RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 06-11 decembrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 06 decembrie
Proiectul politicii fiscale și vamale este votat în cea de-a doua lectură
Taxa pentru serviciile de telefonie mobilă, de 2,5%, este anulată începând cu anul viitor, fapt care, potrivit legislatorilor, va ajuta operatorii telefoniei mobile să accelereze implementarea roamingului cu țările Uniunii Europene. Anularea taxei este prevăzută în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2022, votat în cea de-a doua lectură de către 54 de deputați. Același document prevede majorarea, de la 12% la 18%, a cotei impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile de la jocurile de noroc, transmite IPN.
Proiectul politicii fiscale și vamale conține modificări la 13 legi. Documentul prevede majorarea scutirii personale de la 25200 la 27000 de lei, majorarea scutirii personale majore de la 30000 la 31500 de lei. În același timp, scutirea pentru persoanele întreținute se dublează, de la 4500 de lei la 9000 de lei.
● Marți, 07 decembrie
Producătorii agricoli cu două hectare de pământ vor putea solicita subvenții de la stat
Numărul producătorilor care vor putea solicita subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural va crește odată cu introducerea în legislație a noțiunii de „producător agricol micro”. Proiectul a fost votat în prima lectură de către Parlament.
Producătorul agricol micro este producătorul care deține până la două hectare de teren agricol arabil. Până acum, eligibili pentru subvenții erau producătorii mici, care dețin între două și zece hectare de teren agricol arabil, cei mijlocii (10-75 ha) și mari (mai mult de 75 ha).
Proiectul va fi consultat cu asociațiile de producători agricoli, după care va fi propus spre aprobare în lectura a doua, a precizat președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea.
Octavian Armașu: Datorită reformelor, sectorul bancar este viabil și stabil
Sectorul bancar din Republica Moldova este în prezent viabil și stabil, armonizat cu standardele internaționale și europene, iar acest lucru se datorează reformelor realizate. Despre acest lucru guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a vorbit cu Katarina Mathernova, directorul general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, transmite IPN.
Șeful băncii centrale, citat într-un comunicat de presă al instituției, a precizat că, grație acestor rezultate, dar și a măsurilor de politică monetară întreprinse de BNM, a fost posibilă susținerea populației și a economiei naționale pe timp de pandemie.
Părțile au discutat și despre aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro, opțiune luată în calcul de autorități. La această etapă sunt examinate criteriile de aderare și pașii care urmează întreprinși în asumarea acestui angajament.
Sectorul de creștere a animalelor pentru carne și lapte, la pământ. Soluțiile ministerului
În Republica Moldova, sectorul de creștere a animalelor pentru lapte și carne este la pământ, iar puținii agenți economici care activiză în domeniul zootehniei o fac cu un risc mare de a nu-și putea vinde produsele, deoarece pentru achiziția laptelui și a cărnii se propun prețuri mici, a menționat Valentina Barbei, vicepreședinte al raionului Ștefan Vodă, în cadrul unei discuții a ministrul agriculturii și industriei alimentare, Viorel Gherciu, cu șefii direcțiilor raionale agricultură și cu producătorii din domeniul zootehnic.
Potrivit Valentinei Barbei, pentru ca sectorul să fie viabil, întreprinderile de producere și procesare a laptelui și a cărnii trebuie să fie cu capital de stat.
Vasile Raru, șef al Direcției agricultură din raionul Cahul, a menționat că în raion nu mai există puncte de colectare a bovinelor. Animalele sunt vândute la prețuri mici, nu se prelucrează nici pieile. Unele mini-ferme s-au dezis să mai producă lapte, în lipsa unor puncte de colectare care să ofere prețuri atractive.
Intervenții sunt necesare și pe piața medicamentelor veterinare, ca să nu mai existe monopol. Pentru că unele medicamente necesare nu sunt legalizate în tară, producătorii ajung să apeleze la produse aduse prin contrabandă din România.
Concluzionând cele discutate, ministrul Viorel Gherciu a spus că a fost elaborat un proiect de creare a centrelor agroalimentare, care să ajute crescătorii de animale să-și vândă produsele atât pe piața locală, cât și peste hotare. O soluție ar fi și asocierea micilor producători, astfel ca ei să poată procesa împreună produsele din lapte și carne.
Potrivit datelor ministerului de resort, doar 25% din necesarul de carne de bovină din Republica Moldova este de producție autohtonă.
