RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 20 - 26 iulie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 20 iulie
Proiectul privind Acordul-cadru de împrumut dintre Moldova şi CEB, aprobat
Proiectul cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut în valoare de până la 70 de milioane de euro pentru acoperirea necesităţilor legate de combaterea COVID-19 a fost aprobat în cadrul şedinţei Guvernului din 20 iulie. Serghei Pușcuța, viceprim-ministru, ministru al finanţelor, a precizat că se estimează că resursele financiare din cadrul împrumutului să acopere cheltuielile aferente combaterii COVID-19 în perioada bugetară 2020-2022. „În consecinţă, data limită de debursare este stabilită, 30 iunie 2022. Maturitatea maximă aferentă creditului pentru componenta Sănătate este de 15 ani, inclusiv 4 ani graţie. Și 6 ani, inclusiv un an graţie, pentru componenta Suport pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii”, a precizat vicepremierul. „Acordul-cadru de împrumut prevede posibilitatea aplicării ratei fixe şi ratei flotante a dobânzii, ce va fi decisă la fiecare transă de debursare solicitată, în funcţie de condiţiile financiare propuse”, a adăugat Serghei Pușcuța.
Proiectul privind asigurarea subvenţionată în agricultură, aprobat
Guvernul a aprobat proiectul care prevede majorarea nivelului de subvenționare a primelor de asigurare în agricultură de la 50% la 70%. Proiectul extinde domeniul de acțiune a legii prin oferirea posibilității de asigurare subvenționată nu doar a cantității, dar și a calității recoltei culturilor agricole. Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, a menționat că această propunere vine în contextul în care producerea riscului asigurat nu conduce de fiecare dată la pierderi cantitative de recoltă, afectându-se doar calitatea ei. În aceste cazuri, asiguratorul nu este în drep să plătească despăgubiri producătorului agricol atât timp cât acesta s-a asigurat de pierderile cantitative de recoltă. Or, de cele mai multe ori lipsa calităţii producţiei agricole face imposibilă şi comercializarea, afectându-se în aşa fel veniturile producătorilor agricoli.
● MARŢI, 2l iulie
A fost lansat Ghidul Micului Business
Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, în cadrul proiectului ,,Dezvoltarea Eco Sistemului Întreprinderilor Mici și Mijlocii’’, finanțat de Biroul de Cooperare al Elveției, a lansat Ghidul Micului Business, suport practic pentru antreprenorii din țară. Este primul ghid consultat public în regiunile sud, centru și nord ale Moldovei. Printre părțile interesate care au participat la crearea acestui ghid au fost antreprenori din diverse domenii, organizații de dezvoltare, 13 organizații de suport în domeniul business, funcționari publici și cadru didactic, studenți și tineri. Liliana Busuioc, reprezentanta Alianţei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, afirmă că acest ghid este destinat tuturor organizațiilor de suport și organizațiilor care se ocupă cu educația antreprenorilor. E o foaie de parcurs pentru toți cei care vor să se lanseze în calea antreprenorialului, care vor să-și lanseze o afacere sau se află în primii trei ani de activitate.
O nouă rundă de privatizare
Agenția Proprietății Publice a anunțat o nouă rundă de privatizare a bunurilor proprietate publică de stat, în perioada 17 iulie - 18 august. Pentru 5 august este preconizată o licitație „cu strigare” pentru privatizarea a patru întreprinderi de stat, complexe patrimoniale unice. Este vorba de întreprinderile „Tipografia Academiei de Științe”, „Prevenitorul autogestionar al Academiei de Științe”, ÎS „Protecția Plantelor” din Durlești și întreprinderea „Pita Service” din Basarabească. În cadrul aceleiași licitații va putea fi procurată cota socială din societatea comercială „IT-CAFE” SRL, precum și zece complexe de bunuri și bunuri imobile. Printre acestea două cinematografe, situate în centrele raionale Leova și Fălești, un bloc de producție cu patru etaje din strada Iurie Gagarin, Chișinău. Termenul limită de depunere a cererilor este 4 august, ora 16.00. Prețurile de vânzare diferă de la un obiectiv la altul. De exemplu, pentru capitalul social al „IT-CAFE„ SRL Agenția Proprietății Publice propune un preț inițial de vânzare de 3 530 000 de lei.
