RETROSPECTIVA lunii AUGUST. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”
1 august: Pădurile lumii sunt grav amenințate din cauza defrișărilor. În ultimii 15 ani se înregistrează o reducere de 1,3 milioane de kilometri pătrați a suprafeței împădurite. Pentru a proteja sănătatea umană și bunăstarea, este necesar să existe colaborare între țări, instituții, oameni, ca această tendință să se inverseze, să se treacă cât mai curând de la defrișare, la plantări de arbori. Despre cooperarea moldo-română în domeniul forestier au discutat invitații dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română în domeniul forestier”, organizată de Agenția de presă IPN.
1 august: 29% din suprafața României este împădurită, iar autoritățile române depun eforturi pentru a majora această suprafață. Este declarația directorului științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” din România, Ovidiu Badea, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Cooperarea moldo-română în domeniul forestier”, organizată de IPN. Potrivit lui Ovidiu Badea, procesul de împădurire în România decurge lent din cauza lipsei finanțărilor și a condițiilor meteo extreme.
1 august: Obiectivul de a crește suprafața împădurită a țării cu 145 de mii de hectare este unul foarte ambițios și necesită eforturi financiare și logistice. Opinia aparține directorului Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, Dumitru Galupa, și a fost expusă în cadrul dezbaterii „Cooperarea moldo-română în domeniul forestier”, organizată de IPN. Potrivit lui Dumitru Galupa, programul național de împădurire necesită și creșterea puieților rezistenți la condițiile meteo extreme.
1 august: În anul 2024 ne-am setat drept obiectiv împădurirea a 7400 de hectare. Doar în primăvara acestui an, am plantat 3300 de hectare. Datele au fost făcute publice de șeful Agenției Moldsilva, Victor Durbală, în cadrul dezbaterii „Cooperarea moldo-română în domeniul forestier”, organizată de IPN. Potrivit directorului Moldsilva, împădurirea țării este o prioritate a guvernanților, numai în anul 2023 au fost alocate din bugetul de stat 102 milioane de lei în acest sens.
2 august: Ziua de 2 august a rămas în istorie ca una dramatică, care până astăzi dă roade nu bune. Și după declararea independenței față de URSS, Republica Moldova se află în continuare în aceeași barcă cu Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Majoritatea cetățenilor nu-și cunosc istoria, iar regimul stalinist care a rămas în picioare în Federația Rusă întreține și ideile stataliste din Republica Moldova. Sunt declarații făcute la o conferință de presă la IPN, susținută de Liga Studenților din Basarabia în contextul împlinirii a 84 de ani de la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
2 august: Liga Studenților din Basarabia cheamă la asumarea identității românești. Într-o conferință de presă la IPN, vicepreședintele organizației, Silviu Plopa, a remarcat că în procesul de integrare europeană, asumarea identității românești se dovedește a fi o direcție clară și eficientă. Potrivit lui Silviu Plopa, care face referire la sondaje de opinie, cetățenii Republicii Moldova care se consideră români sunt și cei mai proeuropeni. 74% dintre aceștia se pronunță pentru integrarea în Uniunea Europeană, spre deosebire de 34% proeuropeni printre cei care se identifică drept moldoveni.
5 august: „Autostrada A7 Ploiești-Pașcani, fără A8 Iași-Târgu Mureș, este ineficientă economic. De 25 de ani tot vorbim de A8, dar nu s-a vrut să se facă”, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, Paul Butnariu. Oficialul a mai spus că Moldova are nevoie ca de aer de o autostradă către vestul României.
6 august: Târgu Mureș - Iași - Ungheni, pe teritoriul României, Ungheni - Chișinău, pe teritoriul Republicii Moldova. Este vorba despre Autostrada Unirii, care va interconecta infrastructura rutieră din cele două țări. De la Târgu Mureș la Ungheni, Autostrada Unirii va avea o lungime de 304 kilometri și va asigura legătura cu Republica Moldova prin noul pod peste Prut de la Ungheni, pentru a cărui proiectare și execuție a fost deja lansată licitația. Despre construcția noului pod peste Prut la Ungheni, ca parte a proiectului Autostrăzii A8, despre îmbunătățirea legăturilor de transport între Uniunea Europeană și Republica Moldova au discutat participanții la dezbaterea publică „Autostrada Unirii, interconectarea infrastructurii rutiere din România și Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
6 august: În momentul în care vom avea un obiectiv de infrastructură de așa nivel cum este Autostrada Unirii, care va interconecta infrastructura rutieră din România și Moldova, vom putea să ne integrăm în Uniunea Europeană. Drumul spre Uniunea Europeană înseamnă o conectivitate, îmbunătățită prin infrastructură modernă. Declarațiile aparțin lui Iurie Calestru, director de programe la Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, IDEP-Moldova, și au fost făcute la o dezbatere publică organizată de IPN.