● MIERCURI, 08 decembrie
Dumitru Budianschi: Salariul net al ministrului finanțelor este 14.670 de lei
Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, spune că în anul 2022 vor crește ușor salariile în sectorul bugetar ca urmare a majorării salariului minim. De asemenea, potrivit oficialului, în 2022 se vine cu majorări semnificative pentru mai multe categorii de angajați, printre care conducătorii auto și angajații din sistemul psiho-pedagogic. Oficialul recunoaște că vor crește și salariile deputaților și ale miniștrilor.
Dumitru Budianschi spune că salariile în 2022 vor crește ușor pentru a acoperi nivelul inflației de 9 %, prognozat în luna octombrie. Potrivit oficialului, dacă inflația va fi de 14%, așa cum a prognozat anterior Banca Națională a Moldovei, Parlamentul va veni cu o rectificare a bugetului de stat.
„Noi trebuie să pornim de la realitățile pe care le avem. Țara are doar aceste venituri, mai mult decât cele 50 de miliarde lei pentru bugetul de stat nu producem. Asta-i tot ce putem genera. Subiectul privind salarizarea medicilor nu intră în aria Ministerului Finanțelor, ci a Ministerului Sănătății. Din câte știu, majorări de salarii pentru medici au avut loc în anii precedenți. Medicii din prima linie au avut sporuri salariale în perioada pandemică. Am observat o mare speculație cu salariile miniștrilor și deputaților, eu primesc un salariu net de 14.670 de lei, la prim-ministru cred că e mai mare cu vreo 1000 de lei”, a mai spus Dumitru Budianschi.
În 2022 va fi efectuat un audit public extern în domeniul gazelor naturale
Curtea de Conturi va face în 2022 un audit public extern în domeniul gazelor naturale. Un proiect propus de deputații PAS prevede că auditul se va desfășura la societăți pe acțiuni, la entitățile de drept public, precum și la alte persoane juridice afiliate acestora, în partea ce ține de domeniul gazelor naturale. Va fi verificată conformitatea tranzacțiilor financiare, a cheltuielilor și a investițiilor capitale.
Misiunea de audit va fi efectuată cu derogare de la prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Legii privind societățile pe acțiuni care stabilește că auditul poate fi efectuat la entitatea de interes public și la societatea în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Or, cota statului în capitalul social al unor astfel de întreprinderi este sub 50% și în prezent Curtea este limitată în efectuarea unui audit public extern.
Guvernul a aprobat accesarea împrumutului de la BEI în proiectul de eficiența energetică
Guvernul a aprobat accesarea împrumutului de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru implementarea proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”.
În cadrul aceluiași proiect, Republica Moldova se va împrumuta cu 30 de milioane euro și de la BERD. Iar prin Platforma de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene va beneficia de un grant în valoare de 15 milioane euro. 500 de mii de euro sub formă de grant vin din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic („EPTATF”).
Durata de implementare a proiectului este de 4 ani (2022 – 2025).
Guvernul susține moratoriul asupra construcțiilor stațiilor PECO
Guvernul a aprobat avizul proiectului de lege care prevede instituirea unui moratoriu de șase luni asupra eliberării autorizațiilor de construcție a stațiilor de alimentare cu produse petroliere principale și gaze lichefiate.
Vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat că, în aceste șase luni, autoritățile urmează să vină cu norme care vor aduce mai multă claritate cu privire la modul în care aceste stații vor putea să fie construite. Andrei Spînu a mai spus că s-a constatat o aplicare neuniformă a taxelor pentru eliberarea licențelor la importul și comercializarea angro a benzinei și motorinei și la importul și comercializarea angro a gazului lichefiat. Pentru a nu a împiedica accesul operatorilor mici pe piață, s-a decis anularea taxei fixe de 260 de mii de lei. În locul acesteia, se va aplica taxa generală a licenței – 3 250 de lei.
Secretariatul Comunității Energetice își va deschide în curând un sediu la Chișinău
Secretariatul Comunității Energetice își va deschide în curând un sediu la Chișinău, a comunicat ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, pe pagina sa de Facebook. „Despre acest lucru am discutat cu noul director al Comunității Energetice, Artur Lorkowski”, a precizat oficialul.
Comunitatea Energetică a acordat țării suport considerabil pe parcursul timpului. Secretariatul Comunității Energetice a susținut Republica Moldova în vederea transpunerii acquis-ului comunitar pe domeniul energetic în legislația națională. De asemenea, există angajamente de viitor, atât din partea autorităților de la Chișinău, cât și din partea Secretariatului Comunității Energetice, de a crea o piața energetică transparentă și corectă în Republica Moldova.
