RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 22-28 iulie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 22 iulie
Focar de pestă porcină, la Cahul
Zece porci au fost sacrificați în satul Manta, raionul Cahul, după ce s-a confirmat un focar de pestă porcină africană. Șase animale s-au îmbolnăvit și în localitatea vecină, Pașcani, dar virusul nu a fost deocamdată confirmat. Solicitat de IPN, Vitalie Carauș, șef al Direcției supraveghere sanitar-veterinară din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, a declarat că probele prelevate din Pașcani sunt la laborator, iar rezultatele vor fi cunoscute la sfârșitul zilei de astăzi. Este vorba despre gospodăria unui frate al deținătorului de animale din Manta, unde a fost confirmată boala. Potrivit lui Vitalie Carauş, în satul Manta, porcii sacrificați au fost înhumați, a fost dezinfectat locul și toate ustensilele care au fost în contact cu animalele. Aproape o sută de porci, care sunt în prezent în localitate, au fost plasați sub supraveghere.
● MARȚI, 23 iulie
Cahul și Ungheni vor beneficia de susținere în cadrul unui nou proiect
Două regiuni din Moldova, Cahul și Ungheni, vor beneficia de susținere în cadrul unui nou proiect. Cabinetul de miniștri a aprobat, în acest sens, negocierea și semnarea unui acord de finanțare cu Comisia Europeană. Acordul are menirea de a crea condiții politice, economice și sociale pentru a spori capacitatea femeilor și bărbaților de a obține condiții de viață mai bune și locuri de muncă în regiunile pilot selectate. Costul estimat al proiectului este de 23,5 mln euro. Din această sumă, 23 mln euro vin de la Comisia Europeană și 0,5 mln euro prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Conducătorii auto moldoveni pot sta în Ucraina timp de 180 de zile în 6 luni
Membrii echipajelor autobuzelor care transportă pasageri în Ucraina sau șoferii care efectuează transport internațional de mărfuri se vor putea afla pe teritoriul țării vecine timp de 180 de zile pe parcursul fiecărei jumătăți de an, în baza documentelor confirmative. Ministerul Economiei și Infrastructurii precizează într-un comunicat de presă că din 23 iulie a intrat în vigoare protocolul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei cu privire la comunicația internațională auto, semnat în octombrie 2018.
Ministerul Finanțelor anunță o serie de măsuri fiscale ca urmare a rectificării bugetare
Anularea scutirilor de taxe la jocurile de noroc, anularea tichetelor de masă acordate salariaților și anularea scutirilor de taxe pentru parteneriatele publice private sunt câteva dintre măsurile fiscale anunțate de Guvern. Într-o conferință de presă susținută pe 23 iulie, Natalia Gavrilița, ministru al finanțelor, a precizat că aceste măsuri vor fi luate ca urmare a rectificării bugetare. „Problema constă în faptul că legea salarizării a fost adoptată la sfârșitul anului trecut fără a exista date exacte despre salariații din sectorul bugetar”, a spus Natalia Gavrilița, care a mai precizat că legea salarizării presupune cheltuieli cu peste un miliard de lei mai mult decât era planificat. Alte măsuri anunțate de Natalia Gavrilița sunt eliminarea cotei reduse de 10% la TVA pentru sectorul hoteluri – restaurante – cafenele, majorarea accizelor la produsele de tutun tăiat fin. Construcția unui nou penitenciar în Chișinău și implementarea proiectului „Reforma în educație” au fost transferate pentru anul 2020.