6 august: Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, România, consideră că construcția Autostrăzii Unirii ar putea întârzia cu doi ani față de termenul stabilit prin lege, adică 2030. Motivul fiind faptul că din puțin peste 300 km din autostradă, mai mult de jumătate trece prin zona montană. Declarațiile au fost făcute de în cadrul dezbaterii publice „Autostrada Unirii, interconectarea infrastructurii rutiere din România și Republica Moldova”, organizată de IPN.
6 august: Autostrada Unirii, de la Ungheni spre Chișinău și spre Odesa, urmează a fi gata până în anul 2035. O spune Nicolai Mîndra, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Republica Moldova, în cadrul dezbaterii publice „Autostrada Unirii, interconectarea infrastructurii rutiere din România și Republica Moldova”, organizată de IPN.
9 august: Participarea activă la alegeri și votul politic al alegătorului român din Republica Moldova va depinde în măsură hotărâtoare de prezența agendei moldovenești în programele electorale ale concurenților, dar nu și în ultimul rând, de prezența pe listele electorale a candidaților domiciliați în stânga Prutului. Nu este un secret, că cei mai activi politic cetățeni români din Republica Moldova aparțin segmentului cu viziuni unioniste al societății moldovenești. Concurența pentru voturile lor presupune o nuanțare tot mai pronunțată a dezideratului reîntregirii naționale românești în mesajul electoral al partidelor politice. Cine va ignora acest deziderat în campania electorală din acest an, cu probabilitate mare va rata și votul alegătorului român din Republica Moldova – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
9 august: Cluj-Napoca – 2016, Iași – 2018, Alba-Iulia – 2022, Chișinău- Suceava – 2024. Este vorba despre Congresul Național al Istoricilor Români, care este convocat o dată la doi ani. În ceea ce privește ediția a IV-a, aceasta urmează să-și deschidă lucrările în data de 28 august, la Chișinău, în incinta Palatului Republicii, apoi se vor desfășura pe secțiuni, la Universitatea de Stat din Moldova. În zilele de 29 și 30 august, sesiunile științifice ale Congresului vor continua în România, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. La această reuniune științifică vor participa figuri ilustre ale științei istorice, cadre didactice și cercetători consacrați, circa 500 de reprezentați ai celor mai prestigioase instituții preuniversitare, universitare și academice din Republica Moldova, România și alte țări. Despre eveniment, despre problemele care stau în fața istoriografiei naționale, dar și despre dezvoltarea învățământului transfrontalier Republica Moldova-România au discutat participanții la dezbaterea publică „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău- Suceava”, organizată de Agenția de presă IPN.
9 august: Universitatea de Stat din Moldova (USM) este parte a consorțiului universitar creat din nouă universități mari, iar acest lucru oferă multiple oportunități studenților și profesorilor. Declarația aparține rectorului USM, Igor Șarov, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava”, organizată de IPN. Potrivit lui Igor Șarov, USM nu concurează cu universități din Republica Moldova, ci cu instituții de învățământ superior din afara țării.
9 august: În ultimii 30 de ani istoricii s-au debarasat de implicarea politicului, iar, grație sprijinului oferit de partea română, istoriografia din Republica Moldova a înregistrat mari progrese. Opinia aparține secretarului științific al Institutului de Istorie al USM, Silvia Corlăteanu-Granciuc, și a fost expusă în cadrul dezbaterii „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava”, organizată de IPN. Potrivit Silviei Corlăteanu-Granciuc, România a ajutat mult Republica Moldova la crearea manualelor de istorie și a primelor volume „Istoria Basarabiei”.