A fost semnat acordul cu UE pentru împrumutul de 100 de milioane de euro
Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, au semnat la 21 iulie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macro-financiară în valoare de 100 de milioane de euro și Memorandumul de înțelegere în acest sens. Ministerul Finanțelor precizează într-un comunicat de presă că obiectivul acestui împrumut este de a diminua constrângerile de finanțare, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului, precum și de a sprijini Republica Moldova în situația financiară actuală. Împrumutul urmează să fie acordat în două tranșe egale. Debursarea primei tranșe este condiționată de semnarea Memorandumului de înțelegere, în timp ce a doua tranșă va depinde de progresele înregistrate în implementarea prevederilor Memorandumului. Pentru debursarea tranșei a doua sunt propuse spre realizare șase acțiuni.
Promovarea turismului local, o alternativă pe timp de pandemie
Vizitarea locurilor turistice naționale a devenit alternativa cea mai potrivită în contextul crizei pandemice. Agenția de Investiții, dar și alte organizații, inclusiv agenții turistice, au pornit campanii pentru promovarea intensă a obiectivelor turistice din țară. Potrivit Agenției de Investiții, la 16 iunie, în cadrul campaniei NeamPornit, a fost elaborat în premieră, împreună cu Magenta Consulting, un sondaj privind percepția moldovenilor față de turismul local. La studiu au participat circa 2100 de respondenți, cu vârstele cuprinse între 25 și 55 de ani. Potrivit rezultatelor, circa 71% din moldoveni sunt interesați să viziteze destinațiile turistice autohtone, iar doi din trei respondenți preferă odihna activă. Tot în contextul campaniei #NeamPornit, Agenția de Investiții a inițiat cea mai cuprinzătoare hartă digitală de până acum. Pagina web conține hartă digitală interactivă și exhaustivă a destinațiilor turistice autohtone, obiectivele fiind clasificate în categorii ușor de accesat, în funcție de preferințele călătorilor.
Moldovenii ar putea economisi dacă toate electrocasnicele ar fi de clasă energetică înaltă
Republica Moldova ar putea economisi 820 de milioane de lei anual dacă toate electrocasnicele ar fi de clasă energetică înaltă. Acestea sunt datele unei analize efectuate de Ministerul Economiei și Infrastructurii în ceea ce privește impactul utilizării de către populație a echipamentelor eficiente energetic. Potrivit MEI, utilizarea aparatelor de uz casnic eficiente energetic are avantaje nu doar de ordin financiar, dar și de mediu, iar în timp se va reflecta și asupra reducerii dependenței țării de resursele energetice importate. „Cererea pentru energie electrică crește în fiecare an, iar Republica Moldova depinde 74% de resursele energetice importate. Această dependență creează un risc mare asupra securității energetice a țării. O soluție imediată, care ar reduce din acest risc, ar fi optimizarea consumului energetic. Având în vedere că 42% din consumul anual de energie electrică este folosit de gospodăriile casnice, cumpărarea unor electrocasnice cu un consum redus de energie electrică reprezintă o soluție bună atât pentru consumator, cât și pentru stat”, susține ministrul economiei și infrastructurii, Sergiu Railean, citat într-un comunicat de presă al ministerului.
La sfârșitul anului se așteaptă creșterea ratei populației inactive, dezbateri
Impactul crizei COVID-19 pe piața muncii din Republica Moldova va fi resimțit mai drastic pe la sfârșitul anului. Potrivit prognozelor, se așteaptă o scădere de 10% a ratei de ocupare și, totodată, o creștere cu cel puțin 11% a populației inactive, în special din contul celor care vor reveni de peste hotare, dar și din contul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă în Moldova. Subiectul impactului crizei pandemice asupra bunăstării migraților moldoveni a fost discutat în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova. Potrivit Annei Gherganova, șefă a Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, deja se observă o scăderea a locurilor de muncă disponibile și creșterea numărului șomerilor. La sfârșitul anului se așteaptă o dublare a ratei șomajului. Migranții care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectați cel mai mult. Unii se întorc în țară. Directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Raisa Dogaru, a comunicat că în primele șase luni ale anului au fost înregistrați peste 900 de migranți care au apelat la serviciile ANOFM. Peste 100 din ei și-au găsit un loc de muncă în această perioadă. 62% din persoanele care au apelat sunt bărbați, 43% din toți migranții au 35-49 de ani. Mulți au însă și peste 50 de ani, sunt cu probleme de sănătate și probleme sociale. Cei mai mulți migranți au venit din Rusia, Germania sau Italia.