● MIERCURI, 24 iulie
Stabilitatea politică este importantă pentru climatul investițional, discuții
Statul de drept și stabilitatea politică sunt importante pentru crearea unui climat investițional competitiv în Republica Moldova. La fel, și restabilirea încrederii în sectorul financiar, care la ziua de astăzi are pe exterior o imagine extrem de proastă. Opiniile au fost exprimate în cadrul unei noi runde de discuții desfășurate marți, 23 iulie, de către Clubul Presei Economice. Directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a declarat că în 2018 exporturile Moldovei pe piața UE ar fi fost mai mari, dacă instituțiile statului ar fi investit în sisteme de trasabilitate a produselor de origine animalieră, acțiuni care se așteaptă să fie realizate de cinci ani. Totodată, a spus că sectorul financiar face businessul din țară neatractiv pentru investiții. O problemă stringentă, spune Mariana Rufa, sunt investițiile insuficiente în educație, pregătirea cadrelor necesare pieței. „Este foarte greu sa găsești specialiști buni, finanțiști, contabili”, a spus Mariana Rufa. Directorul executiv al Camerei de Comerț Americane în Republica Moldova, Mila Malairău, a menționat că Republica Moldova poate atrage investiții străine doar prin îmbunătățirea continuă a climatului de afaceri. Mila Malairău menționează că reforma sistemului judecătoresc și combaterea corupției sunt factori importanți în atragerea investițiilor în țară. „Cât piața nu va proteja investiția făcută, va exista problema de reținere a investitorilor sau de atragere a investitorilor mari”, a spus Mila Malairău.
Slusari: Raportul privind frauda bancară ar putea fi prezentat în Parlament la prima ședință din toamnă
Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară ar putea fi prezentat la prima ședință a legislativului din noua sesiune. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei, Alexandru Slusari, la emisiunea „O nas” de la postul Jurnal TV. Potrivit lui, deputații se apropie de momentul când acest raport va fi prezentat, până atunci ar putea fi audiați încă 2-3 persoane în această chestiune. „Eu sper că în pofida faptului că deputații vor ieși în concediu, în pofida perioadei dificile, raportul va fi încheiat până la 1 septembrie. Potrivit hotărârii Parlamentului, noi trebuie să-l prezentăm la 10 septembrie, dar având în vedere că ședințele legislativului nu vor fi organizate în acea perioadă, dacă nu se va întâmpla ceva extraordinar, cel mai probabil, noi vom prezenta raportul la prima ședință a Parlamentului din sesiunea de toamnă”, a declarat Alexandru Slusari.
Termoelectrica identifică soluții de eficientizare a surselor de generare
Termoelectrica și Banca Mondială cooperează pentru identificarea noilor posibilități de dezvoltare a surselor de producere a energiei electrice și termice prin cogenerare. În acest sens, a fost desfășurată o ședință de lucru și o vizită la CET Sursa II și CT Vest. În cadrul discuțiilor, directorul general al Termoelectrica, Veaceslav Eni, a reiterat importanța unei colaborări cu partenerii externi privind dezvoltarea segmentului de producere. „Suntem permanent în căutarea soluțiilor tehnice prin care să eficientizăm și securizăm procesele noastră de generare, iar în acest sens mizăm pe suportul partenerilor de la Banca Mondială, împreună cu care am reușit să realizăm un progres important în îmbunătățirea performanței infrastructurii noastre”, a spus Veaceslav Eni. Experții Băncii Mondiale au apreciat pozitiv progresele întreprinderii și și-au exprimat sprijinul în implementarea unui astfel de proiect, precizează un comunicat de presă remis de Termoelectrica.
Natalia Gavrilița: Moldova are o problemă la capitolul absorbției fondurilor externe
Republica Moldova are o problemă la capitolul executării proiectelor finanțate din surse externe. Conform raportului privind executarea bugetului în anul 2018, din 3,3 miliarde de lei cheltuieli neexecutate – 2,7 miliarde se atribuie proiectelor finanțate din surse externe. Datele au fost prezentate de ministrul finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului. „Este o tendință îngrijorătoare de executare foarte joasă a proiectelor finanțate din surse externe. Este una din cele mai importante probleme pe care trebuie să o rezolvăm. Trebuie să creștem nivelul de absorbție a fondurilor care ne sunt accesibile”, a menționat Natalia Gavrilița. Ministrul a mai raportat că în 2018 au fost promovate reforme în domeniul fiscal care au redus veniturile bugetare. Pe de altă parte, a fost adoptată legea salarizării, care presupune cheltuieli bugetare mai mari decât cele estimate. Datoriile instituțiilor finanțate din bugetul de stat au depășit 790 de milioane de lei. Totodată, în 2018 au fost acordate garanții de stat, în valoare de peste 266,9 milioane de lei, pentru Programul Prima Casă.
