RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 10-16 februarie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 10 februarie
Vânzările vor fi monitorizate printr-un sistem informațional automatizat
Vânzările vor fi monitorizate prin intermediul sistemului informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”. Mecanismul urmează să asigure aplicarea instrumentelor electronice în procesele de administrare, monitorizare și control al vânzărilor în Republica Moldova, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe. Săptămâna trecută, Conceptul tehnic al sistemului nominalizat a fost aprobat în ședință de Guvern. Directorul interimar al Centrului, Vitalie Coceban, a precizat că Serviciul Fiscal de Stat va fi deținătorul sistemului MEV, iar CTIF are misiunea de a implementa, administra și dezvolta ulterior acest sistem. Potrivit lui, proiectul este o provocare majoră, dar faptul că specialiștii Centrului au competența necesară și suficientă experiență în domeniul IT îl face încrezător că se va reuși implementarea cu succes a acestui sistem.
Ce trebuie să cunoști când iei un credit de consum
Persoana care solicită un credit de consum are dreptul, în orice moment, să-l ramburseze mai devreme decât prevede contractul. Într-un asemenea caz, persoana ar putea să fi nevoită să achite penalități. Totuși, plata nu trebuie să depășească valoarea totală a dobânzilor „pierdute” efectiv de instituția financiară. Informații despre creditul de consum sunt publicate de către Banca Națională a Moldovei în contextul campaniei de informare lansate de BNM împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare în cadrul proiectului de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”. Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.
MEI îi răspunde lui Alexandru Slusari la subiectul licitațiilor
Republica Moldova nu este membru al Uniunii Europene, de aceea publicarea anunțurilor de intenție și a anunțurilor de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este posibilă numai în cazul alocării de fonduri europene. Astfel, aplicarea Legii cu privire la achizițiile publice, care prevede publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de licitații pentru proiecte finanțate din bugetul de stat, momentan nu este posibilă. Astfel a comentat, într-un răspuns pentru IPN, Ministerul Economiei și Infrastructurii, declarațiile vicepreședintelui Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari. Potrivit MEI, un astfel de răspuns a fost recepționat de către instituție de la Tender Electronic Daily (Supliment la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).
● MARȚI, 11 februarie
BNM: Distribuirea parțială a profiturilor e posibilă cu o condiție
„Distribuirea parțială a profiturilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost discutată de BNM, Guvern și Fondul Monetar Internațional și, în condițiile agreate, corespunde standardelor internaționale în domeniul capitalizării băncilor centrale”. Comentariul a fost făcut de către BNM, în contextul declarației președintelui Igor Dodon precum că o parte din profitul BNM va fi direcționat în bugetul de stat pentru a compensa mijloacele pe care trebuie să le plătească cetățenii Republicii Moldova în urma așa numitei „legi a miliarului”. Potrivit BNM, „soluția este una echilibrată și va permite acumularea graduală a capitalului Băncii Naționale, necesar pentru exercitarea mandatului său, precum și diminuarea poverii asupra bugetului de stat prin distribuirea de profit către acesta”.
MEI: Legea privind evaluarea investițiilor străine directe va corespunde practicii internaționale
Ministerul Economiei și Infrastructurii este în proces de elaborare a legii de evaluare a Investițiilor străine directe (ISD) după practica internațională. Despre aceasta au discutat ministrul economiei și infrastructurii, Anatol Usatîi și ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Dereck Hogan, în cadrul unei întrevederi. Potrivit unui comunicat de presă al MEI, părțile au convenit asupra necesității creării unui mecanism adițional care va evalua investițiile locale, nu doar cele străine, după exemplele altor țări. Potrivit ministrului, prin decizia din 27 ianuarie curent a prim-ministrului Ion Chicu, a fost creat Grupul de lucru interinstituțional pentru efectuarea unui studiu de cercetare referitor la activitatea Ombudsmanului în domeniul mediului de afaceri, precum și a analizei impactului sub aspect instituțional și financiar.
