RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 2-8 august. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 2 august
Modernizări la CET Sursa I: Se instalează trei pompe noi și un degazor
Termoelectrica anunță că execută ample lucrări de modernizare și mentenanță a utilajului termotehnic implicat în procesul de producere a energiei termice și electrice în regim de cogenerare, de la CET Sursa I. Potrivit furnizorului, sunt în plină desfășurare multiple activități ce țin de înlocuirea numeroaselor echipamente de forță, ceea ce va permite îmbunătățirea eficienței operaționale, majorarea randamentului instalațiilor de producere, precum și majorarea fiabilității de producere a energiei electrice în regim de cogenerare. „Pe agenda priorităților noastre, la fel ca și în anii precedenți, se regăsește reabilitarea infrastructurii de producere, modernizări absolut necesare, deoarece, acestea se materializează în beneficii directe pentru consumatori – prin asigurarea continuității furnizării neîntrerupte și îmbunătățirea calității serviciilor de termoficare prestate”, menționează Veaceslav Eni, directorul general Termoelectrica, citat într-un comunicat de presă.
Reacția HORUS Energy la atacurile unei companii concurente. „Ar încerca să compromită o licitație”
Compania „HORUS” – Republica Moldova, parte a brandului „HORUS Energy” și a holdingului internațional „Prominvest Development” LTD – Marea Britanie, menționează că a devenit ținta unor atacuri grave și a unei ample campanii de dezinformare. Potrivit „HORUS Energy”, „cu articole denigratoare, falsuri, minciuni și alte acțiuni mârșave, se încearcă influențarea rezultatelor unei licitații care va avea loc pe data de 17 august, când urmează să fie selectată compania care va moderniza celelalte blocuri energetice ale Termoelectrica SA”. Aceasta după ce compania a realizat un proiect similar de succes, în 2019, la blocul energetic nr. 1. Sursa citată precizează că, „de rezultatul acestei licitații depinde, în mare măsură, securitatea energetică și alimentarea cu energie electrică, agent termic și apă caldă a locuitorilor municipiului Chișinău”. „Menționăm că în urma modernizării blocului energetic nr.1 de către „HORUS Energy”, „Termoelectrica” SA economisește 40 de milioane de lei anual, iar investiția de 240 de milioane de lei în modernizarea blocului energetic, va fi recuperată în cel mult 7 ani.
ACC: Nu va fi miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale
Anatolie Lichii, director general interimar al „Apă-Canal Chișinău” SA, a dat asigurări că, pe timp de caniculă, în capitală nu va apărea miros neplăcut de la stația de epurare a apelor reziduale. „Administrația „Apă-Canal Chișinău” SA monitorizează zilnic procesul tehnologic, instalațiie sunt pregătite și pentru activitate în condiții de temperaturi ridicate ale aerului. Depunem maxim efort ca să nu fie miros după zona de protecție de 500 de metri”, a spus Anatolie Lichii astăzi, 2 august, la ședința operativă a serviciilor municipale. Potrivit responsabilului de la ACC, stația de epurare a apelor reziduale funcționează în regim normal, iar instalațiile tehnologice funcționează conform cerințelor tehnice. Debitul zilnic la stația de epurare constituie 140 de mii de metri cubi și deversările în râul Bâc sunt conform actelor normative în vigoare.
Natura geme: Nu arunca pneurile, nu arde uleiul uzat!
Nu se știe, statistic vorbind, ce se întâmplă în Republica Moldova cu întreaga masă de pneuri și uleiuri uzate, la fel și cu autoviculele devenite fier vechi. Cert este că că sunt o sursă de poluare cu multiple riscuri pentru mediu și sănătatea oamenilor. Este constatarea participanților la conferința de presă de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), care în parteneriat cu Unitatea de Implementare a Proiectelor de Mediu (UIPM) este în curs de implementare a unui Program de grant în valoare de 200 de mii de euro destinat gestionării acestor deșeuri. Ghenadie Iurco, secretar de stat la MADRM și Dorin Andros, manager de proiect la UIMP au relatat că proiectele, care vor fi colectate până în data de 20 august vor ținti cooperarea între administrațiile publice locale și agenții economici în scopul prevenirii depozitării ilegale a articolelor specifice, promovării piețelor de produse reciclate, dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deșeurilor menajere solide, în conformitate cu practicile statelor membre ale UE etc. Este important să crească gradul de conștientizare a populației și a sectorului generator de deșeuri, privind importanța gestionării acestor fluxuri de deșeuri, dar și a riscurilor asociate privind utilizarea inadecvată a acestora, pe fundalul capacităților existente de colectare și reciclare.