Dezbateri: Ce soluții propune statul pentru familiile rămase fără remitențe
Remitențele, conform datelor Biroului Național de Statistică, alcătuiesc 28% din veniturile familiilor cu copii din sectorul rural. Cetățenii plecați la muncă peste hotare, în perioada pandemică, au trimis mai puține remitențe în țară, iar o bună parte din acestea chiar au încetat să o facă, având în vedere că și-au pierdut și ei veniturile. Subiectul a fost discutat în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova. Potrivit Annei Gherganova, șefă a Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, statul dispune de anumite instrumente de susținere a persoanelor care au rămas fără remitențe, dar acestea nu sunt suficiente. Persoana care nu are de muncă trebuie să se adreseze la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, să-și înregistreze statutul de șomer și doar atunci va putea beneficia de ajutor de șomaj. La începutul pandemiei, a fost triplat bugetul pentru plata ajutorului de șomaj, fiind planificate circa 100 de milioane de lei. Dacă nu este vorba de șomeri, există programul de ajutor social, fiind majorat venitul minim garantat pentru familiile care au rămas fără venituri. Directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Raisa Dogaru, a precizat că persoanele care solicită ajutor de șomaj trebuie să aibă stagiu de cotizare.
● MIERCURI, 22 iulie
Moldovenii care muncesc ilegal peste hotare nu pot decât să revină acasă, declarație
Migrația circulară implică circa 21% din migranții moldoveni, iar 28% din cei aflați în țările UE au o situație contractuală de muncă precară. Astfel, protecția acestora în contextul pandemiei devine complicată. Potrivit Annei Gherganova, șefa Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, migranții moldoveni care lucrează peste hotare fără un contract de muncă, pe timp de pandemie nu sunt protejați, respectiv, nu o altă soluție decât să se angajeze legal sau să se întoarcă acasă. Declarația a fost făcută în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova. Anna Gherganova, consideră că nu este vina migranților că ei s-au pomenit să lucreze în condiții ilegale, dar situația în care ei s-au pomenit acum demonstrează încă odată că trebuie dezvoltate acordurile bilaterale pentru a promova migrația legală și pentru a asigura protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni în țările străine. Acest lucru este posibil unde funcționează aceste instrumente, precum Israelul. Puține țări, precum Irlanda, au susținut în perioada pandemiei și persoanele care lucrau fără contracte de muncă. În Polonia au avut de suferit chiar și persoane care activează cu contract de muncă. De asemenea, autoritățile moldovenești își propun introducerea mecanismelor de control asupra agențiilor private de angajare, pentru a proteja cetățenii moldoveni care au plecat la muncă peste hotare prin intermediul acestora.
● JOI, 23 iulie
Se solicită redirecționarea tranșei ratate de autorități din suportul macro-financiar
Institutul de Dezvoltare şi Expertiză a Proiectelor din Moldova cere Colegiului Comisiei Europene să redirecționeze 40 de milioane de euro – ultima rată din suportul macro-financiar, ratată de autorităţile moldoveneşti – către programul ECIPES (Coeziune Europeană prin programe de susținere pentru cetățeni, primării și tineri). De acești bani ar beneficia 17% din populația Republicii Moldova, 50% primării și 2000 de tineri, precizează solicitanții. IDEP Moldova a propus un program de susținere tehnică concentrat pe cetățean, primării și tineri-viitori antreprenori, care să poată accesa o platformă online și, după o scurtă formare online, să poată primi suport UE. Precizările sunt făcute într-un comunicat de presă semnat de Iurie Calestru, reprezentant al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, autor al programului. Programul ECIPES își propune să sprijine din fondurile europene alocate Moldovei (2021-2022) trei categorii de beneficiari. Este vorba de tineri între 18-35 de ani pentru a lansa o afacere în domeniul serviciilor. A doua categorie de beneficiari ar fi primăriile care sunt înfrățite cu primării din UE și organizează cel puțin o activitate comună pe an. Sprijinul ar viza acoperirea financiară a unui proiect de dezvoltare locală. O altă categorie este populația, pentru a sprijini financiar reînnoirea electrocasnicelor (frigider, mașină de spălat, TV de clasa energetică A +++). Sprijinul se ridică la 100 de euro/cetățean și poate fi acordat o dată și cu transmiterea echipamentului folosit.