Sunt propuse modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură propune modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare. Una din propuneri ține de extinderea plafonului de vârstă pentru tinerii fermieri, de la 35 la 40 de ani. Se așteaptă că aceasta va contribui la majorarea numărului celor care vin să activeze în sectorul agricol. De asemenea, a fost revăzut modul de acordare a subvențiilor, în vederea încurajării domeniilor prioritare de subvenționare. Alte modificări completează atribuțiile Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, accentul fiind pus pe transparența decizională. Mai multe modificări vizează reglementările privind plățile directe, inclusiv beneficiarii acestora și cuantumul plăților directe, de asemenea este concretizat termenul de intrare în vigoare a acestora. Astfel, plățile directe vor fi implementate per cap de animal deținut de fermier din 2020, iar din 2021 per unitate de teren agricol cultivat.
BNM a ridicat regimul de intervenție timpurie a BC Moldindconbank
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, ridicarea regimului de intervenție timpurie la banca comercială Moldindconbank. Decizia a fost luată odată cu aprobarea, pe 10 februarie 2020, a lui Nikolay Borissov și Penka Kratunova în calitate de membri ai Comitetului de conducere al băncii. BNM precizează într-un comunicat de presă că ambii au o vastă experiență financiar-bancară la nivel internațional. Victor Cibotaru, care a fost desemnat de BNM ca administrator temporar, a revenit la mandatul său de vicepreședinte. Odată cu decizia BNM, Moldindconbank își reia activitatea independentă, fiind restabilită pe deplin funcționalitatea organelor de conducere statutare. Consiliul băncii a devenit funcțional la 2 decembrie 2019, iar Comitetul de conducere de astăzi, 11 februarie 2020.
După trei ani de creștere, agricultura în 2019 a înregistrat o reducere de 2%, expert
După trei ani de creștere a agriculturii, în 2019 a fost înregistrat o reducere a producției agricole cu circa 2%. Este vorba de domeniul zootehnic și vegetal. Potrivit directorului de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, acest lucru arată că agricultura a început să bată pasul pe loc din cauza condițiilor climaterice cu care fermierii încă nu s-au învățat să lupte. În cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă, Viorel Chivriga a declarat că sectorul animalier de mai mult de un deceniu este măcinat de probleme. Numărul animalelor se reduce de la an la an. 85% dintre bovine sunt în gospodăriile casnice, iar din această cauză sectorul nu va înregistra niciodată performanță.
● MIERCURI, 12 februarie
MF: Redirecționarea profitului BNM a fost discutată cu experți internaționali
Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor Dorel Noroc susține că inițiativa propusă de președintele Igor Dodon ca o parte din profitul Băncii Naționale să fie direcționată în bugetul de stat pentru a compensa mijloacele pe care trebuie să le plătească cetățenii în urma așa numitei „legi a miliarului” a fost discutată cu experții internaționali, inclusiv cu delegația Fondului Monetar Internațional care a fost recent în Republica Moldova. Dorel Noroc numește măsura propusă de Igor Dodon una foarte echilibrată având în vedere că jumătate din profitul BNM rămâne la Banca Națională, iar jumătate merge în bugetul de stat. Potrivit lui, repartizarea profitului băncilor centrale spre buget se realizează în toate țările. „Este important să asigurăm BNM cu o anumită limită de jos a profitului care să ofere garanții capitalului său. Acum această limită este de 10% care este foarte rigidă și care poate fi diminuată. În proiectul de lege înaintat Parlamentului va fi propusă limita de jos la nivel de 4%, după care va fi permisă distribuirea profitului către buget”, a explicat secretarul de stat în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova.
Eficiența ambasadorilor va fi apreciată în funcție de atragerea investitorilor, Igor Dodon
Eficiența fiecărui ambasador va fi apreciată în funcție de atragerea investitorilor din țara de destinație în Republica Moldova și promovarea imaginii țării. În lipsa unor rezultate palpabile într-o perioadă de 6-12 luni, ambasadorul ar putea fi rechemat. Declarația aparține președintelui Igor Dodon și a fost făcută la ședința lărgită a Colegiului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, care a întrunit ambasadorii Republicii Moldova, acreditați peste hotare. Șeful statului s-a referit la promovarea politicii externe echilibrate, ceea ce presupune implementarea angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, în special, Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și relațiile strategice cu Federația Rusă. Totodată, Igor Dodon a reiterat importanța continuării parteneriatului strategic cu România, Statele Unite, Turcia și alte state.