● JOI, 09 decembrie
Prețul pentru Benzina 95 scade sub nivelul celui la data instituii noilor reguli
Pentru 10 decembrie, ANRE a stabilit prețul maxim de comercializare a benzinei COR 95 la nivelul de 20,04 lei/litru, care este inferior celui care a existat la data instituii noilor reguli de formare a prețurilor la produsele petroliere.
În ultima perioadă, prețul maxim la benzina COR 95 a scăzut cu 1,84 lei/litru, iar la motorina standard cu 1,65 lei/litru.
Circulația trenului Chișinău-București se reia din 12 decembrie
Potrivit Căii Ferate din Moldova, până pe 31 decembrie, trenul Chișinău-București va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chișinău în zilele de joi și duminică, la ora 17.20, iar din București în zilele de luni și vineri, la ora 19.20. Începând cu 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână. De la Chișinău: marți, joi și duminică, iar din București: luni, miercuri și vineri.
Circulația trenurilor de călători în trafic internațional a fost suspendată în martie 2020. Din 28 august 2021 a fost reluată circulația trenului Chișinău-Odesa. CFM menționează că depune eforturi pentru a relua circulația trenurilor și spre Moscova sau Sankt Petersburg.
Dependența de remiteri și ponderea activităților informale agravează problemele economice
Felul în care pandemia a lovit economia Republicii Moldova a fost condiționat de caracteristicile structurale – în primul rând o dependență puternică de remiterile din străinătate și o pondere foarte mare a activităților informale. „Statul în sine este slab din punct de vedere financiar și această slăbiciune este din cauza subdezvoltării și a conformării fiscale foarte reduse”, a menționat Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale, în cadrul unui eveniment prilejuit de prezentarea studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”.
Cercetarea a fost realizată de Expert-Grup, la cererea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.
Marcel Spatari a remarcat în Republica Moldova este creștere importanța activităților industriale dependente de lanțurile valorice internaționale. Multe dintre acestea angajează lucrătorii oficial și plătesc toate taxele și contribuțiile, dar majoritatea activităților sunt încă cu valoare adăugată destul de scăzută și Republica Moldova trebuie să tindă spre o creștere a productivității industriilor integrate în lanțurile valorice internaționale.
Există o asimetrie în repartizarea valorii economice în favoarea capitalului și în defavoarea muncii. „Ponderea salariilor în PIB sau în valoarea adăugată creată de companii este mult mai mică în Republica Moldova față de alte țări. Este (mai mică, n.r.) cu cel puțin 10 puncte procentuale în Moldova decât în țările din UE”, a specificat ministrul. Cadrul legal în domeniul relațiilor de muncă și o anumită slăbire a capacității sindicatelor nu permite salariaților să-și negocieze salarii mai mari. „Ne aflăm într-o situație de criză cronică a muncii salariate. Însăși noțiunea de muncă salariată nu se bucură de popularitate în discursul public, nu este abordată atât de des cât ar trebui să fie. De exemplu, discuția despre salariul minim pe economie este aproape absentă în spațiul public”, a remarcat Marcel Spatari.
Pandemia a limitat capacitatea statului de a interveni în ultimii trei ani. Salariul minim garantat în sectorul real a crescut foarte modest pentru că statul nu a putut să ajute economia și această limitare a creșterii a fost văzută ca o compensare indirectă, spre deosebire de alte state care au putut să ajute economia în mod direct. De exemplu, prin subvenționarea șomajului tehnic Guvernul Republicii Moldova a avut o atitudine mai rezervată, s-a limitat la rambursarea unor impozite, dacă acestea erau plătite. Sprijinul către economie a fost foarte modest anul trecut, ceea ce a dus la numeroase pierderi de locuri de muncă. Anul trecut peste 45000 de persoane și-au pierdut locul de muncă sau au fost semnificativ afectate prin reducerea timpului de muncă în aprilie-mai, în care au fost restricțiile mai drastice. În acea situație, Guvernul nu a acordat sprijin economiei în măsura în care alte guverne au acordat sprijin. Dar problema nu a fost voința politică, ci lipsa mecanismelor, a instrumentelor.
