerea tarifului existent la electricitate este puțin probabil. „Interesul Guvernului este ca să oferim cele mai bune prețuri la resursele energetice pentru cetățenii noștri. Licitațiile deja au început. Am promovat și o lege care-i obligă pe cei care organizează licitațiile să cumpere din cel puțin două surse ca să avem o diversificare. Dacă ne uităm la prețurile pe care le au vecinii la energia electrică, ele sunt cu mult mai mari față de ceea ce avem noi acum în contractul cu centrala de la Cuciurgan. De exemplu, noi avem în contract 54 de dolari pentru 1 megavatt, în România este 220-260 de dolari”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.
Din 2022 se vor utiliza operațiuni de administrare a pasivelor prin răscumpărarea anticipată
Pentru gestionarea datoriei de stat în perioada 2022-2024 au fost stabilite ca obiective specifice dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat și contractarea împrumuturilor de stat externe ținând cont de raportul cost-risc. Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2022-2024” a fost aprobat în ședința Guvernului. Ministerul Finanțelor va realiza acțiuni ce vizează menținerea sub control a portofoliului datoriei de stat prin limitarea expunerii față de riscul valutar, riscul de finanțare și riscul ratei de dobândă, extinderea maturității portofoliului datoriei și diversificarea bazei instituționale, monitorizarea și evaluarea performanțelor dealerilor primari și alte acțiuni. În același timp, din anul 2022 se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor prin răscumpărarea anticipată (buyback), iar ulterior și a operațiunilor switch.
Alexei Gherțescu – noul președinte al Consiliului Concurenței
Avocatul Alexei Gherțescu a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Concurenței. O hotărâre în acest sens a fost votată joi în Parlament de către 54 de deputați ai Partidului Acțiune Solidaritate. Alexei Gherțescu a fost prezent în sala plenului, însă deputații nu au avut întrebări pentru candidatul propus de președintele Parlamentului. După exprimarea votului, Gherțescu a depus jurământul. Noul președinte a declarat că mizează pe sprijinul deputaților și a spus că urmează să vină cu inițiativa de a avea discuții cu reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare. „Tare sper că vom putea lucra împreună ca să îmbunătățim această instituție și să vedem rezultatele care sunt așteptate”, a mai spus noul președinte al Consiliului Concurenței.
Agenții economici vor putea amenaja spații de îngrijire a copiilor în cadrul companiei
Agenții economici vor avea dreptul să amenajeze spații de îngrijire a copiilor în cadrul companiei. Deputații au votat în prima lectură proiectul de lege care prevede acest lucru. Examinarea inițiativei a avut loc în timp ce în sală se aflau părinți cu copii mici. Unul dintre autorii proiectului, deputatul PAS Dan Perciune, a declarat că acesta este un prim pas pentru a rezolva o problemă cronică cu care se confruntă părinții cu copii mici. „Avem un deficit major de locuri de creșă. În asemenea condiții, mulți tineri părinți se confruntă cu o reducere semnificativă a venitului în familie. Astăzi, doar 16% copii cu vârsta între 1-2 ani sunt încadrați în grădinițe sau creșe, fapt care duce și la o rată mică de participare a femeilor în câmpul muncii. În 2019, ponderea femeilor cu un copil cu vârsta până la 6 ani care au fost încadrate în câmpul muncii a constituit doar 39%, în comparație cu 60% în cazul bărbaților”, a notat parlamentarul. Proiectul vine să aducă și în Republica Moldova practica deeorganizare a serviciilor de îngrijire a copiilor la locul de muncă al părinților. În timpul apropiat urmează să fie stabilite regulile și cerințele de amenajarea a acestor spații. Astfel, părinții care au copii cu vârsta până la trei ani vor avea oportunitatea de a decide asupra revenirii mai rapide la serviciu. Cheltuielilor aferente acestor servicii vor fi asigurate de angajatori, din mijloacele proprii.