Expert-Grup: Inițiativa anunțată de Igor Dodon atentează la independența BNM
Inițiativă anunțată de președintele Igor Dodon privind direcționarea unei părți din profitul Băncii Naționale în bugetul de stat pentru a acoperi parțial datoria de stat formată în urma intrării în vigoare a „Legii miliardului”, atentează la independența BNM, compromite eforturile de capitalizare a instituției și nu prezintă o soluție viabilă pentru problema datoriei de stat cauzată de „furtul miliardului”. Cu un comentariu în acest sens vine Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Potrivit Expert-Grup, plata unei părți din datoria de stat prin transferarea unei părți a profiturilor BNM în bugetul de stat, în contextul nivelului redus de capitalizare a instituției, este similar cu a pune banii dintr-un buzunar în altul, fără a soluționa miezul problemei. Miezul problemei fiind lipsa de progres real și vizibil privind investigațiile pe marginea „furtului miliardului” și recuperării banilor fraudați.
Cetățenia prin investiții – metodă de a obține finanțare suplimentară la buget, declarație
Programul Cetățenie prin Investiție, implementat în Republica Moldova, este un program de obținere a fondurilor suplimentare la bugetul de stat, fiind unul foarte robust, dar în același timp protejat împotriva unor eventuale riscuri. Pe lângă faptul că este o metodă foarte bună de a obține o finanțare suplimentară la buget, este și un instrument de a atrage investiții necesare și importante pentru dezvoltarea infrastructurilor din țările respective. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către Paddy Blewer, director relații cu publicul al companiei Henley & Partners, partenerul Guvernului Republicii Moldova în implementarea Programului de Cetățenie prin Investiții. Într-o conferință de presă la IPN, Paddy Blewer a declarat că există experiența altor state, în care unii cetățeni nu au fost informați suficient despre programele cu privire la acordarea cetățeniei prin investiții. Or, populația trebuie să cunoască avantajele acestui mecanism, precum și despre măsurile de minimizare a riscurilor care sunt implementate în cadrul programului. Țări dezvoltate, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Malta, Cipru, au implementat cu succes aceste programe. „Este o metodă foarte bună de a obține o finanțare suplimentară la bugetul de stat și de a atrage investiții necesare și importante pentru dezvoltarea infrastructurilor din țările respective”, susține Paddy Blewer.
Riscurile cetățeniei prin investiții și cum acestea pot fi reduse
În cadrul implementării Programului Cetățenie prin Investiție sunt întreprinse măsuri de minimalizare a unor eventuale riscuri, acestea fiind reduse practic la zero. Și în acest sens este menționat numărul, dar și natura verificărilor la care sunt supuși solicitanții de cetățenie. Asigurările vin din partea reprezentanților companiei Henley & Partners, partenerul Guvernului Republicii Moldova în implementarea programului. Într-o conferință de presă la IPN, Paddy Blewer, director relații cu publicul al companiei Henley & Partners, a spus că rigorile aplicate sunt drastice. Se cunoaște cine este persoana solicitantă de cetățenie, se cunoaște care sunt sursele de proveniență a banilor investiți. Reprezentantul spune că a activat în cariera sa în calitate de analist în domeniul securității, în special în zona țărilor CSI, și cunoaște diverse scheme de spălare a banilor, de finanțare a terorismului. „Cu cea mai mare convingere și cunoaștere a subiectului, vreau să vă raportez că metoda de obținere a cetățeniei prin investiție este cea mai riscantă pentru ca un individ cu un trecut criminal sau neonest să legalizeze capitalul său”, a spus Paddy Blewer.