9 august: Absolvenții facultăților Universității „Dunărea de Jos” din Galați, originari din Republica Moldova, reușesc să-și creeze afaceri de familie prin care promovează produsele moldovenești în afara țării. O spune Gina Necula, director al Departamentului de științe socio-umane, Facultatea Transfrontalieră a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, ex-decan al Facultății Transfrontaliere în perioada 2020- iunie 2024. În cadrul dezbaterii „Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, Chișinău-Suceava”, organizată de IPN, Gina Necula a explicat că și în acest an instituția a venit cu o ofertă educațională vastă, iar rezultatele admiterii au fost la cote maxime.
9 august: Prorectorul la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Ștefan Purici, a menționat că de la Congresul Național al Istoricilor Români la Alba-Iulia din 2022 și până în prezent, au evoluat semnificativ performanțele academice. „Pe parcursul celor doi ani, s-au publicat numeroase lucrări, volume, atât științifice, cât și volume de documente, se publică reviste de specialitate, reviste care au ca scop nu doar cunoașterea și popularizarea trecutului, ci și integrarea rezultatelor cercetării istoricilor români în cercetarea internațională. Din acest punct de vedere, în universitățile din România și din Republica Moldova se publică lucrări în limbi străine, în special în limba engleză, anume cu acest scop de a face cunoscut trecutul românesc și publicului larg sau specialiștilor din afara granițelor României și Republicii Moldova”, a spus Ștefan Purici la o dezbatere publică, organizată de IPN.
13 august: Ansambluri folclorice din Republica Moldova, Lupii lui Calacea și Surorile Osoianu vor participa la Festivalul Internațional de Folclor „Doina Covurluiului”. Festivalul va avea loc în perioada 23-26 august, la Grădina Botanică din Galaţi, România.
14 august: Exponenții opiniei publice exprimă nemulțumire în legătură cu amânările legate de Autostrada Unirii, pe care le consideră a fi „pe bandă rulantă”. Potrivit mediei de peste Prut, Compania de Drumuri a prelungit, din nou, pentru 19 august, respectiv, 28 august, depunerea ofertelor pentru proiectarea și execuția loturilor de munte Pipirig – Leghin și Miercurea Nirajului – Sărățeni de pe Autostrada Unirii A8, deși șeful CNAIR spunea pentru Economedia că se așteaptă ca ofertele să fie deschise la jumătatea lunii august și mai devreme.
16 august: Președintele Asociației Cultivatorilor, Amelioratorilor și Procesatorilor de Cânepă din Republica Moldova, Ion Rață, pledează pentru urgentarea legalizării cânepii industriale și sugerează că ar trebui de urmat exemplul României, care a trecut prin acest proces încă acum 11 ani. Într-o conferință de presă, Ion Rață s-a referit la proiectul moldo-român de tehnologizare și modernizare „Procesarea Cânepii Industriale pe ambele maluri ale Prutului”. „Acest proiect este coordonat cu prietenii noștri, cu colegii noștri din România, care cultivă deja de mulți ani această plantă. De 11 ani, în România este cultivată această plantă, care este foarte bună și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere biologic”, a notat președintele asociației.
16 august: Președintele Asociației Cultivatorilor, Amelioratorilor și Procesatorilor de Cânepă din Republica Moldova, Ion Rață, susține că legalizarea cultivării cânepii industriale ar avea foarte multe beneficii pentru economia națională, dar și pentru agricultorii, care s-au pomenit într-o situație dezastruoasă. Aceștia și-ar diversifica activitatea, iar astfel ar putea ieși din gaura financiară în care s-au pomenit. Cânepa are multiple posibilități de prelucrare și nu mai există altă plantă din care să se facă și medicament, și cosmetică, și produse agroalimentare, uleiuri, fibre, sau materiale de construcție, afirmă Ion Rață.
17 august: Municipiul Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, marchează 235 de ani de la fondare. De Ziua orașului, locuitorii și oaspeții urbei sunt așteptați în această seară la un concert de zile mari, care va culmina cu un recital al trupei Akcent din România, participarea căreia este susținută de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Formația va evolua începând cu ora 22.20.
17 august: 69 de autobuze școlare noi, procurate cu suportul financiar al Guvernului României, vor fi transmise în mai multe raioane ale țării în cadrul unui eveniment care va avea loc pe 29 august. „Am stabilit în această săptămână când urmează să transmitem o parte, marea parte a autobuzelor școlare care ajung în raioanele țării până pe 1 septembrie. Pe data de 29 august va avea loc această activitate de transmitere a autobuzelor”, a declarat ministrul educației, Dan Perciun.