„Bani ar fi fost în buget, pentru a ajuta economia. Problema a fost cum să fie acordați acești bani, cum să fie ajutate întreprinderile prin subvenționarea șomajului tehnic”, a menționat oficialul. Acum Ministerul Muncii și Protecției Sociale a creat asemenea mecanisme. Există un mecanism de subvenționare a locurilor de muncă. „Până la sfârșitul acestei săptămâni, formularele de cerere pentru angajatori vor fi disponibile”, a precizat Marcel Spatari.
Problema muncii informale afectează echilibrul bugetar și sistemul de asigurări sociale al Republicii Moldova. Sistemul de asigurări sociale este în deficit an de an. Există o cerere foarte mare din partea societății pentru a crește pensiile, pentru a crește valoarea îndemnizațiilor, de exemplu – pentru îngrijirea copilului. „Noi trebuie să ne asigurăm că avem resurse pentru a acorda aceste creșteri necesare pentru populație”, a menționat Marcel Spatari.
Anual bugetul pierde 15 miliarde de lei din cauza economiei informale, Expert-Grup
Pierderile fiscale cauzate de economia informală, sumele neîncasate la buget, au crescut în ultima perioadă până la 7,3% din PIB. Anual bugetul pierde circa 15 miliarde de lei din cauza economiei informale. Începând cu 2007, economia neobservată a crescut gradual în Republica Moldova. În prezent o pătrime din economia națională este neobservată. Creșterea a fost determinată de cea mai problematică componentă – activitățile informale sau activitățile economice informale în sectorul formal: evaziunea fiscală, salariile în plic, subraportarea veniturilor. „Dar cea mai mare componentă din economia neobservată rămâne producția gospodăriilor casnice pentru consum propriu în sectorul agricol”, a menționat Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, care a prezentat studiul „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, elaborat la cererea PNUD Moldova.
● VINERI, 10 decembrie
HiSky își mărește flota cu încă două aeronave
După niciun an de operare, compania aeriană HiSky anunță achiziția a încă două aeronave de tip Airbus, înregistrând un număr total de cinci avioane. Odată cu semnarea noilor contracte de leasing, HiSky devine unul dintre operatorii cu cea mai mare și mai tânără flotă în Republica Moldova și în regiune.
Unitățile de transport au fost contractate de la Air Lease Corporation - o companie lideră pe piața leasing-lor avia, cu un portofoliu investițional de peste 22 miliarde USD.
● SÂMBĂTĂ, 11 decembrie
Maia Sandu nu a promulgat legea care prevede majorarea salariilor judecătorilor CC
„Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a restituit Parlamentului Legea nr. 204 din 6 decembrie 2021 cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022. Șefa statului a luat această decizie pe motiv că legea include un amendament, cu privire la salarizarea angajaților Curții Constituționale, pentru care nu există avizul pozitiv al Guvernului”, se arată într-o informație publicată de Președinție.
În urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 44 de mii de lei la aproape 82 de mii. Totuși, amendamentul a fost votat fără a exista avizul Guvernului.
Andrei Spînu: În 2023 vom fi conectați la piața europeană de energie electrică
Chișinăul își propune că procure păcură din România pentru a-și completa stocurile rezervei de stat.
„Voi discuta interconectarea Republicii Moldova la sistemul electroenergetic european. Am anunțat și începerea construcției liniei Chișinău-Vulcănești. În luna februarie va avea loc primul test de deconectare și conectare la sistemul european, în august va avea loc al doilea test. Dacă lucrurile vor merge bine, din 2023 vom putea fi conectați la piața europeană. Un alt subiect pe care-l voi aborda în România vizează achiziția de păcură. În luna octombrie Termoelectrica a consumat o cantitate de păcură, când nu avea suficient gaz. În noiembrie am făcut o solicitare către Ministerul Energiei din România, ca să putem suplini rezerva de stat cu păcură, voi discuta acest subiect în România”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Bună seara” de la postul public de televiziune.
„La moment, suntem dependenți aproape 100% de stația de la Cuciurgan. Licitația pentru a contracta o companie a început încă anul trecut, în toamnă. Licitația a fost făcută sub supravegherea Băncii Mondiale, după standarde și manuale operaționale extrem de rigide. Am verificat această companie, am folosit instrumente de verificare internațională. Deja au început lucrările de proiectare și în 3 ani vom avea această linie. Eu voi fi cu ochii pe ei să ducă proiectul până la capăt”, a mai spus vicepremierul.
Compania indiană KEC International a câștigat licitația privind construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești-Chișinău. Potrivit contractului, compania indiană are la dispoziție 42 de luni din data semnării contractului să realizeze proiectul.