logo

RETROSPECTIVA IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-ipn-economie-business-7966_1081674.html

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 10 - 16 mai. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● MARȚI, 11 mai

Apel către părinții copiilor de la grădinița „Grădina Secretă”

Reprezentanții companiilor „Memphis-Construct” și „Global Construcții” susțin că, deși au prezentat public toată informația despre proiectul lor imobiliar din strada Andrei Doga, 13/7, asupra lor, în continuare, sunt exercitate presiuni și chiar acțiuni de intimidare. Doina Calaraș, care a vorbit în numele celor două companii, a declarat că administrația grădiniței private din preajmă implică părinții copiilor care frecventează această instituții, chemându-i să recurgă la acțiuni de protest și să semneze petiții pentru a împiedica construcția. „Domnul Valeriu Guzun și doamna Efrosinia Guzun, proprietarii Grădiniței Secrete, aflate în chiar imediata vecinătate cu proiectul nostru imobiliar, continuă să ducă o campanie de manipulare și dezinformare. Ba chiar fac tentative de a apela la copii și la părinții acestora pentru a-și realiza scopurile personale”, a declarat Doina Calaraș într-o conferință de presă.

Poziția BNM referitor la intenția lui Ilan Șor de a recupera banii din frauda bancară

Banca Națională a Moldovei constată că recuperarea banilor de pe urma fraudei bancare – un subiect atât de sensibil pentru întreaga societate – se transformă într-un instrument de scoatere în evidență a imaginii unor politicieni și reflectă o acțiune de dezorientare a publicului. BNM precizează că încurajează faptele și contribuțiile reale, dar nu declarative, și care să aducă o finalizare de succes cât mai rapidă a anchetei și recuperarea mijloacelor financiare sustrase. Instituția menționează că demersul avocaților cetățeanului Ilan Șor, adresat inclusiv BNM, poate fi înaintat în cadrul procedurilor judiciare deja pornite. Aceasta deoarece prin sentința Judecătoriei Chișinău din 21 iunie 2017 Ilan Șor a fost recunoscut vinovat de cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere și de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Corespunzător, instanța de judecată a stabilit că „prin infracțiunile comise de inculpat, s-a adus atingere patrimoniului Băncii de Economii SA” și că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de partea civilă, BC Banca de Economii SA, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”.

Platforma DA atenționează: O navă în portul de la Giurgiulești, pregătită de a încărca grâu pentru export

Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei DA, a făcut un live din portul Giurgiulești și a comunicat că nava angajată de o companie din grupul „Transoil”  a acostat în port, fiind pregătită pentru a încărca grâu pentru export. Alexandru Slusari a menționat că Platforma DA a avertizat asupra acestor riscuri, a solicitat intervenția urgentă din partea președinției, a guvernului pentru a aplica interdicție asupra exportului de grâu, dar nu s-a întâmplat nimic decât acțiuni de PR electoral, iar securitatea alimentară a țării este în pericol. Alexandru Slusari a spus că din cele aproape 17 tone de grâu, mare parte din rezerva de stat, aflate acum în port, o anumită cantitate urmează să fie exportată. „Pe fundalul inacțiunilor guvernării și a acțiunilor dubioase ale lui Vaja Jhashi, s-a reușit efectuarea exportului. Există cererea companiei „Agrofloris-Nord”, parte a „Transoil”, care intenționează să exporte o parte din grâu. Deocamdată, exportul nu se produce pentru că nu există actele permisive de la ANSA”, a precizat Slusari.

Apel către președintele țării din partea a 300 de locatari din bd. Mircea cel Bătrân

Reprezentanții ACC 56/143 și ACC 55/347, în numele a peste 300 de locatari din bulevardul Mircea cel Bătrân, 13/2 și 13/1 din sectorul Ciocana, fac apel către președintele țării. Aceștia solicită examinarea disciplinară și evaluarea externă a mai multor judecători, pe care îi suspectează de acte de corupție, după ce au dat câștig de cauză unui agent economic care construiește imobile ilegal în preajma blocurilor în care locuiesc ei și le pune viața în pericol. Într-o conferință de presă, reprezentanții celor două asociații de locatari au declarat că, „cu acte ilegale și contrare legii, însă cu hotărâri judecătorești care nu le-au examinat legalitatea de confirmare ca legale, compania imobiliară construiește în continuare chiar dacă în prezent nu deține o autorizație de construcție legală. Or, cea contestată în instanța de judecată este deja expirată”. Potrivit lor, nicio autoritate publică de stat nu are curajul să stopeze lucrările extrem de periculoase pentru securitatea cetățenilor, dar și pentru urbanistica sectorului Ciocana din Chișinău.