Companiile din domeniul metalelor acuză presiuni din partea unui agent economic privat
Reprezentanți ai companiilor din domeniul metalelor, rezidente în Republica Moldova, acuză presiuni exercitate de către un agent economic privat care, potrivit lor, își dorește să preia controlul asupra pieței metalelor. Într-un briefing de presă, Ion Drăniceru, președintele Asociației Patronale Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, a menționat că respectivul agent economic este unul cu formă de proprietate privată, nou-fondat. „Noi nu dorim război cu nimeni. Și acesta e motivul ce ne-a determinat să nu divulgăm, la această etapă, numele persoanei ce dorește să preia controlul asupra pieței metalelor, precum şi denumirea companiei sale. Noi vrem să fim lăsați în pace, să activăm alegând noi cu cine vrem să colaborăm, nu să fim impuși să mergem pe o anumită cale”, a declarat Ion Drăniceru. Președintele Asociației Patronale Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase crede că scopul final este înghețarea activității companiilor din domeniul metalelor, ca mai apoi acestea să fie preluate prin acțiuni raider. „Analizând evenimentele ce au loc pe piața metalelor din Republica Moldova în ultimele luni, am ajuns la concluzia, or se impune o singură concluzie, că se încearcă o reîmpărțire a sferelor de influență. Mai bine zis, cineva, noi cunoaștem cine, încearcă să preia controlul asupra tuturor proceselor ce țin de piața metalelor”, a afirmat Ion Drăniceru.
A fost fondată o asociație care reprezintă interesele businessului din domeniul metalelor
Asociația Patronală Moldovenească de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, recent fondată, reprezintă interesele a circa 20 de companii din domeniu. Aceasta a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice în data de 7 iulie. Asociația a fost creată pentru a promova interesele companiilor din domeniu, fondate de mai bine de 20 de ani, de către persoane care ani de zile „au tencuit afacerea cu puteri proprii”, a precizat președintele acesteia, Ion Drăniceru, în cadrul unui briefing de presă. El a acuzat o situație alarmantă pe piața autohtonă a metalelor și un pericol iminent nu doar pentru agenții economici participanți la această piață, dar şi pentru țară. Este un motiv pentru care companiile au decis să se asocieze, iar Asociația Patronală vine să lupte și cu dezinformarea, inclusiv prin mass-media. Ion Drăniceru dă asigurări că toate companiile care fac parte din Asociație activează cu bună credință, sunt rezidente în Republica Moldova și nu au conturi bancare deschise înafara țării. Segmentul respectiv a asigurat cu locuri de muncă cel puțin 500 de cetățeni ai Republicii Moldova.
Companii din domeniul metalelor vin cu un apel către procurorul general
Circa 20 de companii care activează în domeniul metalelor, membre ale Asociației Patronale Moldovenești de Reciclare și Colectare a Metalelor Feroase și Neferoase, fac apel către procurorul general, Alexandr Stoianoglo, să urmărească evoluția evenimentelor în dosarele în care sunt vizați, pentru a „curma acțiunile de intimidare a unor agenți economici onești”. Companiile acuză presiuni asupra lor cu scopul preluării pieței metalelor. Reprezentanții Asociației spun că, în baza unor informații false furnizate Procuraturii Generale, se pregătesc ample percheziții la agenții economici ce nu vor să facă parte „din jocurile ce țintesc preluarea controlului asupra pieței metalelor”. Într-un briefing de presă, Ion Drăniceru, președintele Asociației, a relatat că percheziții de amploare au avut loc în noiembrie-decembrie 2019 la un șir din asociați, în urma cărora au fost arestate persoane fără a fi audiate, a fost ridicată tehnică de clacul și altele. Niciun dosar însă nu a fost dus la bun sfârșit. „Sperăm că domnul procuror general va ști să aleagă grâul de neghină și să înțeleagă cu ce scop subalternului său (procurorul pe caz, n.r.) i-au fost furnizate informații false și ce scop real vor urmări acțiunile ulterioare pe care acesta le are în vedere”, a adăugat Ion Drăniceru. Acesta s-a ferit să spună cine este acea persoană care urmărește preluarea controlului pe piața metalelor, dar afirmă că e gata să transmită informația structurilor competente, dacă se va convinge de buna intenție a acestora.
