logo

RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-ipn-economie-business-7966_1082141.html

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 31 mai - 6 iunie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● MARȚI, 1 iunie

BNM împlineşte 30 de ani de la fondare

Banca Națională a Moldovei (BNM) împlineşte 30 de ani de la fondare, pe data de 4 iunie. Cu această ocazie, organizează o serie de evenimente. Începând cu ziua de astăzi, 1 iunie, banca centrală va lansa seria video „Oamenii BNM”. Pe parcursul a 30 de zile, pe platformele sale de comunicare va fi publicată câte o poveste a unui angajat, care își va împărtăși experiența de membru al echipei Băncii Naționale, precum și momente din viața personală. În contextul aniversării, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, remarcă că data de 4 iunie este o dată esențială în afirmarea independenței Republicii Moldova. „Cu 30 de ani în urmă a fost înființată Banca Națională a Moldovei, iar astfel au fost puse bazele sistemului bancar, fără de care nu a fost posibilă inițierea tranziției la economia de piață. În acest răstimp, sistemul bancar a fost supus multor teste, am acumulat cunoștințe, experiență și am certitudinea că vom continua calea reformelor cu tenacitate și responsabilitate, construind un sistem bancar puternic, transparent și demn de încredere, așa cum ne dorim”, subliniază Octavian Armașu, citat dintr-un comunicat de presă.

Cele mai mari salarii rămân în informații și comunicații

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați, dar și la toate instituțiile bugetare, în trimestrul întâi al anului curent, a constituit 8 468,6 lei. Cifra este în creștere cu 10,9% față de aceeași perioadă a anului trecut și în scădere cu 4,4% față de trimestrul patru al anului 2020. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în primul trimestru s-au înregistrat în informații și comunicații – 19 914,5 lei. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, informațiile și comunicațiile sunt urmate de activități financiare și de asigurări, unde salarial mediu lunar a constituit 15 428,9 lei, precum și de activități din producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12243,0 lei.

● MIERCURI, 2 iunie

Declarație privind prețurile la carburanți și consecințele asupra ramurii agroalimentare

Federațiile naționale ale patronatelor și sindicatelor din ramura agriculturii și industria alimentară constată că majorarea în lanț a prețurilor la carburanți inevitabil va provoca majorarea prețurilor la mărfuri și servicii autohtone, preponderent agroalimentare, care va diminua competitivitatea produselor producătorilor moldoveni pe piața internă din Republica Moldova. Concomitent, aceasta va provoca scăderea dramatică a nivelului de trai al populației. Într-o declarație emisă, acestea cer readucerea situației la normal pe piața internă a carburanților prin plafonarea prețurilor la pompă. În caz contrar, reprezentanții federațiilor vor recurge la acțiuni de protest. „În ciuda faptului că prețul la un baril de petrol la bursele internaționale se menține la 68 de dolari, ultimele șase luni benzina s-a scumpit cu 33%, fără nici o reacție adecvată din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și Consiliului Concurenței, reducându-se doar la învinuiri reciproce. Cauza principală indicată de ei: fluctuația pieței internaționale și majorarea accizelor (cu 9%). Reieșind din cele expuse, cerem soluţii eficiente pentru agricultori: facilitați si scutire de impozite in perioada lucrărilor agricole”, se menționează în declarația emisă de Federația Națională a Patronatelor din Agricultură și Industria din Agricultură și Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind”.

CE a aprobat un plan de relansare economică pentru Moldova. Bugetul e de 600 mln euro

Un plan de relansare economică, de 600 de milioane de euro, pentru următorii trei ani, a fost aprobat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova. Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL), președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova, a declarat că planul, anunțat astăzi de Comisia Europeană, este cea mai bună veste pe care cetățenii Republicii Moldova au primit-o de la Uniunea Europeană de la liberalizarea regimului de vize. „Este singurul astfel de pachet economic acordat de Uniunea Europeană unei țări din vecinătatea estică. Planul de relansare economică pentru Republica Moldova nu ar fi fost posibil fără colaborarea extrem de strânsă dintre președinta Maia Sandu și instituțiile Uniunii Europene. Banii vor merge, în primul rând, în conectivitate, adică investiții în infrastructura rutieră, digitală, energetică, apoi în competitivitatea economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și în reformele pe care le așteaptă cetățenii Republicii Moldova în administrația publică, domeniul bugetar, justiție și combaterea corupției”, se arată în declaraţia lui Siegfried Mureșan.