Tarife mai mari la transport din 1 martie
Tarifele la transportul raional și interraional vor crește diferențiat din 1 martie. Ordinul a fost semnat de ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. La serviciile regulate în trafic interraional, pentru categoria de confort II tariful va crește până la 0,70 lei/km pentru un pasager, iar pentru categoria de confort I – până la 0,80 lei/km pentru un pasager. La serviciile regulate în trafic raional, pentru categoria de confort II tariful va crește până la 0,80 lei/km pentru un pasager, iar pentru categoria de confort I – până la 0,90 lei/km.
Moratoriu temporar la construcțiilor stațiilor petroliere
Parlamentul a impus moratoriu temporar la construcția stațiilor petroliere, „având în vedere că numărul excesiv de mare de stații duce la cheltuieli crescânde și la o presiune mai mare pe prețurile la pompă”. Restricția va rămâne în vigoare până la elaborarea de către autorități a unor criterii mai stricte de construcție a acestor stații. Prevederea se conține în modificările la Legea privind piața produselor petroliere, Codul Fiscal și Codul Contravențional, aprobate de deputați în lectură finală. Modificările promovate mai prevăd și reducerea taxei de licență pentru importul şi comercializarea cu ridicata a carburanților, de la 260 de mii la 3250 de lei anual. Amenzile aplicate companiilor petroliere pentru încălcarea legislației din domeniu vor crește de până la zece ori, în prezent acestea variind între 3 mii și 15 mii de lei. Autorii consideră că aceste sume sunt simbolice în comparație cu veniturile pe care le înregistrează multe companii, dar și potențialele prejudicii pe care le poate aduce încălcarea cadrului legal. Comisia economie, buget și finanțe a acceptat pentru lectura a doua excluderea restricției privind revânzarea angro a produselor petroliere. Utilizarea obligatorie a e-facturii la procurarea de către persoanele juridice a benzinei și motorinei, ca măsură de reducere a riscului de vânzări la negru, va intra în vigoare la 1 mai 2022.
●VINERI, 18 februarie
Sindicatele, îngrijorate de faptul că nu a fost aprobat noul salariu minim în sectorul real
Confederația Națională a Sindicatelor (CNSM) este îngrijorată în legătură de faptul că Guvernul tergiversează să aprobe hotărârea, care prevede aplicarea noului cuantum minim garantat al salariul în sectorul real, în valoare de 3500 de lei, începând cu 1 februarie curent. Într-o declarație a CNSM, sindicaliștii constată că subiectul respectiv nu a fost inclus nici pe ordinea de zi a ședinței Cabinetului de miniștri din 16 februarie curent, deși proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și supus procesului de avizare încă la începutul anului 2022. „Considerăm inadmisibilă încălcarea principiilor parteneriatului social în condițiile unei situații social-economice dificile a populației din țară. Or, pentru 12 luni ale anului 2021, inflația a constituit tocmai 13,94%, iar conform prognozelor Băncii Naționale a Moldovei pentru anul curent acest indicator va crește în continuare, până la 18,8 la sută, ceea ce va afecta dezastruos nivelul de trai al populației”, se menționează în declarația CNSM. Potrivit sindicaliștilor, majorarea cuantumului minim garantat va constitui o măsură importantă de motivare a personalului din sectorul real, mai cu seamă a celor 17,4% dintre angajații din sectorul real, care, conform datelor Biroului Național de Statistică pentru septembrie 2021, beneficiau de un salariu mediu lunar mai mic de 4000 de lei.
Noul proprietar a investit în infrastructura UNIC 180 de milioane de lei
Noul proprietar a investit până acum în infrastructura centrului comercial UNIC 180 de milioane de lei. Respectivele investiții au fost îndreptate spre amenajarea scuarului din fața centrului comercial și amenajarea teritoriului adiacent de pe strada Ismail. Despre aceasta Leonid Sidorov, director general, a comunicat într-un briefing de presă la IPN. Directorul a precizat că, începând cu anul 2016, au fost implicați unii din cei mai importanți arhitecți din Europa pentru a crea conceptul și noua imagine a Centrului Comercial UNIC. Imaginea de pe fațada principală de pe strada Ismail, care e vizibilă astăzi, corespunde cu conceptul creat de arhitecții de la Chapman and Taylor din Germania. Și conceptul de modernizare pe care se va merge în continuare este elaborat de arhitecții acestei companii cu renume mondial. S-au efectuat importante investiții în infrastructura clădirii, investiții care nu s-au mai făcut de 25 de ani. Cei 180 de milioane de lei au fost îndreptați spre amenajarea scuarului din fața centrului comercial și amenajarea teritoriului adiacent. Au fost demolate toate construcțiile ușor demontabile din preajmă– piața de flori, terasa de vară. Iar ca rezultat, această zonă din centrul capitalei a căpătat cu totul altă „față”, mult mai atractivă, menționează Leonid Sidorov.