● VINERI, 24 iulie
„Petrece vacanța cu BNM” – campanie online de educație financiară
Banca Națională a Moldovei lansează campania de educație financiară „Petrece vacanța cu BNM”, adresată tuturor categoriilor de vârste. Aceasta se va desfășura începând cu 27 iulie, în format online, asigurând condițiile de protecție în situația epidemiologică existentă, dar și un acces mai extins al doritorilor de a face un tur virtual al băncii centrale și de a beneficia de o incursiune în tematica financiar-bancară. Anunţul este făcut într-un comunicat de presă al BNM. Potrivit comunicatului, vizitatorii vor avea posibilitatea să participe la două evenimente: „O zi de vacanță la BNM”, devenită o tradiție, și „Prima tabără de educație financiară din Republica Moldova”, destinată elevilor, studenților sau tinerilor dornici să afle mai multe despre domeniul financiar-bancar, în cadrul proiectului „Dă sens banilor”.
● SÂMBĂTĂ, 25 iulie
Președintele Moldovei s-a pronunțat întru susținerea constructorilor de helicoptere din Criuleni
Președintele Moldovei consideră că statul trebuie să sprijine inventatorii talentați. El i-a vizat în acest sens și pe constructorii de aeronave din Criuleni, care inventează într-un hangar privat detalii pentru helicoptere. Opinia a fost comunicată jurnaliștilor de către Igor Dodon la o conferință de presă susținută la reședința sa. „Consider, că în Republica Moldova mai sunt multe talente ascunse. Noi trebuie să le dăm posibilitatea să se manifeste în câmpul legal”, a opinat șeful statului. Președintele țării a precizat, că de el personal "s-au apropiat mai mulți agenți economici din Consiliul Economic și l-au întrebat, cum să-i găsească pe acești bravi băieți (care au inventat detalii pentru helicoptere)"? "Dacă ei ( grupul de constructori de aeronave din Criuleni), în condiții de subsol, pot face asemenea “minuni”, îi vom căuta neapărat! Pentru încălcarea legislației ei trebuie să răspundă. Dar unor asemenea talente trebuie să le oferim șansa de a se manifesta din plin. Iar în acest context noi trebuie să-i susținem", a spus președintele Moldovei.
Igor Dodon: Dacă nu facem irigare, agricultura din Moldova nu are viitor
Președintele Igor Dodon consideră că un Regulament care ar permite agricultorilor să aibă acces la apele subterane, așa cum au acces în toată lumea”, ar trebui aprobat cât mai curând. Asta, chiar dacă ecologiștii și circa 80 de ONG-uri, bat alarma în privința pericolelor pe care acest proces îl poartă: degradarea solurilor și lipsirea localităților de apă potabilă. În cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, șeful statului a menționat că problema numărul unu în agricultură pentru următorii ani va fi lipsa irigării. Respectiva problemă a apărut încă pe timpul sovietic, când s-au investit miliarde de ruble în sistemul de irigare din Moldova. „Noi, dacă nu facem irigare, agricultura din Republica Moldova nu are viitor”. Problema poate fi rezolvată, în opinia lui Igor Dodon: temporar sau sistemic. Totuși, pentru a rezolva problema sistemic este nevoie de investiții de zeci de miliarde de lei. Însă, până însă se găsesc acești bani, a fost luată decizia de a oferi acces pentru irigarea terenurilor agricole din lacuri și râuri, chiar dacă sunt private. „Știți cum era până în aprilie, dacă stăpânul iazului a pus gard, nimeni nu are dreptul. Acum persoana e obligată să dea acces la sursa de apă pentru irigare, dar tot nu ajunge”, a spus el.
În iunie, au fost transferați din străinătate 143 de milioane de dolari
În luna iunie, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferați din străinătate, în favoarea persoanelor fizice, 143,21 milioane de dolari americani, în creștere cu 42,2 la sută comparativ cu iunie 2019. Datele sunt prezentate pe site-ul web al Băncii Naţionale a Moldovei. Transferurile din Uniunea Europeană au o pondere de 45,6 la sută, din CSI – 16,4 la sută și din restul lumii – 38 la sută. Printre țări, cele mai multe transferuri vin din Israel – 19 la sută din total. Ponderea transferurilor din Rusia este de 15,4 la sută, iar din Italia –14,2 la sută. Transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 62 la sută. Acestea sunt urmate de transferurile în dolari – 36,7 la sută și cele în ruble rusești – 1,3 la sută. Pe parcursul perioadei ianuarie-iunie, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 646,15 milioane de dolari, cu 9,8 la sută mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.