Dan Perciun a anunțat prioritățile comisiei parlamentare protecție socială
Majorarea pensiei minime până la 2000 de lei, urgentarea procesului de recalculare a pensiei și revizuirea condițiilor de pensionare a persoanelor care au îngrijit de persoane cu dizabilități severe - sunt câteva dintre prioritățile Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, în toamna anului curent. Despre aceasta a anunțat Dan Perciun, președintele Сomisiei, deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, într-o postare de pe o rețea de socializare. Totodată, Сomisia va examina în mod prioritar aspecte privind stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale și discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziții publice, majorarea pensiei minime pentru dizabilitate și a alocațiilor pentru dizabilitate și stimularea angajării persoanelor cu dizabilități, prin revizuirea și majorarea subvențiilor existente și completarea acestora cu o subvenție pentru transport.
Moldova pierde foarte mult, pentru că nu implementează elemente de guvernanță corporativă, ex-ministru
Mihai Manole, ex-ministru al finanțelor, ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA și fost reprezentant al Moldovei la Fondul Monetar Internațional, este de părere că Republica Moldova pierde foarte mult, din cauză că nu implementează elemente de guvernanță corporativă. Într-un interviu, acordat postului de radio „Europa Liberă”, Mihai Manole a precizat că, „RED Union Fenosa, când a plecat, nu a cerut de la stat ca să-i preia o parte din datorii, a plecat și atât. În cazul Moldova-Gaz, situația este mai complicată. Pentru că astăzi datoria pe care ei au intenția să fie imputată statului Republica Moldova este de peste 122 miliarde de lei. Asta-i peste trei bugete anuale. Datoria pentru gazele naturale consumate și neachitate. La noi cetățenii sunt foarte disciplinați, 760 de mii de gospodării de consumatori își achită consumurile regulat. Problema este într-o componentă a întreprinderii-mamă Moldovagaz, se numește întreprinderea-fiică Tiraspoltransgaz, care a acumulat aceste datorii”, a menționat ex-ministrul finanțelor.
● MARȚI, 3 august
Granturi de 40 de mii de dolari, pentru organizațiile de susținere a afacerilor
Suedia și Marea Britanie oferă granturi a câte 40 de mii de dolari fiecare organizațiilor de susținere a afacerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Asistența financiară este oferită prin concurs, în cadrul proiectului PNUD„Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade). Potrivit unui comunicat de presă al PNUD Moldova, programul de granturi va susține financiar cel puțin cinci proiecte elaborate și prezentate de un consorțiu de organizații de sprijin a afacerilor de pe ambele maluri ale râului Nistru. Proiectele selectate vor beneficia de suport financiar pe o perioadă de până la 18 luni, pentru a identifica necesitățile și a acorda suport pentru sectorul privat, consolidarea dialogului public-privat, formularea unor soluții de politici fezabile pentru îmbunătățirea climatului de afaceri pe ambele maluri ale râului Nistru. Concursul acordă o atenție sporită consolidării asociațiilor de afaceri ale femeilor din regiunea transnistreană, inclusiv femei cu dizabilități.
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor își prezintă prioritățile legislative
Deputații din fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au prezentat astăzi, 3 august, mai multe proiecte de legi, pe care le vor promova în actuala legislatură. Potrivit lor, o bună parte din inițiativele propuse se regăsesc și în programul electoral al actualei majorități parlamentare. Astfel, spun socialiștii și comuniștii, toate aceste inițiative își vor găsi voturile necesare în Parlament pentru a fi implementate. Într-o conferință de presă, deputatul Radu Burduja a spus că președintele țării a propus pentru cetățenii din diasporă scutirea de taxe la introducerea în țară a bunurilor de uz personal, inclusiv un automobil. Și deși inițiativa este una bună, aceasta încă nu a fost înregistrată în Parlament. De asemenea, din considerentul că este un proiect bun, fracțiunea propune aplicarea acestor prevederi în privința tuturor cetățenilor, inclusiv în privința celor rămași acasă.
● MIERCURI, 4 august
Patru consilieri municipali, deveniți deputați, se vor implica în continuare în rezolvarea problemelor capitalei
Patru consilieri municipali Chișinău din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, care actualmente sunt deputați în Parlament, nu vor renunța sub nicio formă să se implice în soluționarea problemelor Chișinăului și ale chișinăuienilor, a declarat astăzi Alexandru Trubca, consilier în Consiliul municipal Chișinău, la o conferință de presă. Alexandru Trubca a precizat сă cei patru consilieri, care vor exercita în continuare funcția de deputat, planifică o cooperare strânsă cu alți consilieri municipali din partea PAS, în special pe dimensiunea legislativă. „În cei un an și jumătate în care am activat în Consiliu, am constatat că există o mulțime de probleme, care nu pot fi rezolvate din cauza existenței unor anumite impedimente la nivel legislativ”, a menționat Alexandru Trubca. Potrivit deputatului PAS, colaborarea va avea loc pe domeniile arhitectură și urbanism, transport public, parcări cu plată, managementul deșeurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere în orașul Chișinău.
