RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 27 decembrie-2 ianuarie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 27 decembrie
Ministerul Sănătății, despre prețul măștilor de protecție în farmacii
Pe perioada declarării urgenței de sănătate publică de interes național măștile de protecție se comercializează la prețuri de achiziție sau prețuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%. Precizarea este făcută de Ministerul Sănătății într-un răspuns pentru IPN, în contextul diferenței majore a prețului unei măști de protecție de unică folosință în diferite farmacii din țară. Prețurile pot ajunge de la 8 lei/bucata, la 12 lei/10 bucăți. Potrivit Ministerului Sănătății, în Republica Moldova, prețurile la dispozitive medicale și echipamente de protecție nu sunt reglementate și nu se înregistrează ca în cazul medicamentelor, iar în anul 2020, printr-o hotărâre de Guvern, măștile medicinale au fost incluse în lista produselor social importante. Ministerul susține că în ultima jumătate de an, pentru a asigura acest control și a se ajunge la un preț confortabil pentru cetățeni, a elaborat proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 603/1997, pentru aprobarea Regulamentului privind formarea prețurilor la medicamente și alte produse farmaceutice și parafarmaceutice. Acesta este actualmente în proces de definitivare.
Salariul mediu lunar pe economie în 2022 se propune în mărime de 9 900 de lei
Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune stabilirea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2022, în mărime de 9 900 de lei.
Într-un proiect de hotărâre, propunerea este argumentată prin prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2024 a Ministerul Economiei.
Recent, în cadrul Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective s-au discutat propunerile de majorare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, care este de 2 935 de lei. Acest cuantum urmează să crească până la 3 500 de lei, începând cu luna februarie a anului viitor. Dialogul va fi reluat pentru a mări cuantumul din nou în luna mai. Autoritățile sunt de acord cu sindicatele că salariul minim trebuie să ajungă la 4 000 de lei.
ANAT: Situația din turism este complicată, iar operatorii riscă faliment
Reprezentanții Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova atenționează că situația din domeniu este complicată, iar multe companii riscă să falimenteze. Pe 31 decembrie expiră termenul de restituire a plăților către călători pentru serviciile neprestate din cauza pandemiei. Iar proiectul de lege care extinde acest termen a fost votat într-o singură lectură deocamdată și nu poate intra în vigoare. Într-o conferință de presă la IPN, președinta ANAT, Anna Colța, a declarat că a fost un an dificil, ca și precedentul, cu restricții, curse anulate și alte impedimente. Agenții economici au reușit să lucreze doar o lună și jumătate cu Grecia. Fluxul de turiști a scăzut semnificativ. Încă anul trecut, cel mai mare furnizor de servicii turistice în Grecia pe piața Republicii Moldova, care deține o cotă de aproximativ 70%, Mouzenidis Travel Grecia, a anunțat sistarea activității și întreruperea deservirii turiștilor cu pachete turistice deja achitate, fără a restitui plățile în avans. Situația nu s-a rezolvat nici acum. În aceste condiții, ANAT a cerut autorităților să extindă, până pe 30 septembrie 2022, termenul de întoarcere a banilor către clienți. „Ne-am bucurat foarte mult când am găsit susținerea în Parlamentul Republicii Moldova, în urma consultărilor publice pe care le-am efectuat pe platforma parlamentară. Și în urma cărora, deputatul PAS, doamna Iulia Dascălu, a inițiat un proiect de lege privind prelungirea moratoriului la Legea 72 din 2020, până pe 30 septembrie 2022. Însă nu am înțeles de ce proiectul înaintat de doamna deputat Iulia Dascălu nu a fost votat în lectura a doua. Avizele au fost toate pozitive, proiectul a fost votat în primă lectură de 68 de deputați, însă nu a mai fost înaintat pentru lectura a doua”, a spus Anna Colța.
ANAT roagă să se organizeze o ședință extraordinară a Parlamentului
Reprezentanții Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova fac apel către autorități să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a vota în lectură finală proiectul care extinde, până pe 30 septembrie 2022, termenul de restituire a plăților către călători pentru serviciile neprestate din cauza pandemiei. În caz contrar, spun ei, multe companii vor ajunge în insolvabilitate sau vor cheltui toți banii câștigați pentru avocați, judecăți și penalități de întârziere. Termenul în vigoare expiră la 31 decembrie. Într-o conferință de presă la IPN, președinta ANAT, Anna Colța, a declarat că nu este clar de ce proiectul care prevede extinderea termenului de restituire a plăților către turiști nu a fost propus spre votare în lectură finală. Or, acesta avea toate avizele necesare, iar în primă lectură a fost susținut de 68 de deputați. Anna Colța a făcut apel către președintele țării, Maia Sandu, către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și către fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate să sprijine industria turismului, să o ajute să iasă din impas, ca să-și poată onora plățile către clienți pentru serviciile neprestate. Acești bani au mers către furnizori de servicii turistice de peste hotare. Unii dintre ei, cum este și Mouzenidis Travel Grecia, cu o cotă de aproximativ 70% pe piața din Republica Moldova, și-au anunțat sistarea activității și întreruperea deservirii turiștilor cu pachete turistice deja achitate, fără să restituie plățile în avans. Situația nu s-a rezolvat nici acum.