19 august: Zeci de preoți ai Mitropoliei Moldovei se duc în „pelerinaje” la Moscova, unde sunt primiți regește, serviți cu mâncăruri și băuturi scumpe și „luați în seamă” de reprezentanți de rang înalt ai Patriarhiei ruse. La întoarcere primesc carduri eliberate de Promsviazbank, pe care li se promite că vor primi salarii și ajutoare pentru biserică, scrie deschide.md. Potrivit surselor portalului, în perioada lunilor august-septembrie 2024, sunt programate mai multe deplasări ale preoților Mitropoliei Moldovei în Rusia, finanțate de oligarhul fugar Ilan Șor, cu susținerea Patriarhiei de la Moscova, la care ar urma să participe, în total, peste 120 de fețe bisericești. Plecările sunt organizate de fiecare protopop, care folosește grupurile interne de pe Viber, unde le propune doritorilor să călătorească în Rusia.
19 august: Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău se va desfășura între 28 august și 1 septembrie la centrul Mediacor, unde participanții vor putea să se întâlnească cu personalitățile culturale de pe ambele maluri ale Prutului în cadrul lansărilor și al prezentărilor de carte. Unele dintre cele mai importante edituri din România și Republica Moldova îi vor întâmpina pe iubitorii de carte bună cu cele mai noi oferte editoriale. Pentru al treilea an consecutiv, evenimentul va avea loc sub înaltul patronaj al președintelui României, Klaus Iohannis, și al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
21 august: Mai mulți preoți care au pornit ieri în „pelerinaj” în Rusia au decis să se întoarcă acasă după publicarea investigației privind călătoriile organizate de Ilan Șor și Patriarhia Moscovei. Potrivit surselor deschide.md, imediat după ce au aterizat pe aeroportul din Moscova, aceștia au cumpărat bilete de avion și au făcut cale întoarsă.
21 august: 100 de opere de artă și artefacte care oferă o incursiune în istoria și cultura României, provenite din colecții publice și private de prestigiu, sunt prezentate la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Lucrările ilustrează momente cruciale și personalități marcante, de la mari domnitori, precum Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, până la titani ai literaturii române, cum ar fi Mihai Eminescu, Ion Creangă și Tudor Arghezi.
21 august: Președintele PNL Diaspora Republica Moldova, Adrian Dupu, a avut o întrevedere cu biroul de conducere al organizației teritoriale PNL Orhei, Republica Moldova. S-a discutat despre alegerile pentru președintele României și Parlamentul României, precum și despre importanța referendumului din 20 octombrie din Republica Moldova, pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
22 august: România este determinată să continue sprijinul politic și practic pentru Ucraina și Republica Moldova, atât în ceea ce privește procesul de aderare, cât și în contextul deosebit de dificil generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă. Declarația aparține ministrei afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, și a fost făcută într-o discuție telefonică cu omologul ei lituanian, Gabrielius Landsbergis.
22 august: Sute de copii din România și Republica Moldova sunt așteptați la a treia ediție a Festivalului Internațional al Sportului pentru Tineret. Evenimentul va avea loc la Iași, România, în perioada 29 august - 19 octombrie. Organizatorul evenimentului, Cezar Honceru, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, citat de Agerpres, că evenimentele din cadrul festivalului se vor desfășura pe terenurile de sport ale mai multor școli și licee din Iași. La competițiile sportive vor lua parte copii din Iași și din alte județe ale țării, dar și din Republica Moldova.
23 august: La sfârșitul lui august, la Chișinău și Suceava, în perioada 28-31 august 2024, își va ține lucrările cea de-a IV-a ediție a Congresului National al Istoricilor Români. Edițiile precedente ale Congresului au avut loc în România: Cluj-Napoca (2016), Iași (2018) și Alba-Iulia (2022). La această reprezentativă reuniune științifică participă figuri ilustre ale științei istorice, cadre didactice și cercetători consacrați, reprezentanți ai celor mai prestigioase instituții preuniversitare, universitare și academice din Republica Moldova, România și alte țări – menționează într-un Op-Ed Anatol Țăranu.