Se solicită moratoriu la privatizarea întreprinderilor de stat
Un grup de experți, activiști civici, solicită autorităților să instituie, cel puțin până la următoarele alegeri parlamentare, moratoriu la privatizarea întreprinderilor de stat. Potrivit lor, apelul vine în contextul „inițiativei de privatizare a întreprinderii de stat „Metalferos”, dar și luând în considerare concesionarea, privatizarea și administrarea frauduloasă și netransparentă a proprietății de stat în ultimele decenii”. Activiștii mai spun că astfel de inițiative, ca cea de a privatiza „Metalferos”, „în actuala componență a Parlamentului și Guvernului, au drept scop îmbogățirea ilicită a politicienilor și prejudicierea intereselor statului și ale cetățenilor”. Într-o conferință de presă la IPN, Ștefan Gligor, expert în politici publice, a menționat că „inițiativa lui Igor Dodon de a înstrăina o întreprindere strategică pentru economia națională, precum „Metalferos”, are drept scop acoperirea fraudelor anterioare și transformarea monopolului de stat în unul privat”. „Această întreprindere a aservit pe parcursul deceniilor drept sursă de venit ilegal pentru politicienii corupți, oligarhi. Întreprinderea poate fi înstrăinată doar după efectuarea unui audit internațional independent, evaluarea obiectivă a activelor întreprinderii și atragerea la răspundere penală a persoanelor care se fac vinovate pentru delapidarea întreprinderii”, a notat Ștefan Gligor.
Aproape 10 lei pentru o călătorie cu maxi-taxi? Ce spun consilierii municipali
Consilierii municipali califică ca fiind „exagerată” și „nejustificată” creșterea de tarif solicitată de operatorii de maxi-taxi din capitală. Mai mult, aceștia menționează că pe masa lor nu a parvenit, la această etapă, niciun demers din partea transportatorilor. Potrivit calculelor cu care operează operatorii de maxi-taxi, tariful pentru o călătorie cu microbuzul ar trebui să crească până la 9,81 lei.
Decizia de a anula Programul Cetățenie prin Investiții va aduce pierderi, declarație
O eventuală decizie de anulare a Programului Cetățenie prin Investiții va aduce doar pierderi pentru Republica Moldova. Totodată, Republica Moldova ar risca să capete o reputație proastă pentru orice potențial investitor. Declarațiile în acest sens au fost făcute de către Paddy Blewer, director relații cu publicul al companiei Henley & Partners, partenerul Guvernului Republicii Moldova în implementarea Programului de Cetățenie prin Investiții. Într-o conferință de presă la IPN, Paddy Blewer a declarat că, într-o perioadă de peste 20 de ani, timp în care acest program este desfășurat în mai multe țări, a văzut tentative de a-l anula. Și aceste tentative veneau de la partide, în special de la partide de opoziție. Or, formațiunile respective, ajungând să-și asume actul de guvernare, continuau aceste programe cu unele modificări. În opinia sa, motivul inițiativelor și al declarațiilor cu privire la anularea acestui program în Republica Moldova este pur politic, iar avantajele lui pentru țară nu sunt examinate.
Conducere nouă la Piața Centrală
La întreprinderea municipală „Piața Centrală” a fost numit un nou director interimar. Este vorba despre Ion Pîntea, care urmează să exercite atribuțiile de director până la organizare concursului. Noul șef urmează să propună, până la sfârșitul acestei săptămâni, candidaturi pentru funcțiile de vicedirectori. Noul director interimar a fost prezentat astăzi, 12 februarie, de către primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, potrivit căruia Pîntea, de meserie jurist, este un profesionist. Edilul a declarat că numirea vine ca urmare a depunerii cererii de demisie a fostului director, în care acesta ar indica motive personale. Primarul, care le-a solicitat viceprimarilor să facă o inventariere la întreprindere, a declarat că, probabil, demisia fostei conduceri vine ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public privind pretinse ilegalități. Totodată, și la procuratură ar exista mai multe demersuri în acest sens.