Peste 4 000 de turiști din Moldova au plătit în avans pentru vacanțele anulate din Grecia
Peste patru mii de cetățeni ai Republicii Moldova au achitat (în perioada octombrie 2019 - martie 2020) plăți în avans pentru vacanțele planificate în sezonul estival 2020, cu destinația Grecia. Pentru acești patru mii de călători, operatorii turistici moldoveni au transferat peste un milion de euro furnizorilor greci. Pandemia însa a dat totul peste cap. Serviciile nu au fost prestate, iar banii nu pot fi deocamdată întorși. Într-o conferință de presă la IPN, președinta Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova, Anna Colța, a declarat că pandemia a afectat grav domeniul turismului. Din cauza restricțiilor, operatorii au reușit să lucreze puțin cu Grecia, care este o destinată solicitată de turiștii moldoveni. „Fluxul de turiști a scăzut semnificativ creând impedimente majore în procesul rambursărilor bănești. Mai mult ca atât, în data de 17 iunie 2020 cel mai mare furnizor de servicii turistice în Grecia pe piața Republicii Moldova, care deține o cotă de aproximativ 70%, și anume Mouzenidis Travel Grecia, a anunțat sistarea activității sale și întreruperea deservirii turiștilor cu pachete turistice deja achitate, fără însa a restitui plățile, lucru care continuă și până în ziua de azi”, a notat președinta Asociației. Operatorii turistici urmau să restituie clienților banii pentru serviciile turistice neprestate până pe 31 decembrie anul curent. Neavând cum să facă acest lucru, întrucât banii sunt blocați la furnizorii din Grecia, ANAT a făcut demersuri către autorități să extindă termenul până în septembrie 2022. Solicitarea a fost acceptată, însă proiectul a fost votat de Parlament numai în prima lectură.
● MARȚI, 28 decembrie
Numărul plăților efectuate cu cardurile bancare practic s-a dublat
Pe parcursul trimestrului trei al anului curent, numărul cardurilor aflate în circulație a crescut cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Iar numărul plăților fără numerar efectuate cu cardurile emise în țară s-a majorat cu 43,3%. La sfârșitul trimestrului trei, numărul cardurilor de plată emise în Republica Moldova aflate în circulație a constituit 2,31 milioane, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. După soluția tehnică, cardurile de proximitate au constituit 99,9% din numărul cardurilor noi emise pe parcursul trimestrului de raportare și 90,5% din ponderea totală a cardurilor în circulație. Din totalul cardurilor în circulație ce aparțin persoanelor fizice, 53,7% sunt deținute de femei. Cea mai înaltă rată a cardurilor active înregistrează categoria cardurilor sociale – 79%.
Radu Marian: Prioritatea fracțiunii PAS este îmbunătățirea climatului de afaceri
Continuarea îmbunătățirii climatului de afaceri este prioritatea fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate în anul care vine. Într-un climat economic bun se pot dezvolta afacerile. Iar afaceri dezvoltate înseamnă mai multe locuri de muncă și salarii mai mari. „Ca să ajutăm afacerile să se dezvolte, vom adopta legi care să reducă birocrația, să ducă la simplificarea procedurilor de raportare la organizațiile de stat. Vom simplifica regulile de gestiune financiară pentru antreprenori. Vom adopta un cadru legal prin care oamenii de afaceri să poată accesa mai ușor finanțare, creditare, prin introducerea unor noi instrumente, cum ar fi crown funding. Îmbunătățirea climatului de afaceri înseamnă și aprobarea legislației care să încurajeze investițiile în Republica Moldova”, a declarat, în cadrul unui briefing de presă, deputatul Radu Marian, vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova. O altă prioritate în noul an este îmbunătățirea activității regulatorilor. „Un instrument cheie pentru dezvoltarea economică în Republica Moldova este și asigurarea unor reguli de joc clare pentru toți cei din domeniul afacerilor, iar asta se înfăptuiește de către regulatori, cum ar fi Consiliul Concurenței, ANRE, CNPF și altele”, a specificat Radu Marian. Fracțiunea PAS își propune să ducă la bun sfârșit suplinirea locurilor vacante din funcțiile de conducere ale regulatorilor. Vor avea loc și schimbări structurale: vor fi comasate Consiliul Concurenței și ANRE, pentru crearea „unei instituții puternice, eficiente și funcționale, care să livreze rezultate”. „Prin aceasta se vor evita situațiile în care responsabilitatea se pasa de la o instituție la alta. În general, se va simplifica mecanismul de luare a deciziilor de către regulatori”, a explicat Radu Marian. El a adăugat că în 2022 va fi efectuat un control parlamentar riguros al activității regulatorilor.