Investiții de peste 250 de milioane de lei anunțate în infrastructura centrului UNIC
Proprietarul centrului comercial UNIC intenționează să investească în infrastructura magazinului încă peste 250 de milioane de lei, în a doua etapă, după ce a investit 180 de milioane de lei până acum. Se planifică amenajarea unui scuar în preajma magazinului, dar și a unei parcări subterane. Vitalie Malachi, membru al Consiliului de Administrație, a declarat într-un briefing de presă la IPN că reconstrucția centrului comercial a început din 2019, cu amenajarea parcării din strada Ismail, unde s-au demolat toate gheretele de flori, s-a reamenajat tot ce ține de scuar și s-a lucrat la fațada magazinului. Dezvoltarea fațadei este planificată în două etape. Prima etapă reprezintă ceea ce s-a executat acum, iar etapa a doua urmează a fi executată în următorii trei-patru ani. Când se vor încheia lucrările la fațadă, va fi amenajată și parcarea subterană din scuar. Asta va permite organizarea a 150 de locuri adiționale de parcare, cu posibilitatea de dezvoltare a unei parcări subterane și în spatele magazinului. Scuarul va fi făcut după toate standardele europene, va fi înverzit, va fi amenajat un havuz și zone de odihnă.
În adiacentul centrului comercial UNIC vor fi construite noi locuri de parcare
În adiacentul centrului comercial UNIC sunt disponibile doar 60 de locuri de parcare din minimul necesar de 240. În planurile de dezvoltare pe termen scurt și mediu ale proprietarului se regăsește crearea locurilor de parcare, inclusiv prin construcția unei parcări subterane. „Vom crea aceste locuri de parcare fără a afecta scuarul din fața Centrului Comercial – doar o parte din aceste locuri vor fi create în subterana scuarului”, a declarat Leonid Sidorov, directorul general al magazinului UNIC, într-un briefing de presă la IPN. Vitalie Malache, membru al Consiliului de Administrație, a precizat că modernizarea centrului comercial are loc în două etape. În prima etapă s-a reamenajat scuarul și fațada magazinului. În cea de-a doua etapă, care se planifică a fi încheiată în trei-patru ani, va fi organizată și parcarea subterană. Asta va permite organizarea a 150 de locuri adiționale de parcare, cu posibilitatea de dezvoltare și a unei parcări în spatele magazinului.
●SÂMBĂTĂ, 19 februarie
Un pod va fi construit peste Nistru în zona localităților Cosăuți-Yampil
Un pod rutier transfrontalier va fi construit peste râul Nistru la frontiera de stat moldo-ucraineană, în zona localităților Cosăuți-Yampil. Podul va avea o lungime de 641 de metri, două benzi de circulație, două benzi de siguranță, două piste pentru cicliști, două trotuare pietonale și o estacadă pe partea ucraineană. „Construcția podului va asigura conexiunea rețelei de drumuri prin partea de est a Republicii Moldova la rețeaua de drumuri de circulație internațional, care va susține necesitățile cetățenilor pentru mobilitate și va facilita comerțul pe piețele internă și internațională, precum și va spori rolul pe care Republica Moldova îl are în calitate de legătură între statele Uniuni Europene și Comunitatea Statelor Independente”, se menționează într-un proiect de hotărâre cu privire la semnarea Acordului între guvernele celor două state. Finanțarea pentru construcția podului, precum și a infrastructurii conexe pe teritoriul statului vecin va fi asigurată de către Ucraina, iar Guvernul Republicii Moldova va asigura construcția infrastructurii rutiere conexe pe teritoriul său.