● JOI, 13 februarie
Guvernul nu susține aplicarea moratoriului asupra controlului de stat la ÎMM
Guvernul a dat aviz negativ inițiativei legislative a unui deputat privind instituirea unui moratoriu asupra controlului de stat la întreprinderile micro, mici și mijlocii, invocând irelevanța argumentelor necesare pentru instituire. Ministrul economiei și infrastructurii, Anatol Usatîi, a menționat că, prin adoptarea în 2012 a Legii cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinzător, a fost asigurată consolidarea cadrului juridic şi instituţional în domeniul efectuării controlului de stat asupra activității de întreprinzător, au fost stabilite principiile, precum și procedura de efectuare a controlului.
Modificări la acordarea creditelor de către organizațiile de creditare nebancară
Guvernul a aprobat modificări în mai multe acte legislative menite să reglementeze activitatea organizațiilor de creditare nebancară. Prin modificări se propune limitarea costurilor aferente creditelor de consum acordate pe un termen de până la 2 ani. Valoarea acestor costuri nu trebuie să depășească suma inițială a creditului. În cazul creditelor de până la 50 de mii de lei, se propune interzicerea modificării clauzelor contractuale care, ca efect, măresc obligațiile de plată ale consumatorului. De asemenea, va fi interzisă încheierea cu același debitor a contractelor de refinanțare a creditelor ce înregistrează întârzieri de plată mai mari de 30 de zile. Alte modificări prevăd restricționarea organizațiilor de creditare nebancară în a atrage fonduri rambursabile de la public. Pe de altă, li se va acorda dreptul de a contracta împrumuturi subordonate, similare practicii din domeniul bancar. Prin modificările aprobate de Guvern, se majorează cerințele de capital pentru aceste organizați, de la 300 de mii la 1 milion de lei. Documentul mai obligă organizațiile de creditare nebancară să prezinte rapoarte cel puțin către un birou al istoriilor de credit.
Lectură finală pentru introducerea sancțiunilor la comercializarea pungilor de plastic
Utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei de plastic vor fi sancționate. După mai bine de jumătate de an de la votul în primă lectură, deputații au aprobat în lectură finală modificări și completări la Codul Contravențional. Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de până la 4,5 mii de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 mii de lei pentru persoanele juridice. Prevederile se referă la utilizarea și comercializarea pungilor, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj; a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.
Deșeurile trebuie sortare, iar o bună parte din ele poate fi reciclată, declarație
Deșeurile generate de populație trebuie transformate, la maximum posibil, în materie primă secundară pentru crearea altor produse, în condițiile în care resursele naturale se epuizează pe planetă. Pentru a crește cât mai mult cantitatea de deșeuri care ajunge la reciclare, sunt necesare măsuri din partea autorităților publice locale, inclusiv prin crearea parteneriatelor publice-private. Este sugestia Iulianei Cantaragiu, expert al Centrului Național de Mediu. Într-o conferință de presă la IPN, Iuliana Cantaragiu a declarat că legislația pune în sarcina administrației publice locale să creeze un sistem eficient de colectare a deșeurilor și să asigure etapizat condiții pentru colectarea separată a deșeurilor, inclusiv să ofere terenuri pentru aceasta.
Parteneriatul public-privat privind Gările Auto a fost nociv interesului public, raport
Cu o viteză fulgerătoare, Guvernul a reușit să adopte o decizie absolut pripită, neargumentată și pe alocuri absurdă ca să inițieze un parteneriat public-privat cu privire la întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto”. Autoritățile au desfășurat un concurs viciat, cu multiple încălcări ale legislației și au semnat un contrat de parteneriat public-privat nociv interesului public. De asemenea, a fost neglijată orice monitorizare a îndeplinirii obligațiilor de către partenerul privat. Concluziile se regăsesc în raportul Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice începând cu anul 2013, prezentat joi, 13 februarie, în Parlament. „Întreprinderea de stat Gările și Stațiile Auto a fost inclusă în lista lucrărilor și serviciilor de interes public propuse parteneriatului public-privat, prin aprobarea hotărârii Guvernului nr. 419 în anul 2012. Însă, din 2012 până în 2018, nu a existat vreo concepție de parteneriat public-privat expusă public sau, cu atât mai mult, vreun proiect de promovare a respectivului proiect. Însăși prezența întreprinderii în listă nu însemna nici pe departe intenția statului de a ceda integral gestiunea în mâini private – această prezență putea să se refer la proiecte de renovare ale unor clădiri sau la proiecte de cooperare pe filiera digitalizării operațiunilor comerciale, cum ar fi biletele electronice, de exemplu. Să nu uităm că fluxul anual care se înregistrează în transportul public este de peste 500 de milioane de lei. Întreprinderea este un element esențial al sistemului de transport rutier de pasageri. Ea deservește peste 80% din toți pasagerii curselor de autobuze”, a declarat deputatul Igor Munteanu, președinte al comisiei.