Moldovenii aflați la muncă în Rusia riscă să fie deportați dacă nu au actele în regulă
Începând cu 1 ianuarie, moldovenii care se află la muncă în Federația Rusă riscă să fie deportați dacă nu au actele în regulă. Agenția rusească TASS scrie că cetățenii străini care vor munci ilegal în Rusia vor fi amendați cu până la cinci mii de ruble rusești (circa 1200 de lei, n.r.). Pe lângă amendă, vor fi deportași și li se va aplica interdicția de intrare pe teritoriul Federației Ruse. Pentru fiecare muncitor ilegal, patronul va fi amendat cu 800 de mii de ruble rusești (echivalentul a aproape 200 de mii de lei). Reprezentanții Ministerului rus de interne precizează că pe 31 decembrie expiră măsurile provizorii, introduse de președintele rus, care le permiteau cetățenilor străini să-și reglementeze statutul juridic pentru a munci legal, fără a părăsi teritoriul Federației Ruse. Cetățenii din câteva state, inclusiv din Republica Moldova, au dreptul să solicite patentă fără a lua în considerare cerințele pentru termenul limită de depunere a documentelor și scopul declarat de intrare în Federația Rusă. Angajatorii care implică în munci cetățeni străini pot încheia cu aceștia contracte de muncă, iar timp de trei zile urmează să notifice organele teritoriale de resort. De asemenea, patronii trebuie să dețină un permis pentru a angaja muncitori străini.
Calculatoare noi donate Liceului Teoretic Mihai Grecu
Elevii Liceului Teoretic Mihai Grecu din Chișinău vor putea studia cursul de informatică și design grafic la calculatoare noi. Cu prilejul sărbătorilor de Crăciun, compania Accent Electronic a donat instituției de învățământ 11 calculatoare noi, cu sistem de operare licențiat. Instituția a fost selectată cu ajutorul Ministerului Educației. Președintele Accent Group, Vladimir Russu, a subliniat faptul că el și echipa pe care o conduce tot timpul au pus accentul pe educație și accesul generațiilor la noile tehnologii. „Prioritatea noastră, ca stat, este să oprim exodul populației și să asigurăm o creștere economică pe măsură. Așadar, accesul la tehnologie, înseamnă șansa de a învăța diverse meserii bine plătite la calculator: designer grafic, editor foto, dactilograf, copywriter. Când zic bine plătite, mă refer la salarii care pornesc de la 800-1000 euro în sus, pentru meserii care se învață timp de trei luni de zile”. Antreprenorul vrea să creadă că și decidenții din țară înțeleg cât de importantă este digitalizarea sistemului de învățământ și speră că lucrurile se vor mișca în această direcție. Viorica Negrei, șef adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport (DGETS), a atras atenția că foarte puține companii private vin cu asemenea gesturi de binefacere, iar interesul companiei Accent Electronic față de domeniul educației este demn de tot respectul. „Aceasta este a doua donație de calculatoare destinate copiilor, în Chișinău, lucru care vorbește despre atașamentul companiei față de domeniul educației și grija față de viitorul generațiilor noastre. Sunt convinsă că lotul de calculatoare îi va ajuta pe elevi să dezvolte abilități care-i vor îndrepta către meseriile viitorului”, a declarat Viorica Negrei.