Președinta CE: Planul UE de redresare economică – un efort fără precedent pentru a ajuta Moldova

Comisia Europeană a anunțat un Plan de redresare economică pentru Republica Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro sub formă de asistență macro-financiară, granturi și investiții, sprijinite prin combinări și garanții financiare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Republica Moldova se află la o răscruce de drumuri, iar planul de redresare economică al UE constituie un efort fără precedent pentru a ajuta țara pe calea recuperării și pentru a duce mai departe un program ambițios de reforme, în interesul cetățenilor săi. Această nouă finanțare va fi mobilizată pe parcursul următorilor trei ani pentru a promova investiții care să susțină o reabilitare durabilă și incluzivă în urma crizei COVID-19 din țară. Ursula von der Leyen a menționat că acest plan ilustrează forța asocierii și a solidarității UE pentru a lupta împreună împotriva pandemiei COVID-19.

● JOI, 3 iunie

CNSM propune ridicarea cuantumului minim garantat al salariului până la 3100 lei

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) propune reexaminarea cuantumului minim garantat al salariului, astfel ca acesta să ajungă la 3100 de lei, începând cu 1 iulie anul curent. Propunerea este adresată premierului interimar, Aureliu Ciocoi, și lui Leonid Cerescu, președinte al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. Președintele CNSM, Oleg Budza, consideră că este necesar ca partenerii sociali să inițieze consultări pentru a realiza o creștere mai mare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, pe care Guvernul să o implementeze prin hotărâre de Guvern. Cuantumul minim garantat a fost stabilit în mărime de 2935 de lei doar începând cu 1 ianuarie 2021, față de 1 mai 2020, cum ar fi trebuit să fie în mod obișnuit, fapt ce a dus la pierderea lunară a venitului salarial al angajaților în mărime de 160 de lei sau 1280 de lei pentru 8 luni ale anului 2020, precizează sindicatele.

Reacția Consiliului Concurenței la cererea publicării raportului privind piața petrolieră

Consiliul Concurenței susține că publicarea raportului de investigație cu privire la piața produselor petroliere ar fi o încălcare gravă a legislației, care ar da posibilitatea companiilor vizate în investigație de a ataca în judecată acțiunile ilegale și ar stopa adoptarea deciziei definitive. Mai mult, instituția precizează că persoanele responsabile care intenționează publicarea acestui raport sunt pasibile de răspundere, inclusiv penală. Precizările vin „în contextul ultimilor declarații publice de învinuire a Consiliului în partea ce ține de evoluțiile pe piața produselor petroliere. Consiliul face trimitere la prevederile Legii concurenței, potrivit cărora, informațiile confidențiale colectate se utilizează de Consiliul Concurenței doar în scopul pentru care au fost obținute și nu pot fi divulgate decât cu consimțământul persoanei de la care au fost obținute.

Producătorii mici de energie eoliană, îngrijorați de o Hotărâre a ANRE care îi vizează

Producătorii mici de energie eoliană consideră nedrept faptul că vor fi obligați să își asume responsabilitatea financiară față de operatorul sistemului de transport al energiei electrice pentru dezechilibrele rezultate ca abateri de la graficele coordonate. Acest lucru este prevăzut într-un proiect de Hotărâre a Consiliului de administrare ANRE, supus dezbaterilor publice. Într-o scrisoare către președintele Maia Sandu și Ministerul Economiei și Infrastructurii, aceștia precizează că, prevederea dezavantajează substanțial producătorii mici de energie eoliană (regenerabilă) față de alți participanți la această piață. În scrisoarea semnată de 20 de companii, se menționează că, la sfârșitului anului 2020, puterea instalată a centralelor eoliene gestionate de producătorii de energie eoliană era de 47,1 MW (21 producători, 37 turbine eoliene), ceea ce generează sub 1 % din consumul total de energie electrică al Republicii Moldova. Potrivit lor, metodele de apreciere a valorilor contractate și realizate de producătorii de energie eoliană nu sunt comparabile cu cele ale altor participanți ai pieței de energie electrică, cum ar fi furnizorii și operatorii de sistem. Astfel, la această etapă, toți producătorii oferă informații orare despre energia produsă și livrată, însă în cazul furnizorilor și operatorilor de sistem urmează să fie aplicate modele de calcul cu un grad ridicat de incertitudine.

● VINERI, 4 iunie

Monedă dedicată aniversării a 30-a de la înființarea BNM

Banca Națională a Moldovei (BNM) pune de astăzi, 4 iunie, în circulație pe teritoriul Republicii Moldova, ca mijloc de plată și în scop numismatic, o monedă metalică de circulație cu caracter comemorativ. Moneda e cu valoarea nominală de 10 lei şi e pusă în circulație cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea BNM. Potrivit unui comunicat de presă al BNM, noua monedă este confecționată din oțel, placat cu nichel și alamă, ceea ce îi conferă un aspect argintiu și auriu. Aversul monedei redă în plan central imaginea stilizată a cifrei „30”, în care este încadrată sigla Băncii Naționale a Moldovei. Sus este gravată imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, în arc de cerc – inscripția „BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI” și un element decorativ.