FinComBank are director nou
Fostul director financiar al FinComBank, Aliona Levcă, a fost aleasă în funcția de director al instituției bancare. Într-un comunicat de presă, Banca își exprimă gratitudinea față de fondatorul și primul președinte al Comitetului de Conducere, Victor Hvorostovschii. În comunicat se menționează că, sub conducerea lui Victor Hvorostovschii, Banca a obținut rezultate semnificative, iar Aliona Levcă va continua dezvoltarea prosperă a Băncii. FinComBank SA a fost înființată în anul 1993.
Comisia de anchetă propune sesizarea organelor de drept în cazul Tutun-CTC
Comisia parlamentară de anchetă constată că rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului în SA „Tutun – CTC” la concursul comercial din 11 ianuarie 2019, din inițiativa statului, nu este necesară. Dar propune sesizarea organelor de drept în privința funcționarilor publici care au reprezentat statul în administrarea SA „Tutun - CTC" și prin acțiune sau inacțiune au admis rezultate proaste, care au dus la deprecierea valorii întreprinderii. Urmează a fi dată a o apreciere a eficienței interacțiunii cu distribuitorii care au obținut de la SA „Tutun - CTC" avantaje și beneficii vădite, a declarat președintelui comisiei, Igor Munteanu, prezentând raportul joi, 13 februarie, în Parlament. În raport se menționează că decizia de privatizare era o soluție optimă pentru Guvernul Republicii Moldova. Menținerea pachetului de acțiuni „Tutun-CTC” SA în proprietatea statului ar fi dus iminent la stoparea producerii, iar ulterior la incapacitate de plată. Din actele prezentate de către „Tutun-CTC” SA se vede că în categoria „Creanțe comerciale la situația din 31.12.2017” apar un șir de companii (distribuitori) care au fost atrase în această manipulare. Astfel, vânzarea a fost efectuată doar documentar, iar rezultatele financiare pentru anii 2017-2018 au fost denaturate înainte de concurs.
● VINERI, 14 februarie
Igor Munteanu: Întregul sistem național de transport public a fost transmis unor persoane fizice
Întregul sistem național de transport public a fost transmis pe mâna unor persoane fizice și acest lucru constituie un pericol pentru viața și sănătatea călătorilor din Republica Moldova. Declarația aparține deputatului din fracțiunea Partidului Platforma Demnitate și Adevăr Igor Munteanu. Parlamentarul a menționat că întreprinderea care a concesionat întreprinderea de stat „Gările și Stațiile Auto” a transmis drepturile de concesionare unei firme care se ocupă de comercializarea hainelor și încălțămintei și unor persoane fizice. „Au transmis drepturile de concesionare unor persoane fizice. Există niște persoane care reprezintă în acest moment, efectiv vorbind, o firmă obscură de haine și încălțăminte și niște persoane fizice. Or, să transmiți întreg sistemul național de transport public unor persoane fizice este absurd, aberant. Niciun stat care se respectă n-ar trebui să facă asemenea lucruri pentru că primejduiește și pune în pericol viețile și nu doar confortul și siguranța pasagerilor”, a declarat Igor Munteanu în platoul emisiunii „În profunzime” de la postul ProTV Chișinău.