Noul pod rutier de pe Șoseaua Balcani a fost deschis circulației rutiere
Noul pod rutier de pe Șoseaua Balcani, la kilometrul 95-96 al drumului M1, a fost deschis circulației. Podului care a existat în locația respectivă i s-au adăugat două benzi noi de circulație pe porțiunea respectivă a șoselei de centură a Chișinăului. „Costul lucrărilor a fost de circa 71 milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova. Podul peste râul Bîc și peste calea ferată are o lungime de 60 de metri și va reduce timpul de călătorie pentru șoferi, mai ales pentru cei care fac naveta din localitățile Ghidighici, Vatra, Grătiești și alte suburbii”, se menționează într-o postare pe pagina oficială a premierului Natalia Gavrilița de pe Facebook. Construcția podului a început în 2016 și urma să fie finalizată încă în vara anului 2020. „Ne-am asigurat că responsabilii de implementarea proiectului și autoritățile colaborează pentru a finaliza lucrările cu responsabilitate și cât mai rapid. Pe mai multe șantiere veșnice, moștenite de la guvernările precedente, se atestă o înviorare și cred că în primăvară lichidăm restanțele și pornim șantiere noi”, a menționat Natalia Gavrilița.
● MIERCURI, 29 decembrie
Evenimentul economic în 2021: Economia Republicii Moldova și-a revenit după recesiune
Recuperarea economică rapidă din acest an, după recesiunea din anul 2020, poate fi catalogată ca cel mai important eveniment pozitiv al anului economic 2021. „În primele 9 luni s-a înregistrat o creștere de peste 10%, iar pe întreg anul se estimează o creștere de 8-10%. Vedem o reanimare a investițiilor, în special a celor private”, a menționat Stas Madan, expert economic la „Expert Grup”, care a comentat, la solicitarea IPN, evoluția situației economice în anul care se încheie. Un alt element punctat de Stas Madan este creșterea încasărilor fiscale și consolidarea bugetară. „Evoluțiile încasărilor la bugetul public național au mers destul de bine în acest an și au permis finanțarea unor programe de cheltuieli importante”, a remarcat expertul. Unul dintre elementele mai puțin satisfăcătoare este deficitul bugetar, care este unul „major” și tinde să devină „o nouă normalitate” și pentru Republica Moldova. „Chiar dacă înțelegem că situațiile excepționale impun și măsuri excepționale, această situație trebuie urmărită cu atenție în perioada următoare, inclusiv din perspectiva deservirii datoriei publice. Pentru anul viitor avem un deficit bugetar destul de însemnat, de peste 15 miliarde de lei”, a specificat Stas Madan. Un alt element mai puțin pozitiv este amânarea pentru 2022, respectiv neinițierea în 2021, a unor reforme de importanță majoră – cum ar fi reforma teritorial-administrativă ș.a.. „Anul viitor va fi unul critic din perspectiva implementării unor reforme, pentru că ulterior, în a doua parte a anului, se va intra iarăși într-o logică electorală, într-un nou ciclu electoral și, respectiv, probabilitatea implementării reformelor va fi mult mai mică. De aceea, este important ca în special în perioada următoare aceste procese să fie dinamizate la maximum, ca să poată fi realizate”, a explicat Stas Madan.
Proiectul privind auditul datoriei la gaz conține carențe ce pot genera corupție, CNA
Centrul Național Anticorupție a identificat ambiguități și carențe în procesul de expertiză anticorupție a hotărârii de Guvern cu privire la auditul datoriei Moldovagaz față de Gazprom. Instituția precizează că aceste deficiențe pot genera premise de corupție și trebuie înlăturate. O primă obiecție față de „Raportul de expertiza privind auditul datoriei Moldovagaz față de Gazprom și factorii finali pentru gazul livrat consumatorilor din dreapta Nistrului” este că se nu stabilește exact care sunt acești „factori finali” ce urmează a fi supuși auditului independent. Or, această ambiguitate privind cercul subiecților vizați de audit ar putea duce la apariția riscurilor de corupție aferente proceselor descrise în actul normativ. Proiectul conține carențe și la capitolul procedurii de selectare a companiei care va efectua auditul. Stipulările neclare despre procedura de achiziție publică a serviciului de audit pot crea riscuri de corupție și incidente de integritate din partea funcționarilor de la Agenția Proprietății Publice, responsabilă de implementarea normei, notează CNA.
Valoarea remiterilor recepționate scade, în timp ce remitențele expediate sporesc
Pe parcursul trimestrului trei al anului curent, valoarea remiterilor recepționate a însumat 426,4 milioane de dolari. Cifra este în scădere cu 2,2% comparativ cu trimestrul trei al anului trecut. În același timp, este în creștere, cu 15,3%, valoarea remiterilor expediate. În trimestrul trei acestea au atins 133,0 milioane de dolari.
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, în medie, valoarea unei remiteri recepționate în Republica Moldova constituie 570,9 dolari, iar cea a unei remiteri expediate – 629,8 dolari. Cel mai mare flux de bani a fost recepționat în Republica Moldova de către persoanele fizice prin intermediul sistemelor de remitere de bani – o pondere de 83,5%. Prin rețeaua SWIFT – 15,5%, iar serviciile prestate în baza acordurilor bilaterale au deținut o pondere de doar 1%.