Schimbările fiscale sunt făcute sub presiunea partenerilor externi, economist
Economistul Viorel Gîrbu susține că eliminarea scutirii personale pentru veniturile anuale de peste 360 000 de lei, anunțată marți, 23 iulie, de către Ministerul Finanțelor, este o inițiativă nereușită, fiindcă creează inechitate. În cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă, expertul a declarat că proiectul nu este susținut de către oamenii financiari. Potrivit economistului, deocamdată este foarte greu de estimat impactul măsurii asupra bugetului. Și nici pragul propus nu este foarte clar. Pentru o persoană care are 29 999 de lei lunar, venitul după impozitare va fi mai mare decât pentru o persoană care are 30 001, iar acest fapt creează inechitate. Vorbind despre celelalte măsuri fiscale propuse, printre care și creșterea impozitării sectorului HoReCa, de la 10% la 20%, expertul spune că acestea sunt schimbări ale legislației fiscale destul de timide și făcute la repezeală, având la bază cerințele din partea Fondului Monetar Internațional.
O comisie parlamentară va investiga situația de la Aeroportul Internațional Mărculești
Informații despre abuzuri grave comise la Aeroportul Internațional Mărculești au parvenit la adresa Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului. Președintele Comisiei, deputatul Chiril Moțpan, a declarat că abuzurile se referă la tranzacții ilegale cu armament, crearea artificială a datoriilor, licitații trucate și sustrageri de zeci de milioane de lei. Informația va fi verificată de către o comisie parlamentară de anchetă. Chiril Moțpan a convocat o conferință de presă în care a amintit că, din 2008, Aeroportul Mărculești este zonă economică liberă, aceasta însemnând scutiri de TVA, de accize, de taxe vamale și alte facilități fiscale. Până în august 2017, a fost în gestiunea Ministerului Apărării, după care a trecut în subordine Ministerului Economiei, fără o inventariere minuțioasă. Potrivit parlamentarului, începând cu anul 2013, conducerea Aeroportului a solicitat bani din buget, în sumă de două milioane de euro, pentru reparația și întreținerea celor șase aeronave din dotare, iar ultima reparație din 2017 a costat bugetul 800 de mii de euro. „Potrivit informațiilor obținute, din banii primiți de la stat, administrația Aeroportului transfera cam 50% către o firmă offshore”, a spus deputatul. Administratorul firmei este Sergiu Ciobanu, ex-director al Aeroportului.
Reprezentanții industriei HoReCa nu susțin revenirea la cota 20% TVA
Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se pronunță împotriva revenirii la cota 20% TVA, de la 10% în prezent, pentru sectorul hoteluri-restaurante-cafenele (HoReCa). Reacția vine după ce ministra finanțelor, Natalia Gavriliţa, a anunțat marți, 23 iulie, un șir de măsuri fiscale pe care intenționează să le promoveze Guvernul. Președinta Asociației MĂR, Aneta Zasavițchi, afirmă că reforma fiscală din 1 octombrie 2018, care a presupus reducerea cotei TVA pentru HoReCa la 10%, este în concordanță cu practicile Uniunii Europene și este o necesitate „pentru care a bătut la ușile guvernelor, din 2013, de când și-a început asociația activitatea”. „În opinia noastră, decizia de majorare a TVA-ului va aduce efecte negative activității economice, luate în ansamblu cu majorările promise la electricitate și gaz”, a declarat președinta MĂR.
