RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 17 -23 august. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 17 august
FMI a luat notă de rechizitoriul Procuraturii asupra Victoriabank
Ruben Atoyan, șeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova, a luat notă de rechizitoriul Procuraturii Anticorupție asupra Victoriabank, precum și de decizia recentă a instanței de judecată de aplicare a sechestrului pe activele băncii în legătură cu ancheta fraudei bancare din 2014. Potrivit lui, atingerea unui progres real în recuperarea activelor sustrase în urma fraudei bancare din 2014 printr-o anchetă și urmărire penală independentă și cuprinzătoare este de o importanță critică. „După frauda din 2014 au fost implementate mai multe reforme importante pentru curățarea și modernizarea sectorului bancar din Republica Moldova, una din ele fiind intrarea băncii „Transilvania” în „Victoriabank”, în parteneriat strategic cu BERD, fapt care poate fi calificat ca un reper de mare importanță. Progresele realizate cu eforturi mari în acest domeniu trebuie protejate”, se menționează în declarația de presă a lui Ruben Atoyan.
Evoluția PIB în primele două trimestre
În primul trimestru al anului curent, Produsul Intern Brut a fost cu 0,9% superior nivelului din perioada similară a anului 2019. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o creștere de 0,5% a PIB comparativ cu trimestrul patru al anului trecut. Banca Națională a Moldovei menționează într-un comunicat de presă că evoluția PIB s-a datorat unui impact pronunțat generat de dinamica investițiilor, care a fost compensat de contribuția negativă din partea consumului intern și a exportului net. În cel de-al doilea trimestru al anului, în mare parte în contextul măsurilor de oprire a răspândirii COVID-19 și a impactului acestuia asupra activității economice, PIB va înregistra o dinamică negativă, fapt reflectat de majoritatea indicatorilor economici publicați pentru perioada aprilie-mai 2020. În trimestrul doi al anului curent, veniturile bugetului public național au consemnat descreșteri, fiind cu 8,7% sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019. Cheltuielile bugetului public național, la fel, s-au micșorat, fiind în diminuare cu 0,1% față de trimestrul doi al anului trecut. Totodată, pe piața valorilor mobiliare de stat alocate, pe parcursul trimestrului doi al anului 2020, ratele dobânzilor au înregistrat diminuări pe toate tipurile de scadențe.
Ion Chicu: Guvernul e gata să înainteze mai multe proiecte în avantajul agricultorilor
Guvernul este gata să elaboreze și să promoveze mau multe proiecte în avantajul agricultorilor. Unul din aceste proiecte ar avea drept obiectiv posibilitatea utilizării TVA-ului pentru achitarea plăților fiscale aferente salariilor, fără ca agricultorii să imobilizeze bani. Declarații în acest sens au fost făcute de premierul Ion Chicu, după întrevederile de astăzi cu reprezentanții agricultorilor și Grupul de lucru pentru depășirea crizei din domeniul agricol. Potrivit premierului, posibilitatea utilizării TVA-ului pentru achitarea plăților fiscale aferente salariilor va fi posibilă prin depunerea unei declarații. Ion Chicu spune că se va face în așa fel ca TVA-ul acumulat în contul acestor agenți economici să fie folosit pentru plata impozitului funciar, care urmează a fi achitat până pe 30 septembrie, în sumă totală de 120 de milioane de lei pe țară.
● MARȚI, 18 august
72 de afaceri inițiate de femei vor primi finanțare nerambursabilă
Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat câștigătoarele celui de-al cincilea Concurs de granturi mici. La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare, 72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Iulia Costin, director general ODIMM, a subliniat că Programul „Femei în Afaceri” a demonstrat rezultate frumoase „Ne bucură faptul că putem oferi șanse femeilor noastre pentru a se încadra în circuitul economic. ODIMM va valorifica, în continuare, potențialul feminin în domeniul antreprenorial pentru ca ideile de afaceri viabile să se materializeze și să ajungă modele de succes”, a menţionat Iulia Costin. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 milioane lei. Finanțarea celor 72 de companii gestionate de femei va crea circa 219 noi locuri de muncă. În jur de 55 % dintre proiectele investiționale aprobate sunt din domeniul prestării serviciilor, alte 38 % își vor desfășura activitatea în industria prelucrătoare, iar 7% sunt din agricultură și zootehnie.