În 2022, salariul mediu lunar pe economie va constitui 9 900 de lei
Cuantumul salariului mediu lunar pe economie va constituit începând cu anul viitor 9 900 de lei. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat de către cabinetul de miniștri. Vasile Cușca, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a menționat că propunerea este argumentată prin prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2024 a Ministerul Economiei. Recent, în cadrul Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective s-au discutat propunerile de majorare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, care este de 2 935 de lei. Acest cuantum urmează să crească până la 3 500 de lei începând cu luna februarie a anului viitor. Dialogul va fi reluat pentru a mări cuantumul din nou în luna mai. Autoritățile sunt de acord cu sindicatele că salariul minim trebuie să ajungă la 4 000 de lei.
Programul „PARE 1+1” a fost extins până la finele anului 2024
Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” a fost extins până la finele anului 2024. Pentru implementarea acestuia, Ministerul Economiei a prevăzut, pentru anii 2022-2024, 30 de milioane lei anual. O decizie în acest sens a fost aprobată în ședința de astăzi a Guvernului. „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul întâi, care investesc mijloace bănești obținute peste hotare în inițierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova. Fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu din partea programului. Finanțarea maximă a statului nu poate depăși 250 de mii de lei. Pe parcursul anilor 2010-2021, în cadrul programului au fost aprobate pentru finanțare mai bine de 1 800 de proiecte investiționale, au fost lansate peste 700 de afaceri noi. Aproape 50% dintre antreprenori sunt tineri cu vârsta de până la 35 de ani.
Băncile vor putea aplica o marjă maximă de 3% la creditele ,,Prima casă”, din 2022
Din 1 ianuarie 2022, mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului pentru creditele garantate de către stat în cadrul Programului de stat ,,Prima casă”, nu poate depăși 3% anual. O hotărâre în acest sens a fost luată de cabinetul de miniștri. Mărimea marjei maxime se aplică în privința contractelor de credit încheiate începând cu data intrării în vigoare a hotărârii, adică la 1 ianuarie 2022. Potrivit ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, marja de 3% anual va permite băncilor comerciale finanțatoare participante în cadrul programului de stat ,,Prima casă” să-și acopere costurile suportate pentru credit, permițând desfășurarea regulamentară a programului și acordarea creditului până la o perioadă de 25 de ani.
Subvențiile în avans pentru proiectele start-up în agricultură, accesibile și în 2022
Tinerii, femeile antreprenoare și imigranții reveniți în țară vor beneficia și în anul 2022 de subvenții în mărime totală de 75 de milioane de lei pentru a iniția proiecte agricole în mediul rural. Banii vor fi alocați din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Extinderea termenului va oferi posibilitatea unui număr cât mai mare de solicitanți să beneficieze de sprijin financiar din partea statului pentru dezvoltarea unei afaceri proprii și să creeze noi locuri de muncă în țară, precizează nota informatică a inițiativei. Valoarea proiectului investițional nu poate depăși suma de un milion de lei. Acesta urmează a fi implementat în termen de 24 de luni. Sprijinul financiar din bugetul de stat va fi oferit în două tranșe și va constitui 65% din valoarea investiției. 35% va constitui contribuția proprie a participanților la program.
● JOI, 30 decembrie
Termenul de aplicare a controlului vamal neriguros la trei puncte de frontieră, extins
Guvernul a extins, până pe 30 iunie 2022, permiterea traversării prin punctele de trecere a frontierei Pervomaisk-Cuciurgan, Goianul Nou-Platonovo și Novosavițkoe-Cuciurgan, a agenților economici înregistrați sau nu la Agenția Servicii Publice, fără aplicarea măsurilor de politică economică sau prohibițiilor, cu condiția rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de organele neconstituționale. Potrivit ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, extinderea termenului este argumentată „prin necesitatea de a identifica soluții de înregistrare a tuturor entităților din raioanele de est ale Republicii Moldova la ASP și elaborarea mecanismelor de implementare a prevederilor aplicate în punctele de trecere a frontierei”. El a mai spus că din cele trei puncte, doar unul funcționează ca punct comun – Pervomaisk-Cuciurgan.