Ministerul Finanțelor: Tichetele de masă nu sunt anulate ci supuse ajustărilor legislative
Tichetele de masă nu vor fi anulate ci supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Cu precizări în acest sens a venit Ministerul Finanțelor, printr-un comunicat de presă, citat de IPN. Conform estimărilor, 30 de mii de persoane beneficiază de tichete de masă, fiind acordate de aproximativ 620 de angajatori. Prin simpla transformare a cardului salarial în tichet de masă există riscuri extrem de mari ca în anul 2020, să fie înregistrat un fond de aproape 1 miliard de lei din care nu sunt achitate contribuții și prime de asigurări sociale și medicale. Lucru care va pune în pericol sustenabilitatea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat, se arată în comunicat.
● JOI, 25 iulie
Businessul jocurilor de noroc se va „sufoca” dacă se modifică Codul Fiscal, audieri
Agenții economici care își desfășoară activitatea în industria jocurilor de noroc susțin că proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului Fiscal ar sufoca acest business și, în consecință, ar duce la închiderea lui. Sunt păreri expuse în cadrul audierilor publice în comisia parlamentară de profil. Proiectul propune să se revină la impozitarea câștigurilor obținute la loterii sau pariuri sportive. Potrivit autorilor, facilitatea introdusă în legislația în vigoare „comportă un risc sporit de spălare a banilor și oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie”.
Depozitele garantate pe parcursul anului trecut au crescut de 2,4 ori, raport
Depozitele garantate pe parcursul anului trecut au crescut de la 3,074 miliarde de lei până la 7,451 miliarde de lei, înregistrând o majorare de 2,4 ori. Totodată, numărul deponenților, depozitele cărora sunt garantate, este de peste patru milioane de persoane. Numărul acestora a crescut în 2018 cu aproape 198 de mii de deponenți. Datele se conțin în Raportul de activitate al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar pentru anul 2018. Resursele financiare destinate garantării depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar acumulate în fond, la situația din 31 decembrie 2018, au constituit peste 547 de milioane de lei. Totodată, au fost plătite depozitele garantate în urma reatragerii licenței de activitate a băncilor în proces de lichidare în sumă totală de peste 50 de milioane de lei.
● VINERI, 26 iulie
Standuri cu produse ecologice moldovenești vor fi instalate în cadrul a 32 de misiuni diplomatice
50 de standuri cu diverse produse ecologice autohtone vor fi instalate în cadrul a 32 de misiuni diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate, precum și în sediile partenerilor și organizațiilor internaționale. Inițiativa a fost lansată de Agenția de Investiții cu ocazia unui an de activitate și vine să completeze oferta ecologică globală. Standurile vor conține produse alimentare procesate, precum fructe și legume uscate, ceaiuri sau conserve, miere, nuci, uleiuri presate la rece, vinuri, produse cosmetic etc. Acestea sunt certificate ca produse ecologice, fiind selectate conform unui regulament elaborate de Agenția de Investiții. Responsabilii din cadrul misiunilor diplomatice vor avea sarcina să actualizeze oferta ecologică a țării anual. Pentru că sunt mobile, standuri-le vor putea fi instalate în cadrul expozițiilor și târgurilor relevante din afara țării.
Moțiune simplă din partea deputaților PDM asupra activității ministrei finanțelor
21 de deputați ai Partidului Democrat au înaintat în plenul Parlamentului, astăzi, 26 iulie, o moțiune simplă asupra activității die aproximativ două luni a ministrei finanțelor, Natalia Gavrilița, cerând demisia acesteia. În motivarea moțiunii, vicepreședintele fracțiunii PDM în Parlament, Vladimir Cebotari, a declarat că, în mai puțin de două luni, Ministerul Finanțelor a dat dovadă de ineficiență și a demonstrat incapacitatea de a acumula bani la buget. Democrații au criticat și ultimele inițiative ale ministrei privind tichetele de masă și majorarea taxelor pentru industria HoReCa.