Numărul turiștilor, în scădere
În primele șase luni ale anului, structurile de primire turistică colective au fost frecventate de 41,3 mii de turiști. Puțin peste 46% sunt turiști nerezidenți. Potrivit datelor, Biroului Național de Statistică, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul turiștilor cazați este în scădere. Comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2019, a scăzut numărul de turişti cazaţi în structurile de primire turistică colective (-73,6%), pe seama reducerii acestuia la tabere de vacanță pentru elevi (-99,7%), structuri de odihnă (-81,1%), hoteluri și moteluri (-72,3%), structuri de întremare (-59,6%), pensiuni turistice și agroturistice (-53,0%) și cămine pentru vizitatori (-42,7%). Printre numărul turiștilor nerezidenți cazaţi în structurile de primire turistică colective, cei mai mulți – 30,4% – sunt din România. Aceștia sunt urmați de turiștii din Ucraina –15,4%, Federația Rusă – 9,6%, Italia – 5% etc.
● MIERCURI, 19 august
Moldova poate să-și onoreze obligațiunile financiare datorită mediului de afaceri, premier
Datorită reprezentanților mediului de afaceri, statul Republica Moldova este capabil să-și onoreze obligațiunile financiare față de cetățeni, domeniile medicină, educație și față de alte sectoare foarte importante pentru țară. Este declaraţia premierului Ion Chicu, care a venit cu un mesaj în adresa reprezentanților mediului de afaceri, în cadrul difuzării live a evenimentului „Gala Businessului Moldovenesc 2020”. „Anul acesta economia Republicii Moldova, ca și cea regională și cea mondială, este lovită de o criză generată de pandemia COVID - 19. Efectele acestei crize pandemice sunt resimțite de toate sectoarele economice ale Republicii Moldova și, în aceste condiții, admirăm talentul, curajul și profesionalismul înalt al dumneavoastră, manifestat în această perioadă. Majoritatea ați reușit să păstrați locurile de muncă, să continuați activitatea în condiții foarte vitrege, să mențineți cu efortul financiar sustenabilitatea bugetară a Republicii Moldova”, a mai spus premierul.
Termoelectrica, premiată al patrulea an la „Gala Businessului Moldovenesc”
Rezultatele atinse de echipa Termoelectrica în cadrul proiectelor de dezvoltare și responsabilizare socială, pe parcursul anului 2019, au fost apreciate cu două distincții în cadrul „Galei Businessului Moldovenesc”. Întreprinderea a fost premiată cu Medalia de Aur în cadrul concursului „Marca Anului 2019”, la categoria „Produse și servicii în domeniul energeticii și construcțiilor”, nominalizarea „Marca Comercială Responsabilă Social”. Totodată, a obținut trofeul Zeița Calității, devenind laureată a concursului „Premiul în domeniul calității 2019”, nominalizarea „Servicii”. Directorul general al Termoelectrica, Veaceslav Eni, a declarat că aceste distincții onorează și responsabilizează deopotrivă echipa. „Le dedicăm consumatorilor noștri, pentru care depunem tot efortul, astfel încât să le oferim soluții de termoficare moderne și servicii prestate calitativ”, a spus directorul, citat într-un comunicat de presă al companiei.
Suma promisă agricultorilor a fost completată cu încă 100 de milioane de lei
Suma de 200 de milioane de lei, promisă agricultorilor pentru diminuarea consecințelor secetei, a fost completată cu încă 100 de milioane de lei din fondul de intervenție a executivului. Decizia a fost luată astăzi, 19 august, la ședința Guvernului. Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, a spus că suma a fost majorată inclusiv după o evaluare mai detaliată a pierderilor de recoltă în sectorul agricol. Tot astăzi, a fost modificat Regulamentul privind modul de acordare a compensațiilor, procedură considerată de agricultori destul de complicată. „Noi am exclus necesitatea prezentării de către beneficiar a extrasului din Registrul bunurilor imobile sau din Registrul contractelor de arendă. Cei 2800 de lideri agricoli, care vor primi compensații, trebuie să prezinte doar un certificat de confirmare a terenului deținut, eliberat de primării”, a precizat ministrul. Pentru un hectar însămânțat repetat producătorii agricoli vor primi compensații de 1620 de lei. Pentru un hectar de grâu de toamnă, afectat de secetă – 1500 de lei. Pentru un hectar de orz de tomnă – 1530 de lei. Pentru un hectar de rapiță de tomnă –2100 de lei. Cel mai mult, 3800 de lei, se va da pentru un hectar de căpșuni.