Cum s-a descurcat sectorul bancar în 2021, de ce au crescut prețurile și care este perspectiva financiară pentru Moldova. Interviu IPN cu noul viceguvernator al BNM, Tatiana Ivanicichina
Tatiana Ivanicichina: Anul 2021 a fost un an cu multe provocări. În pofida faptului că primele șapte luni ale anului au fost marcate de lipsa unui guvern cu puteri depline și lipsa finanțării externe a bugetului de stat, veniturile bugetului de stat din impozite si taxe au fost mai mari decât s-a așteptat, grație recuperării economice continue. A doua jumătate a anului a fost marcată de învestirea noului Guvern și, drept rezultat, relansarea finanțării externe, care a fost direcționată spre măsuri de politici de susținere a populației și a mediului de afaceri pentru a face față mediului volatil caracterizat de majorarea prețurilor la resursele energetice, precum și a unui nou val de COVID-19. De asemenea, a fost aprobat un nou Program cu Fondul Monetar Internațional, care este însoțit și de un suport financiar considerabil. Acesta, prin intermediul politicilor Guvernului, va veni să continue sprijinul economiei și al populației. Totodată, urmează un flux semnificativ de finanțare prin intermediul Planului de recuperare economică finanțat de UE. În ce privește sectorul bancar, acesta a făcut bine față efectelor crizei pandemice, rămânând stabil, bine capitalizat și cu suficiente lichidități. Astfel, de la începutul anului 2021, creditarea populației este în creștere, fiind cu 22 la sută mai mult față de anul 2020. Așteptările pentru anul care urmează sunt să fie relansate și investițiile în sectorul real al economiei, să crească gradul de încredere al investitorilor străini, ceea ce va susține creșterea economică și în consecință se va transpune într-un nivel de trai mai ridicat al populației.
BNM monitorizează procesele pentru a interveni în momentul oportun, noul viceguvernator
BNM urmărește cu atenție creșterea rapidă a prețurilor, ceea ce îi afectează pe oameni. Monitorizarea strictă a indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă va continua pentru a se interveni la momentul oportun, a declarat într-un interviu de exclusivitate pentru IPN noul viceguvernator al Băncii Naționale Tatiana Ivanicichina. Vorbind despre finanțele țării la moment, viceguvernatoarea a remarcat că anul acesta veniturile bugetului de stat din impozite si taxe au fost mai mari decât s-a așteptat. Fenomenul se datorează recuperării economice care este în continuă derulare. În a doua jumătate a anului s-a reluat finanțarea externă, „care a fost direcționată spre măsuri de politici de susținere a populației și a mediului de afaceri pentru a face față mediului volatil caracterizat de majorarea prețurilor la resursele energetice, precum și a unui nou val de COVID-19”.
Tiraspolul limitează accesul fermierilor la terenurile din raionul Dubăsari. Răspunsul BPR
Biroul politici de reintegrare califică drept „surprinzător” mesajul oficiului reprezentantului politic de la Tiraspol, prin care se notifică despre intenția limitării până în data de 30 iunie 2022 a termenului de acțiune a Deciziei protocolare referitoare la mecanismul de utilizare a terenurilor agricole din raionul Dubăsari. „Invităm Tiraspolul să revină la masa dialogului constructiv și consecutiv, axat pe implementarea durabilă a angajamentelor asumate, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și să se excludă tacticile cu caracter unilateral și de impunere a condiționărilor inadmisibile”, se arată într-un comunicat de presă. Motivul invocat de Tiraspol rezidă în pretinsa neexecutare de către Chișinău a prevederilor punctului 5 din Decizia protocolară ,,Cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea ,,Mecanismului din anul 2006” referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca”, din 25 noiembrie 2017. Biroul politici de reintegrare a explicat că Decizia este compusă din două elemente interdependente: restabilirea ,,Mecanismului din anul 2006” și asigurarea accesului la terenurile agricole, iar în cazul rezolvării acestei probleme – „informarea organelor competente ale Republicii Moldova despre anularea tuturor restricțiilor anterior impuse de către responsabilii din regiune pentru a fi examinată posibilitatea revizuirii în modul stabilit de lege a măsurilor procesuale dispuse în privința persoanelor culpabile”. Biroul politici de reintegrare precizează că „Mecanismul de acces la terenuri a fost realizat parțial și cu intermitențe de către Tiraspol, și anume nu a fost soluționată problema legată de terenurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari. În perioada 16 martie 2020 – 30 aprilie 2021, accesul la terenuri a fost condiționat de liste preventiv coordonate și nominal aprobate de așa-numite centre de criză locale, verificări amănunțite ale actelor și ale autovehiculelor cu destinație agricolă la trecerile prin posturi neautorizate de control cu solicitări de plăți nemotivate (de exemplu, pentru treceri zilnice repetate prin același perimetru, pentru utilizarea drumurilor regionale de către autocamioane cu masa totală mai mare de 18 tone etc.), obligarea fermierilor de a se conforma la noi reguli impuse de către administrația din orașul Dubăsari ș.a.”.