Va fi efectuată analiza modului în care este asimilată asistența finnanciară externă
Asimilarea eficientă a și la timp a asistenței financiare oferită de donatorii externi constituie o prioritate pentru Moldova, a declarat premierul Maia Sandu, referindu-se la mijloacele oferite de UE pentru realizarea a trei proiecte, aprobate recent în valoare de peste 40mln euro sun formă de grant. În cadrul ședinței de guvern, ea a constatat cu regret că din cauza valorificării insuficiente a resurselor alocate, realizarea multor proiecte se amână de la an la an, prejudiciind populația de beneficiile pe care le-ar putea aduce aceste proiecte. În context, prim-ministru a solicitat să se facă o analiză a modului cum se implementează proiectele, aflate în desfășurare, cine poartă răspunderea pentru întârzierile ce se admit. Această evaluare ar urma să fie efectuată de către Ministerul Finanțelor, pe proiectele de asistență financiară, iar pe proiectele de asistență tehnică de către Cancelaria de Stat.
● SÂMBĂTĂ, 27 iulie
Banca Națională extinde lista jurisdicțiilor netransparente
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat modificări la lista jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență. Într-un comunicat de presă al instituției, citat de IPN, se spune că lista a fost completată cu 16 jurisdicții: Botswana, Cabo Verde, Regatul Cambodgiei, Curaçao, Republica Ghana, Insulele Fiji, Insulele Labuan, Maldive, Sultanatul Oman, Samoa Americană, Regatul Maroc, Republica Populară Mongolia, Palau, Regatul Thailandei, Republica Tunisiană, Trinidad și Tobago.
Moratoriu asupra cererilor de obținere a cetățeniei prin investiții
Un moratoriu pe o perioadă de patru luni asupra recepționării cererilor noi de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție stabilește un proiect de lege avizat de Guvern. Până la expirarea termenului de patru luni, Guvernul s-a angajat să decidă, dacă prelungește moratoriului pentru o perioadă de cel mult 2 luni. Toate cererile de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova depuse până la data intrării în vigoare a proiectului avizat, vor fi examinate în modul stabilit de Guvern. Reamintim că Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege ce prevede abrogarea programului. Până în prezent au fost aprobate dosarele privind obținerea cetățeniei Republicii Moldova prin investii de către 2persoane, una din Australia și alta din India. În proces de examinare se află 34 de dosare.
Mai mulți bani pentru realizarea unor proiecte
Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea comerțului și a investițiilor în sectoarele-cheie, semnat în septembrie 2016, va fi suplimentat cu suma de 17,3 mln de dolari. Cabinetul de Miniștri a aprobat negocierea și semnarea unui amendament în acest sens la Acordul nominalizat. Realizarea planului de acțiuni pentru acoperirea acestei finanțări va începe în toamna acestui an. Un alt amendament, care urmează a fi negociat și semnat prevede majorarea cu 11,43 mln de dolari a sumei destinate implementării Acordului pentru o guvernare mai eficientă și mai responsabilă, semnat între părți tot în septembrie 2016. Ambele finanțări vor fi oferite sub formă de grant.
Activitățile de comerț în bază de patentă extinse până în 2022
Activitățile „comerțul cu amănuntul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile” va fi posibil să fie desfășurate de către titularii de patentă până la 31 decembrie 2022. Guvernul a avizat o modificare în acest sens la articolul 4 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Termenul stabilit se referă doar la acele persoane fizice, care la 31 decembrie 2019 vor deține patentă pentru desfășurarea activităților respective. Totodată, prin decizia sa, Guvernul promite ca, în cadrul următorului exercițiu de modificare a Codului fiscal, să efectueze amendamente, ce vor contribui la simplificarea regimului fiscal al persoanelor fizice, care desfășoară activitate independentă în domeniul comerțului cu amănuntul, în sensul diminuării poverii administrative. „Activitatea independentă în domeniul comerțului cu amănuntul” este o alternativă la patenta de întreprinzător, aprobată de executiv, dar care nu a fost agreată de titularii de patentă, prin faptul că acestora li se cerea respectarea mai multor condiții, inclusiv deținerea aparatului de casă și control.