Locatarii din blocurile din bd. Mircea cel Bătrân, 13/1 și 13/2 cer justiție corectă

Locatarii blocurilor din bulevardul Mircea cel Bătrân, 13/1 și 13/2 din capitală acuză mai multe instituții de stat că nu-și îndeplinesc atribuțiile, iar pe mai mulți judecători îi suspectează de acte corupție. Aceasta după ce ei s-au pomenit în litigii de durată, iar, potrivit lor, magistrații corupți au dat câștig de cauză unei companii care construiește ilegal și pune în pericol nu doar viața celor peste 300 de locatari din regiune, dar și a viitorilor rezidenți ai blocurilor pe care le edifică. Într-o conferință de presă, Denis Dobrioglo, locatar din blocul situat pe bulevardul Mircea cel Bătrân, 13/2, a declarat că locatarii din cele două blocuri deja de doi ani încearcă să-și facă dreptate în instanțele de judecată în litigiile cu compania „Braus Imobiliare”. „Am ajuns în situația când vedem clar încălcările și abaterile de la normativele construcțiilor de către „Braus Imobiliare”. Este vorba despre trei blocuri, situate în nemijlocita vecinătate de blocurile noastre, cu o înălțime de mai mult de 20 de etaje. Ca să înțelegeți, blocurile noastre au în jur de 15 etaje. Vă imaginați ce o să fie – pe o porțiune de 500 sau 700 de metri pătrați o să fie șapte blocuri a câte 20 de etaje. Eu nu știu unde s-a mai văzut așa ceva în Chișinău”, susține bărbatul. Potrivit lui, riscuri există și pentru viitori rezidenți întrucât blocurile care se construiesc se află la mai puțin de 25 de metri de butelia de gaz a unei stații alimentare.

Noua era digitală și inovațiile: Sprijinul UE în Moldova, dezbatere

Inteligența artificială, digitalizarea și inovațiile își fac tot mai mult loc în Republica Moldova și în lume, pandemia doar favorizând acest lucru. În 2019, sectorul IT din Moldova era de circa 390 de milioane de dolari, dintre care mai bine de 280 de milioane erau servicii de export. În ultimii trei ani, cifra s-a dublat, iar creșteri sunt așteptate și în anul 2020, chiar dacă a fost un an pandemic. Sectorul dispune de circa 30 de specialiști în IT și comunicații și mai bine de 15 mii de specialiști doar în IT. Circa 70% din gospodării sunt conectate la internet, dar viteza internetului este una care trebuie îmbunătățită. Mai e de lucru și pe partea de pregătire a cadrelor și capacităților acestora. Declarația a fost făcută de Ana Chirița, director proiecte strategice Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și al Comunicațiilor (ATIC), la dezbaterea „Noua eră digitală și inovațiile: Sprijinul UE pentru Educație, Afaceri și E-Servicii”, organizată de Institutul pentru Reforme și Politici Europene. Potrivit Anei Chirița, când se vorbește despre transformarea digitală, e nevoie de conținut și servicii digitale accesibile pentru cetățeni, servicii axate pe partea de sănătate, servicii electronice publice, instrumente financiare online, dar și asigurarea securității în spațiul cibernetic. Actualmente, în sectorul IT se investește în capitalul uman, pentru ca acesta să capete abilități și calități la cel mai înalt nivel.

● MIERCURI, 12 mai

UE – principalul partener comercial al Republicii Moldova, Expert-Grup

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, confirmă Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care prezintă într-un infografic importanța pieței europene pentru țară. În anul 2020, ponderea exporturilor din Republica Moldova către țările UE a constituit 67% din totalul exporturilor. În cazul produselor de patiserie, grăsimilor, uleiurilor și preparatelor din legume și fructe, peste 80% dina ceste categorii de produse exportate de Republica Moldova au ca destinație piața Uniunii Europene. Investițiile directe din Uniunea Europeană domină economia Republicii Moldova, reprezentând circa 71% din stocul de investiții, conform datelor de la începutul anului 2020. La finele anului trecut, investițiile directe din Uniunea Europeană în Republica Moldova au ajuns la peste trei miliarde de dolari SUA.

● VINERI, 14 mai

Solicitanții vor putea obține unele aprobări ale BNM în formă electronică

Solicitanții vor putea obține unele aprobări ale BNM în formă electronică. Comitetul executiv al BNM a aprobat modificări la Regulamentul cu privire la deținerile în capitalul social al băncii și Regulamentul cu privire la cerințele față de membrii organului de conducere al băncii, al societății financiare holding sau holding mixte, conducătorii sucursalei unei bănci din alt stat, persoanele care dețin funcții-cheie și față de lichidatorul băncii în proces de lichidare. Potrivit unui comunicat de presă al BNM, aceste modificări vizează modalitatea de obținere a aprobărilor BNM pentru achiziționarea acțiunilor unei bănci sau pentru numirea de către bancă a membrilor organului de conducere al băncii, a conducătorilor sucursalei băncii din alt stat și a persoanelor care dețin funcții-cheie. Astfel, aprobările respective pot fi obținute nu doar pe suport de hârtie, dar și în formă electronică, prin intermediul portalului web al Sistemului informatic al BNM.

Ion Perju: Considerăm nejustificate scumpirile la pâine operate de unii producători

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră nejustificate scumpirile la produse de panificație operate de către unii agenți economici și rețele comerciale. Ministrul Ion Perju a spus, vineri, la o conferință de presă că raționamentele acestor scumpiri sunt altele decât cele economico-financiare. Ion Perju consideră speculative și declarațiile unor politicieni, despre care spune că se află deja în campania electorală și încearcă să devieze atenția publică de la problemele nesoluționate de către Președinția Republicii Moldova, la care a atras atenția în ultimele zile și care duc la pierderea de către țară a unor importante fonduri financiare – milioane de euro, atât împrumuturi, cât și granturi.