A cincea parte din porumbul semănat a rămas nerecoltat
La sfârșitul lunii decembrie, cantități importante de porumb rămân pe câmp. Din cauza umidității ridicate, producătorii nu l-au recoltat. Potrivit Asociației „Agrocereale”, este vorba cam de 20% din porumbul semănat. Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, a precizat pentru IPN că umiditatea în câmp depășește 18-20%, iar la recoltarea porumbului nu trebuie să fie mai ridicată de 15-16%. Dacă porumbul este recoltat la umiditate mai ridicată, trebuie dus la uscătoriile pentru cereale, care în Republica Moldova sunt puține și sunt vechi, de 30-50 de ani, iar cantitățile pe care le pot prelucra nu sunt mari.
Patru vapoare cu porumb din Republica Moldova, blocate în porturile din Turcia
Patru vapoare, cu circa 25 de mii de tone de porumb din Republica Moldova, sunt blocate în porturile din Turcia din cauza unor neconformități în actele de însoțire. Turcia a modificat în noiembrie condițiile de intrare a porumbului pe piață, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a luat în calcul aceste schimbări la eliberarea actelor de însoțire, a precizat pentru IPN Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”. Igor Grigoriev a specificat că autoritățile de resort din Turcia au solicitat, la perfectarea certificatului fitosanitar, să se indice că porumbul moldovenesc care urmează să ajungă în Turcia trece și prin Reni, Ucraina. Însă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu a făcut-o.Potrivit lui Igor Grigoriev, la ora actuală cele patru vapoare sunt blocate în porturile din Turcia. „La insistența Asociației „Agrocereale” și a președintelui Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea, se lucrează pentru soluționarea problemei. Unul din cele patru vapoare urmează a fi deblocat pe parcursul zilei de astăzi sau mâine. Situația celorlalte trei rămâne incertă”, a adăugat președintele Asociației „Agrocereale”. Solicitat de IPN să comenteze situația, Radu Musteața, directorul general al ANSA, a spus că este în ședință și nu poate vorbi.
Cursul de schimb valutar nu depinde de BNM, ci de evoluțiile cererii și ofertei pe piață
Dacă unii cred că raportul leu/dolar/euro e totalmente la discreția BNM, Tatiana Ivanicichina, noul viceguvernator al BNM afirmă într-un interviu de exclusivitate pentru IPN, că acesta este determinat de evoluțiile cererii și ofertei pe piața valutară internă, fiind calculat în baza tranzacțiilor de cumpărare/ vânzare a dolarilor SUA contra lei moldovenești pe piața valutară internă. „Deci, Banca Națională nu stabilește cursul de schimb valutar „după bunul său plac”. Acesta nu depinde de BNM, iar Banca Națională nu are drept scop stabilirea unui anumit curs de schimb valutar, scopul principal al BNM este menținerea stabilității prețurilor”, spune oficialul. În acest sens, sunt aplicate instrumente de politică monetară, unul dintre care sunt intervențiile pe piața valutară, atunci când BNM cumpără sau vinde valută pe piață. „Aceste intervenții se fac cu un singur scop - de a evita volatilitatea cursului de schimb. Cred că oricine s-ar simți lovit la buzunar, dacă ar vedea că azi se dau 15 lei pentru un dolar, mâine 20 de lei, iar peste o zi 17 lei... Astfel, pentru a evita oscilațiile bruște, se recurge la intervențiile pe piața valutară”, spune Tatiana Ivanicichina.
Franzeluța dezminte informațiile despre majorarea prețurilor de la 1 ianuarie
Combinatul de panificație „Franzeluța” dezminte informația apărută în presă vizavi de „intenția de a majora prețurile la pâine începând cu 1 ianuarie”. „Informația apărută în spațiul public nu este veridică”, se precizează într-un comunicat de presă. „Toate informațiile cu caracter manipulator ce apar în spațiul public induc în eroare consumatorii, de aceea venim cu un apel la corectitudine, pornind de la interesul major de a oferi cetățenilor doar informații obiective”, se arată în sursa citată. Conducerea combinatului de panificație a „solicitat respectuos abținerea de la distribuirea oricăror informații și comentarii neveridice”, reiterând disponibilitatea de a pune la dispoziția tuturor celor interesați informația corectă despre activitatea întreprinderii.