● JOI, 20 august
Hotelul „Zarea” nu și-a găsit cumpărătorul nici la runda de privatizare din acest an
Întreprinderea de Stat Hotelul „Zarea”, expus până acum de mai bine de zece ori la concurs comercial, nu și-a găsit cumpărătorul nici la runda de privatizare din acest an, organizată în perioada 17 iulie - 18 august. Într-un răspuns pentru IPN, directorul general adjunct al Agenției Proprietății Publice, Mihai Soţchi, a precizat că, odată cu finalizarea primei runde de privatizări, APP intenționează organizarea unei noi runde, orientativ în perioada septembrie-octombrie anul curent, în cadrul căreia vor fi expuse la vânzare bunurile nesolicitate în cadrul primei expuneri, inclusiv și complexul patrimonial unic – Hotelul „Zarea”. Hotelul „Zarea” a înregistrat la sfârşitul anului 2016 pierderi de aproape 250 de mii de lei, iar la sfârşitul anului următor – aproape 60 de mii de lei. La data de 31 decembrie 2018, hotelul a înregistrat profit în sumă de aproape 76 de mii de lei, iar la 31 decembrie anul trecut – profit în sumă de 343 de mii de lei. Hotelul și-a stopat activitatea doar pe perioada declarării stării de urgență. Ulterior, odată cu ridicarea restricțiilor aferente domeniului de activitate, și-a reluat activitatea.
Metalferos: Procurorul general a fost indus în eroare de către persoane cu interes vădit
Conducerea SA „Metalferos” își exprimă îngrijorarea în legătură cu noile acuzaţii lansate în spaţiul public la adresa companiei. După ce procurorul general a anunțat astăzi, 20 august, că statul a fost prejudiciat cu 1,2 miliarde de lei în dosarul „Metalferos”, administrația companiei menționează că Alexandr Stoianoglo „a fost indus în eroare intenţionat de către anumite persoane cu interes vădit de a calomnia și de a distruge „Metalferos”. „Ne exprimăm nemulțumirea că toate tentativele noastre din ultimul timp de a obţine o investigare obiectivă a tuturor informaţiilor despre companie s-au sfârșit prin nedorinţa organelor competente de a face acest lucru. Ținem să subliniem că toate informaţiile despre pretinsele prejudicii aduse bugetului statului de către către SA „Metalferos” nu sunt constatate de către organe competente, ci se se bazează pe presupuneri și bârfe. Cerem organelor fiscale sau altor organe abilitate să facă investigatiile de rigoare, pentru a contesta toate informațiile false aduse la adresa companiei”, se menționează într-un comunicat de presă al companiei. SA „Metalferos” face apel la corectitudine şi cere investigarea obiectivă a tuturor acuzaţiilor ce i se aduc.
În șase luni, populația a împrumutat de la organizațiile nebancare peste 9 mlrd lei
Populația a accesat împrumuturi și leasing financiar în sumă de 9,16 miliarde de lei de la organizațiile de creditare nebancară, în prima jumătate a anului. În comparație cu primul semestru al anului trecut, portofoliul de împrumuturi a consemnat o creștere cu 7,46%. Comisia Națională a Pieței Financiare precizează că volumul împrumuturilor oferite în trimestrul doi al anului curent a înregistrat o descreștere cu 5,6%, față de primul trimestru. Acest trend descendent se explică prin faptul că, în condițiile pandemiei COVID-19, organizațiile nebancare și-au orientat activitățile prioritar pe prelungirea sau renegocierea contractelor cu debitorii deja existenți, în defavoarea acordării de noi credite nebancare. Au fost renegociate la cerere aproximativ 18% din contracte.