Anatol Usatîi: În starea actuală, Calea Ferată nu trebuie privatizată
Ministrul economiei și infrastructurii, Anatol Usatîi, susține că actualmente nu trebuie să fie pusă în discuție privatizarea întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” având în vedere situația în care se află compania. Potrivit lui, dacă acest lucru s-ar face, „Calea Ferată” ar fi vândută „la costul fierului uzat”. Totodată, ministrul spune că binevenită în situația actuală ar fi liberalizarea serviciilor oferite de întreprindere. „La moment, cum este, cum funcționează „Calea Ferată”, eu nu cred că trebuie să mergem pe această cale. Și nu se discută. Liberalizarea pieței – poftim”, a declarat Anatol Usatîi în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul TV8.
Igor Dodon crede că pământul de lângă Arena Chișinău trebuie vândut
Creditul de peste 30 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de un partener privat pentru construcția Arenei Chișinău ar putea fi întors dacă terenurile adiacente vor fi vândute la o licitație publică. Este sugestia președintelui țării, Igor Dodon. În cadrul unui nou episod al emisiunii „Președintele răspunde”, Igor Dodon a spus că în total construcția a costat circa 40 de milioane de euro. Zece milioane a dat statul, restul e credit. „Acest credit îl putem întoarce din contul vânzării terenurilor care se află acolo, investitorilor. Și banii aceștia să-i plătim, ca să nu plătim din bugetul de stat”, a spus șefului statului, precizând că din suprafața de circa 60 ha, Arena ocupă numai 10 ha.
Circa 540 de kilometri de drum sunt în proces de reabilitare
În jur de 540 de kilometri de drum se află în proces de reabilitare sau construcție. Lungimea totală a drumurilor pentru care au fost lansate sau urmează să fie lansate licitații în 2020 este de 460 de kilometri, iar costurile pentru lucrări sunt estimate la peste 6,6 miliarde de lei. Informațiile au fost prezentate de către Ministerul Economiei și Infrastructurii la o întrevedere cu reprezentanții companiilor de construcții. Ministrul Anatol Usatîi a declarat că, de la începutul anului, au avut loc licitații pentru reabilitarea drumului R13 Bălți-Florești, G50 Florești-Nicolaevca-Sângerei, R26 Mihailovca-Cimișlia, R30 Căușeni-Ștefan Vodă, R31 Tudora-Palanca etc. De asemenea, a fost lansată licitația pentru modernizarea sectorului trei din drumul de centură al municipiului Chișinău. Licitația pentru reparația sectorului doi al aceluiași drum urmează să fie lansată în viitorul apropiat. De asemenea, urmează să fie lansate licitații pentru renovarea traseului Bălți-Criva, Florești-Nicolaevca-Sângerei, precum și drumuri de ocolire la Cimișlia și Vulcănești.
Emiratele Arabe Unite au impus interdicții transportatorilor aerieni din Moldova
Începând cu 1 februarie 2020, Emiratele Arabe Unite au suspendat activitatea a patru companii aeriene din Republica Moldova pentru o perioadă de șase luni, fiind impusă interdicția transportului de mărfuri. Autoritatea Aeronautică Civilă precizează că a primit scrisoare de înștiințare pe 19 ianuarie și se declară angajată ferm în remedierea situației și eliminarea interdicției impuse. „În timpul auditului, s-a dovedit că suspendarea companiilor a fost rezultatul unei atitudini neglijente față de munca și inacțiunea conducerii anterioare, în perioada 2018-2019. Conform acestor încălcări ale îndatoririlor funcționale, Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova va prezenta toate materialele și informațiile disponibile organelor competente pentru a efectua o anchetă și a determina gradul de vinovăție și răspundere a oficialilor autorizați din cadrul AAC”, se menționează într-un comunicat de presă emis de instituție.
Violina Șpac va fi propusă Parlamentului pentru funcția de director ANRE
Violina Șpac este candidatul selectat de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe la funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Candidatura sa urmează a fi propusă plenului Parlamentului pentru aprobare. Comisia economie, buget și finanțe a organizat, repetat, pe data de 12 februarie, proba de interviu pentru candidații la funcția de director al Consiliului de administrație al ANRE. La proba de interviu au fost admiși candidații Violina Șpac și Lilian Barcaru, ambii angajați ai ANRE. Anterior, pe 11 decembrie 2019, aceștia au fost admiși la concursul public pentru funcția respectivă, iar un al treilea candidat și-a retras candidatura din concurs, invocând motive personale.