Sectorul de creditare nebancară a înregistrat revigorare după stagnarea din 2020, CNPF
Sectorul de creditare nebancară a înregistrat semnale de revigorare, după stagnarea din 2020. Soldul creditelor și împrumuturilor, inclusiv leasingul financiar, înregistrat de organizațiile de creditare nebancară (OCN) și asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în nouă luni ale anului curent, a însumat 12 mlrd lei sau (+1,6 mlrd lei), având un ritm constant de creștere, față de anul 2020, care a fost afectat semnificativ de pandemie. În structura portofoliului de credite, 10,9 mlrd lei au fost oferite de sectorul OCN și peste 1 mlrd lei – de către AEÎ, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară a înregistrat o creștere cu 1,4 mlrd lei, constituind aproximativ 13 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2021. La aceeași dată, capitalul propriu al organizațiilor de creditare nebancară a constituit peste 4,2 mlrd lei, fiind în creștere cu 14,81%, iar capitalul propriu acumulat de asociațiile de economii și împrumut a însumat peste 397 mln lei, majorându-se cu 10,88% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Rata creditelor neperformante în sectorul OCN la situația din 30 septembrie a înregistrat o diminuare până la 14,1%, față de 14,9% – nivel înregistrat la aceeași dată a anului precedent. Tendința similară de revigorare se atestă și în sectorul AEÎ, unde rata creditelor neperformante (mai mari de 90 de zile) a constituit 6,6%.
● VINERI, 31 decembrie
Datoria externă brută a statului s-a majorat de la începutul anului
Datoria externă brută a Republicii Moldova s-a majorat de la începutul anului cu 2,7% și a totalizat 8 664,18 milioane de dolari la data de 30 septembrie. Cifra constituie puțin peste 66% raportat la Produsul Intern Brut (-4,5 puncte procentuale față de 31 decembrie 2020). Datele Băncii Naționale a Moldovei denotă că cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung – 70,4%. Aceasta a constituit 6 099,72 milioane de dolari la 30 septembrie, fiind în creștere față de începutul anului cu 1,5%. Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 5,7% pe parcursul perioadei ianuarie-septembrie 2021 și a constituit 2 564,46 milioane de dolari la 30 septembrie 2021.
Grup interinstituțional pentru implementarea noilor cerințe de pre-epurare a apelor uzate
Municipalitatea îi propune Guvernului să instituie un grup interinstituțional care va elabora un plan de acțiuni pentru implementarea eficientă și proporțională a cadrului normativ din domeniul protecției mediului și alimentării cu apă și canalizare. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de către Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău , care a luat act de nota informativă a întreprinderii „Apă-Canal Chișinău” privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare. Din grupul interinstituțional ar urma să facă parte reprezentanții administrației publice locale Chișinău, administrației publice centrale, ai ACC, precum și consumatori non-casnici și reprezentanți ai societății civile. Planul de acțiuni se cere pentru a preveni declanșarea unor situații excepționale, urmare a eventualelor deconectări ale consumatorilor, alții decât cei casnici, de la sistemul de canalizare pentru nerespectarea condițiilor de deversare a apelor uzate, conform prevederilor legale în vigoare. Recent, întreprinderea municipală „Apă-Canal Chișinău” s-a ales cu o sancțiune de 12 milioane de lei pentru depășirea concentrațiilor maxime admisibile de poluanți în apele uzate în sistemul public de canalizare. Totodată, din 1 ianuarie 2022 intră în vigoare un nou regulament care obligă agenții economici să pre-epureze local apele uzate cu concentrații majorate de poluanți, prin amplasarea stațiilor de pre-epurare.
29 de companii vor primi finanțare pentru ecologizarea afacerilor
29 de cereri de finanțare nerambursabilă, depuse de companiile care vor să-și ecologizare afacerea, au fost acceptate în cadrul Programului de ecologizare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ÎMM). Acestea vor accesa până la 200 de mii de lei per companie, care constituie până la 70% din suma proiectului investițional.
Potrivit Ministerului Economiei, în competiția pentru accesarea granturilor s-au înscris 61 de companii, care au trecut printr-un proces de selectare din punct de vedere al eligibilității și sustenabilității acțiunilor de ecologizare. Companiile selectate activează în sectorul serviciilor (11 întreprinderi), în sectorul agroalimentar (9) și în sectorul industrial (9). Acțiunile de ecologizare propuse de companii vizează epurarea apelor uzate; gestionarea, colectarea și prelucrarea deșeurilor, reducerea consumului de energie, gestionarea resurselor de apă prin instalarea stației de epurare, servicii de certificare ECO și BIO, sisteme de ventilare cu filtrarea aerului etc. Companiile interesate Program pot completa un formular pe pagina web a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului IMM.