● VINERI, 21 august
Agricultorii își retrag tehnica din stradă: Ne ducem să muncim pământurile, dar nu am cedat
Agricultorii protestatari își retrag tehnica din stradă. Ei spun că merg să-și prelucreze pământurile, dar nu au renunțat la revendicările înaintate guvernării. Sergiu Stefanco, agricultor din Căușeni, a spus că agricultorii au contat pe o reacție adecvată a autorităților la protestul pașnic pe care l-au organizat, dar acum sunt nevoiți să plece pentru că au „obligațiunea morală față de cei care le-au încredințat pământul”. Se duc acasă să prelucreze pământul și se vor întoarce, nu au cedat. Prin plecare lor dau un răgaz Guvernului, să găsească soluții, ca peste o lună să nu iasă mai mulți în stradă, a spus agricultorul. Andrei Melinte, unul din reprezentanții Grupului de lucru al protestatarilor, agricultor din Căușeni, a respins etichetările autorităților care i-au numit cerșetori pe agricultori. „Nu suntem niște cerșetori, așa cum au acuzat guvernanții, suntem oamenii care, cu propriile puteri, au pornit afaceri în agricultură”. El spune că, de fapt, agricultorii nu cer banii statului, își cer proprii bani. Bugetul la TVA acumulat de agricultori este de 1,8 miliarde de lei, spune el. Suportul de trei mii de lei la hectar pe care îl solicită agricultorii nu e decât 30% din investițiile făcute de fiecare din agricultori.
● SÂMBĂTĂ, 22 august
La finele lunii iulie, leul s-a apreciat în raport cu dolarul cu 2,7%
În luna iulie, leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 1,4% în raport cu dolarul SUA. A ajuns până la 17,0818 USD/MDL comparativ cu 17,3265 USD/MDL în luna iunie. Potrivit valorilor de la finele lunii iulie, leul s-a apreciat cu 2,7% în raport cu dolarul SUA. Banca Națională menționează că în structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (80,8%). În luna iulie, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 115,2%, comparativ cu 109,4% în luna iunie. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut cu 33,5 milioane de dolari (+16,7%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu 19,8 milioane de dolari (+10,8%). În aceste condiții, BNM a intervenit prin procurări nete de valută în sumă de 30,0 milioane de dolari pe piața interbancară locală.
Depozitele noi atrase la termen, în descreștere față de anul trecut
Depozitele noi atrase la termen, în luna iulie, au constituit 2 273,4 milioane de lei. Cifra este în descreștere cu 5% față de luna iulie a anului trecut. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 64,2%, a celor în valută – 35,8%, transmite IPN cu referire la Banca Națională a Moldovei. Volumul depozitelor atrase în moneda națională a constituit 1 460,6 milioane de lei (+19,6% față de luna precedentă și -4% față de iulie 2019). Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în lei moldovenești a constituit 812,8 milioane de lei (+23% față de luna precedentă și -6,9% față de iulie 2019). În luna iulie, depozitele atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice – 74,5% (46,9% au alcătuit depozitele atrase în moneda națională, iar 27,6 % cele în valută). Cele mai atractive depozite, din perspectiva termenelor, au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni (39,7% din totalul depozitelor atrase la termen).
AIPA a autorizat spre plată primele cereri de acordare a compensației pentru agricultori
Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a autorizat spre plată primele cereri de acordare a compensației pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale asupra recoltei anului 2020. AIPA precizează, pe pagina sa web, că din momentul lansării procesului de recepționare a cererilor de acordare a compensației, a recepționat 106 dosare dintre care 101 pentru diminuarea consecințelor calamităților naturale ce au afectat culturile cerealiere de I grupă și cinci dosare pentru grindină. Pentru un hectar de grâu de toamnă producătorul agricol va obține despăgubiri în sumă de 1500 lei, pentru un hectar de orz de toamnă – 1530 lei, rapița – 2100 lei, terenuri reînsămânțate – 1620 lei, plantații pomicole – 3800 lei, legume – 2 000 lei şi de viță de vie –3 000 de lei.