Alexandru Slusari: Angajați ai CFM cu restanțe la salarii sunt trimiși la bănci după credite. Reacția directorului CFM
Fostul deputat din Parlament din partea Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, cere urgent noului Guvern să abordeze, la una din primele ședințe, situația de la Calea Ferată din Moldova. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, ex-deputatul atenționează că România și Ucraina propun Moldovei reluarea circulației trenurilor internaționale, dar administrația CFM ar refuza să o facă, motivând prin faptul că vagoanele sunt în stare deplorabilă. „Direcția Chișinău-Odesa-Chișinău era una din cele mai rentabile pentru Calea Ferată Moldova în perioada de vară. Adică, pentru majorarea semnificativă a veniturilor întreprinderii strategice nu este posibil de reparat 20 de vagoane. Măcar din banii împrumutați, în baza unui plan concret și real de restabilire a circulației. În schimb, mii de angajați, care 6 luni nu primesc salarii, sunt trimiși la bănci după credite”, menționează Alexandr Slusari pe pagina sa de Facebook.
● JOI, 5 august
Natalia Gavrilița: Trebuie să avem un nou contract social, vom construi un stat care ajută
Statul trebuie nu doar să vorbească despre anumite schimbări care pot fi făcute, dar să le realizeze. Statul va lucra cu producătorii mici așa ca să fie creat un nou contract social, va fi construit un stat care ajută. Atunci, ei vor fi mai predispuși să plătească impozite în haznaua statului. Se va începe de la elaborarea unui regim separat, mult mai simplificat, mult mai debirocratizat pentru întreprinderile mici și mijlocii. Declarații în acest sens au fost făcute de premierul desemnat Natalia Gavrilița, într-un interviu pentru Europa Liberă. Natalia Gavrilița spune că va schimba radical comportamentul statului față de antreprenorii mici și va face ca statul să-i ajute, nu să le încurce în dezvoltarea afacerii. Apoi, trebuie atrași investitori noi în domenii care presupun o valoare adăugată mai înaltă. Totodată, potrivit ei, salariile mari înseamnă trecerea de la un model de dezvoltare unde este folosită munca necalificată, la domenii care necesită o productivitate mai înaltă. Asta înseamnă investirea în educația vocațională și tehnică.
● VINERI, 6 august
Inflația a început să crească de la începutul anului 2021, BNM
De la începutul anului 2021, inflația a început să crească în Republica Moldova, preponderent datorită unor șocuri de ofertă, în special de la prețurile de import, cum ar fi combustibil, produse alimentare și altele. Începând cu lunile aprilie și mai, creșterea indicelui prețurilor de consum este susținută și de presiuni din partea cererii agregate interne, a declarat astăzi Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, la prezentarea Raportului asupra inflației nr.3 din 2021. Octavian Armașu a precizat că rata anuală a inflației s-a majorat de la 1,49% în martie 2021 până la 3,16% în iunie 2021. Cu excepția prețurilor reglementate, toate componentele indicelui prețurilor de consum (IPC) sunt în creștere. Produsele alimentare au contribuit substanțial la IPC, datorită secetei din anul 2020, care a avut un caracter putenic inflaționist asupra prețurilor la produsele alimentare, dar și ulterior creșterea prețurilor internaționale la aceste produse. O pondere mare în IPC o are și inflația de bază, care a crescut în ultimele luni, iar acestă creștere se explică preponderent prin condiții monetare stimulative, pe care le-a implementat Banca Națională, a detaliat responsabilul de la Banca Națională a Moldovei.
● SÂMBĂTĂ, 7 august
Activele oficiale de rezervă, în scădere
La 30 iulie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit 3 763,50 mln dolari SUA, în descreștere cu 10,88 mln dolari SUA, în comparație cu 30 iunie 2021, când acestea au însumat 3 774,38 mln dolari SUA. Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a Moldovei, diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova, 14,80 mln dolari SUA, plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, 7,12 mln dolari SUA, intervențiile pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută, 4,95 mln dolari SUA. Totodată, pe parcursul perioadei de raportare, creșterea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licentiate, 6,08 mln dolari SUA, înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, pentru proiecte investiționale, 4 mln dolari SUA, inclusiv 1,77 mln dolari SUA, echivalentul a 1,5 mln euro, debursată de Asociația Internațională de Dezvoltare, în cadrul programului de răspuns de urgență la COVID-19), înregistrarea suportului bugetar debursat de instituțiile Băncii Mondiale, 2,59 mln dolari SUA, echivalentul a 2,17 mln euro, veniturile din gestionarea rezervelor valutare, 0,56 mln dolari SUA, aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA, 0,14 mln dolari SUA, intrările nete în contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, 0,13 mln dolari SUA, alte intrări nete, 2,49 mln dolari SUA.