Banii din planul de redresare economică aprobat de CE vor fi direcționați către 5 piloni

Cele 600 de milioane de euro, costul planului de relansare economică, aprobat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, pentru următorii trei ani vor fi repartizați către cinci piloni esențiali, a declarat președintele Maia Sandu într-o conferință de presă comună cu directorul general-adjunct pentru politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová. Circa 220 de milioane sunt planificate pentru gestionarea corectă a banilor publici. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și a proiectelor în comunitățile din Moldova, sunt planificați în jur de 100 de milioane de euro. Pentru investiții în infrastructură – 230 de milioane de euro. „Vreau să menționez aici că în acest pilon sunt prevăzute și măsuri pentru conservarea râului Nistru și gestionarea mai bună a resurselor de apă. Vă amintesc că aceasta a fost solicitarea noastră concretă și în timpul discuțiilor pe care le-am avut în ianuarie, în cadrul vizitei la Bruxelles”, a adăugat șefa statului.

ANRE reacționează la solicitările privind plafonarea prețurilor la carburanți

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) susține că a luat act de declarația prin care Federația Națională a Patronatelor din Agricultură și Industria Alimentară, în comun cu Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind”, cer, în termen de 10 zile, plafonarea prețurilor la carburanți. Potrivit ANRE, începând cu 12 mai a fost inițiată procedura de elaborare a proiectului unei noi Metodologii de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. În cadrul acestui proces, în cadrul mai multor ședințe publice, ANRE a supus consultărilor noua Metodologie, astfel încât toate părțile interesate să poată înainta propuneri referitor la noul act de reglementare. La această etapă, în conformitate cu prevederile legale, proiectul Metodologiei se află la faza obligatorie de expertizare și avizare la instituțiile de resort, urmând ca pe parcursul săptămânii următoare să fie stabilită data exactă a ședinței publice de aprobare a acesteia. „Pe această cale, ANRE reiterează rugămintea adresată structurilor respective să prezinte avizele corespunzătoare într-o perioadă cât mai scurt posibilă, pentru încorporarea propunerilor acestora în textul actului elaborat, scopul final fiind îmbunătățirea conținutului acestuia”, se arată într-un comunicat de presă al ANRE.

● SÂMBĂTĂ, 5 iunie

Maia Sandu: Pentru recuperare economică, e nevoie de pachete financiare pentru oameni

Sectorul bancar din Republica Moldova, împreună cu Banca Națională, a trecut prin multe etape dificile, cu probleme de sistem, iar cea mai neagră perioadă pentru Banca Națională este cea în care s-a furat miliardul. Ca stat, trebuie să ne asigurăm că asemenea fraude nu se mai repetă, iar Banca Națională a Moldovei să fie un regulator veritabil în sector, a menționat Maia Sandu, președintele țării, la conferința online „Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective”, dedicată celei de-a 30-ea aniversări de la crearea Băncii Naționale a Moldovei. Șeful statului a subliniat că, în contextul actual de criză economică, așteptările de la Banca Națională sunt și mai mari. Ele țin de intervenții ferme care să ajute să reziste afaceri mari sau mici, dar și oamenii nevoiași sau care și-au pierdut locurile de muncă. „De facto, pentru recuperarea economică este nevoie de finanțări mai accesibile și de pachete financiare create pentru oameni, dar și de un efort comun care, alături de sprijinul oferit de către partenerii de dezvoltare, să mobilizeze și resursele interne, și zecile de miliarde de lei care există în băncile comerciale”, a subliniat Maia Sandu.

AAC recomandă procurarea biletelor de călătorie după un rezultat negativ la COVID-19

În situaţia în care pasagerului nu-i este permis accesul la bordul aeronavei din motive de boală, cum ar fi infecția COVID-19, transportatorul nu are obligații suplimentare față de acesta. Precizările sunt făcute de către Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), care face trimitere la Codul Civil. Într-un răspuns pentru Agenție, AAC menționează că biletul este confirmarea contractului de transport. „Neexecutarea obligației debitorului (adică a transportatorului, n.r.) este justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara controlului debitorului și dacă debitorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite sau să depășească impedimentul ori consecințele acestuia”. Este și cazul în care un pasager nu poate face călătoria din motive de boală. Întrucât contractul de transport variază de la o companie aeriană la alta, Autoritatea Aeronautică Civilă recomandă pasagerilor, până să cumpere biletul, să se familiarizeze cu clauzele contractului, în special clauza de anulare.