Al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă este vândut
Al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă din Republica Moldova este vândut. Compania Fintur Holdings B.V. (Fintur), deținută în întregime de compania Telia Company, a ajuns la o înțelegere în vederea vânzării cotei sale de 100% de acțiuni deținute în compania Moldcell, companiei CG Cell Technologies DAC, la un preț tranzacțional de 31,5 millioane de dolari. „Sunt bucuros să anunț despre finalizarea procesului de părăsire a regiunii Eurasia, fapt ce ne va permite să ne concentrăm în întregime asupra piețelor din Europa de Nord și Țările Baltice. Moldcell este o companie administrată foarte bine de către angajații săi dedicați și talentați, cărora vreau să le mulțumesc pentru contribuția lor pe tot parcursul acestor ani. Le dorim mult succes în următoarea etapă de dezvoltare a companiei”, a spus Christian Luiga, președintele interimar și directorul executiv Telia Company, citat într-un comunicat de presă.
● SÂMBĂTĂ, 15 februarie
BNM își deschide ușile pentru viitorii specialiști ai țării
Peste 100 de studenți și masteranzi ai instituțiilor de învățământ superior din țară sunt așteptați marți, 18 februarie, la Banca Națională, unde vor avea ocazia de a cunoaște activitatea băncii. Acțiunea va avea loc în cadrul evenimentului „Ziua carierei la BNM” organizat în premieră de către instituție. Potrivit BNM, evenimentul face parte dintr-un șir de măsuri pe care Banca și le propune pentru a comunica mai intens cu tineretul studios și pentru a oferi un început de carieră pentru cei mai temerari. În decursul mai multor ore, invitații vor avea ocazia să participe la ateliere de lucru cu profil de specialitate și să afle informații interesante chiar din prima sursă cu scopul de a dezvolta un dialog constructiv între studenți și angajator.
Exporturile din 2019, puțin mai mari decât cele din 2018
În 2019 exporturile de mărfuri au atins cifra de 2,8 miliarde de dolari, volum superior celui din 2018 cu 2,7%. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri autohtone, care formează 71,9% din totalul exporturilor, au constituit 2 miliarde dolari, în creștere cu 7,9% față de 2018. Potrivit BNS, exporturile de mărfuri destinate țărilor UE au însumat 1,8 miliarde de dolari, cu 1,7% mai puțin față de 2018. Acestea dețin o cotă de 65,9% din totalul exporturilor. În 2018 ponderea lor era de 68,8%. Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 15,6%, iar în anul 2018 – de 15,4%, ce corespunde unei valori de 435 de milioane de dolari. Reexporturile de mărfuri străine au însumat 781,5 milioane de dolari, circa 28,1% din total exporturilor sau cu 8,5% mai puțin comparativ cu 2018.
Un deputat se întreabă cum poate fi vândut terenul de lângă Arena Chișinău, care e gajat
Deputatul Partidului Politic Platfroma Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a venit cu o reacție după ce președintele Igor Dodon s-a dat cu părerea că statul ar trebui să scoată la vânzare cele 59 de hectare de teren din jurul complexului Arena Chișinău, iar din banii câștigați să întoarcă creditul de 30 de milioane de euro contractat pentru construcția arenei. Parlamentarul se întreabă cum ar putea să fie tranzacționat un teren gajat unei firme afiliate companiei care a construit Arena. „Cică cea mai bună soluție ar fi vânzarea celor 59 de hectare de pământ aferent Arenei și acoperirea datoriei din banii încasați. Omit de data asta discutarea chestiunii cum și cui urmează să fie vândute aceste terenuri, sustrase din circuitul agricol al comunei Stăuceni, locuitorii căreia în cadrul reformei agrare nu au beneficiat de pământul agricol al fostelor gospodării colective”, menționează Alexandru Slusari într-o postare pe Facebook.
