logo

RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-ipn-economie-business-7966_1081833.html

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 17- 23 mai. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● MARȚI, 18 mai

Granturi europene pentru antreprenorii din regiunile Ungheni și Cahul


Este lansat un nou program de granturi destinat întreprinderilor existente, startupurilor și inițiativelor de antreprenoriat social din regiunile Cahul și Ungheni. Valoarea programului este de 700 de mii de euro, iar asistența este acordată pentru dezvoltarea sectorului privat. Este vorba despre Programul EU4Moldova: Regiuni-cheie, implementat de PNUD și UNICEF. Ambasadorului UE în Republica Moldova, Peter Michalko, menționează că este un sprijin pentru antreprenori ca să obțină noi investiții și să își extindă afacerile. „Acest lucru este posibil datorită asistenței UE de aproape 23 de milioane de euro acordată Programului EU4Moldova: Regiuni-cheie pentru a stimula dezvoltarea economică incluzivă, ecologică, inteligentă și durabilă”, a menționat oficialul, citat într-un comunicat de presă.

În ultimii zece ani, producția de lapte din Moldova a scăzut cu 38%

Producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată, producția acestora micșorându-se cu 38% în ultimii zece ani. Un studiu realizat de Agenția de Investiții arată că în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte, de la 485 de mii de tone în 2017, la 367 de mii de tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la 58 de milioane de dolari în 2019. Același trend negativ, în confirmarea crizei industriei producătoare a laptelui, înregistrează̆ industria zootehnică. Efectivul vacilor a scăzut de la 154 de mii de capete în 2011 la 81 de mii în 2020. Aceasta în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

ANAT solicită CNESP anularea prezentării testului PCR la intrarea în ţară

Asociația Națională a Agenților Economici de Turism din Moldova (ANAT) solicită Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică anularea prezentării testului PCR pentru turism receptor şi emiţător, la intrarea în ţară. Printr-o scrisoare semnată de preşedintele ANAT, Anna Colta, şi adresată prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi, operatorii solicită analiza oportunității relaxării condițiilor de intrare a cetățenilor Republicii Moldova, precum și a cetățenilor străini cu permis de ședere în Republica Moldova, pe teritoriul ţării. Solicitarea vine în contextul ameliorării situației pandemice atât în Republica Moldova, cât și pe plan mondial, dar şi din experiența altor țări. Asociația solicită anularea necesității de a prezenta testul PCR COVID-19 negativ la intrarea cetățenilor Moldovei și a cetățenilor străini (sosiți din regiuni ai zonei verzi) pe teritoriul țării. De asemenea, anularea necesității de a prezenta testul PCR COVID-19 negativ cetățenilor moldoveni antrenați în turismul organizat emițător (turiştii ce revin din vacantele organizate) prin prezentarea a unor documente confirmative.

● MIERCURI, 19 mai

BERD a devenit proprietarul Portului liber internațional Giurgiulești


Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group). Astfel, a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului internațional liber Giurgiulești. Într-un comunicat de presă se menționează că, prin această achiziție, BERD își propune să promoveze continuarea funcționării și dezvoltării cu succes a Portului internațional liber Giurgiulești. De asemenea, va încerca să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare portul. BERD a sprijinit construcția și exploatarea Portului internațional liber Giurgiulești din 1995 și, în 2013, a înlocuit Credit Suisse ca beneficiar economic primar al funcționării portului în urma refinanțării datoriilor restante ale Danube Logistics către Credit Suisse.

Incertitudinile din jurul pandemiei mențin economia Moldovei sub potențial, Banca Mondială

Incertitudinile ce planează în jurul evoluției pandemiei și a evoluțiilor politice vor menține economia Republicii Moldova sub potențial. Se estimează totuși o revenire a PIB-ului la 3,8% în 2021, presupunând condiții mai favorabile, inclusiv datorită campaniei de vaccinare. Economia va căpăta avânt, fiind susținută de redresarea veniturilor disponibile, în parte datorită remiterilor, impulsului fiscal pozitiv și politicii monetare acomoditative. Se anticipează că majoritatea sectoarelor își vor reveni, agricultura fiind liderul acestei redresări, după ce a avut un an prost în 2020. Perspectivele au fost punctate de Banca Mondială în ediția de primăvara a Perspectivelor Economice pentru Moldova. Potrivit Băncii Mondiale, în 2022 se anticipează menținerea creșterii economice la nivelul anului 2021, cu o atingere lentă a potențialului în 2023.Toate sectoarele vor înregistra o redresare pe măsură ce încrederea consumatorilor și a investitorilor va crește pe fundalul unor condiții externe mai favorabile și a politicilor monetare și fiscale expansioniste. Se preconizează o menținere a inflației sub coridorul de țintire al BNM de 5% +/- 1,5 pp în 2021-2022, cu o reluare a creșterii pe măsură ce redresarea se consolidează. În anul 2020, rata sărăciei, măsurată în funcție de nivelul de 5,50 USD PPC/zi, se estimează să crească cu 3,6 pp până la 14,2%.

Femeile implicate în activități de antreprenoriat sunt afectate negativ de pandemie

Efectele negative ale pandemiei sunt încă simțite peste tot în lume, mai cu seamă e vorba de situația de criză economică. Efectele negative se răsfrâng asupra tuturor păturilor sociale. În domeniul afacerilor, femeile antreprenoare se confruntă nu doar cu dificultăți economice sau dificultăți de a se adapta la o nouă piață de desfacere, dar și fac parte dintr-un grup de persoane discriminat sistemic din punct de vedere de gen. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ediții a gender café cu tema: „Provocările pandemiei prin prisma femeilor antreprenoare”, organizate de UN Women. Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women, a declarat că, de la adoptarea Declarației universale cu privire la drepturile omului, de la adoptarea cadrului normativ și legislativ internațional, au fost realizate progrese semnificative în domeniul asigurării egalității de gen. Inclusiv în Moldova, unde s-a văzut că diferența salarială dintre femei și bărbați s-a redus, sunt oferite mai multe oportunități femeilor pentru a crea întreprinderi, sunt mai multe oportunități de angajare pentru femei, inclusiv în sectorul IT. Riscurile care este necesar să fie abordate sunt legate de pandemie, care în mod disproporționat au afectat femeile. Restricțiile introduse au făcut ca mai multe femei să aibă oportunități reduse la educație, să rămână acasă și să-și piardă locul de muncă. Datele arată că peste 40% din femeile angajate lucrează în sectoare care au fost cel mai mult afectate. Astăzi, trebuie să se muncească pentru a restabili egalitatea de gen.

Ilegalități la importul, transportarea și comercializarea produselor din carne

Un importator de semifabricate și produse din carne de pui congelată a ajuns în vizorul oamenilor legii, fiind suspectat de mai multe ilegalități la importul, transportarea, depozitarea și comercializarea produselor din carne. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor precizează că au fost prelevate probe și transmise la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, cu eliberarea ulterioară a rapoartelor de încercări în cadrul căruia va fi stabilită calitatea și siguranța alimentelor. Potrivit ANSA, s-a stabilit că produsele alimentare congelate sunt transportate pe teritoriul țării cu mijloc de transport în lipsa autorizației și utilajului frigorific. S-a mai constatat că produsele alimentare importate și comercializate nu sunt produse din carne, dar semifabricate din carne, fapt ce contravine legislației privind siguranța alimentelor, astfel fiind indus în eroare consumatorul final.

● VINERI, 21 mai

Benzină și motorină mai scumpă cu 40-45 de bani


După ce, acum câteva zile, una dintre companiile petroliere din țară a scumpit carburanții, astăzi, 21 mai, la stațiile PECO ale altei companii au fost afișate prețuri mai mari la benzină și la motorină. Scumpirile variază între 40 și 45 de bani. Noul preț pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 este de 20,40 lei, în comparație cu 20,00 lei acum o zi. Un litru de benzină cu cifra octanică 98 costă 21,20 lei, comparativ cu 20,80 lei. Prețul nou la motorină este de 16,80 lei, în comparație cu 16,35 lei. Scumpirile la carburanți au început încă la mijlocul lunii decembrie și au continuat în lanț pe parcursul lunilor ianuarie, februarie, martie, aprilie și mai. Majorările de preț au constituit subiect și pe ordinea de a Consiliului Suprem de Securitate. La sfârșitul lunii martie, Președinția a depus un denunț la Procuratura Generală în privința înțelegerilor de cartel pe piața de carburanți.

De la retragerea licențelor, BEM, Banca Socială și Unibank au încasat peste 2,6 mlrd lei

Banca Națională a Moldovei informează că lichidatorii băncilor BEM, Banca Socială și Unibank întreprind în continuare măsuri în vederea valorificării activelor. Din data retragerii licențelor, în octombrie 2015, și până pe 31 martie 2021, acestea au încasat mijloace bănești în sumă totală de 2 620 562,4 mii de lei. În perioada noiembrie 2014-octombrie 2015, BNM a acordat Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank credite de urgență asigurate cu garanții de stat, în sumă totală de 14 121 758,0 mii de lei. BEM a primit 9 273 217,0 mii de lei; Banca Socială – 2 700 000,0 mii de lei, Unibank – 2 148 541,0 mii de lei. Potrivit Băncii Naționale, atât mijloacele disponibile în conturile celor trei bănci la data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

● SÂMBĂTĂ, 22 mai

În aprilie, leul moldovenesc s-a depreciat în raport cu dolarul cu 1,3%

În luna aprilie, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 1,3% în raport cu dolarul SUA, până la 17,9600 USD/MDL, comparativ cu 17,7311 USD/MDL în luna martie. Potrivit valorilor de la finele lunii aprilie, leul s-a apreciat cu 1,2%, în raport cu dolarul. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, în aprilie, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 94,2%, comparativ cu 85,6% în luna martie. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut cu 32,6 milioane de dolari (+16,6%). Totodată, cererea netă de valută din partea agenților economici s-a majorat cu 13,8 milioane de dolari (+6%). BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de nouă milioane de dolari pe piața interbancară locală.