23 august: Cea de-a IV-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români se va desfășura în perioada 27-28 august la Chișinău, iar apoi, între 29 și 31 august, va continua la Suceava. Potrivit organizatorilor, evenimentul își propune să deschidă noi oportunități de comunicare între reprezentanții istoriografiei române, care vin cu rezultatele consacrate ale muncii lor, și cercetătorii aflați în formare, care aduc idei inovatoare și sunt preocupați de accesul la infrastructura de cercetare, finanțări și proiecte comune.
23 august: Perspectivele cooperării moldo-române în domeniul turismului și oportunitatea realizării unor proiecte comune pentru stimularea dezvoltării acestui sector au fost discutate de către premierul Dorin Recean cu primari români, membri ai Asociației Naționale a Stațiunilor Balneare și Balneoclimatice din România.
26 august: Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău este cea mai consistentă din punct de vedere al evenimentelor dintre toate cele organizate până acum, evidențiază directorul executiv al Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică, care a invitat publicul să viziteze evenimentul pentru a explora vârfurile literaturii românești de ambele părți ale Prutului. Bookfest nu este doar un spațiu de prezentări de carte, ci oferă posibilitatea de a dezbate probleme și de a găsi soluții, a mai spus Mihai Mitrică la conferința de presă dedicată Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău.
27 august: Ziua Națională a Republicii Moldova marchează în acest an deschiderea unei etape unice și intense în istoria recentă a poporului din stânga Prutului. O spune secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Adrian Dupu. Într-un mesaj transmis cu ocazia celor 33 de ani de Independență a Republicii Moldova, oficialul român menționează că referendumul ce va fi organizat la 20 octombrie va întări, prin simbolistica și semnificațiile sale istorice și identitare, decizia unui întreg popor de a se alătura țărilor cu aceleași valori și principii.
27 august: România va continua să ofere Republicii Moldova sprijin strategic pe toate planurile, susține președintele român, Klaus Iohannis. Într-un mesaj transmis de Ziua Independenței Republicii Moldova, liderul de la Cotroceni menționează că țara este parte a marii familii europene.
27 august: Vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură și istorie, dorim pentru Republica Moldova un același viitor: sigur, prosper, democratic, în mijlocul familiei europene – spune premierul României, Marcel Ciolacu. Într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Independenței, oficialul menționează că România va fi alături de Republica Moldova, de toți cetățenii săi, pe drumul care va duce la împlinirea acestui ideal.
28 august: De Ziua Independenței Republicii Moldova, este nevoie să transmitem un mesaj clar de susținere și sprijin pentru proiectele și obiectivele Republicii Moldova. Declarația aparține secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Potrivit oficialului, acum doi ani, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova statutul de candidat. A fost momentul care a confirmat traiectoria europeană și dorința moldovenilor de a face parte din familia europeană.
28 august: Un grup de tineri liberali din stânga Prutului, alături de președintele PNL Diaspora Republica Moldova, Adrian Dupu, au participat la conferința „Tinerii unesc cele două maluri ale Prutului, în Europa”, la invitația președintelui PNL municipiul Suceava, deputat Ioan Balan, de Ziua Independenței Republicii Moldova. În următoarele zile, tinerii liberali moldoveni vor participa la activități și întâlniri cu lideri locali și vor vizita obiective turistice din Bucovina.
28 august: Salonul Internațional de Carte Bookfest a fost lansat la Chișinău sub înaltul patronaj al președintelui României, Klaus Iohannis, și al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. În mesajele adresat participanților la eveniment prin consilierii prezidențiali, cei doi șefi de stat au menționat că Bookfest și-a câștigat deja un loc semnificativ în inima cititorilor mari și mici. Evenimentul unește oamenii de pe ambele maluri ale Prutului într-o sărbătoare a culturii și a limbii române.
28 august: Guvernul României a aprobat inițierea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru achiziționarea acțiunilor Danube Logistics SRL deținute de către BERD în Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Reprezentanții executivului de la București precizează că achiziția urmează să fie făcută de către statul român, prin intermediul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, societate comercială aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
29 august: Pe parcursul ultimelor trei decenii majoritatea clasei politice de la București preferă să evite o abordare frontală a problemei unirii Republicii Moldova cu România, consolându-se cu viziunea că unirea va avea loc atunci când acest lucru va fi dorit de majoritatea populației Republicii Moldova. În realitate, depășirea consecințelor aranjamentului sovieto-nazist din 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov) este un proces complex pentru România, atât din punct de vedere istoric, cât și geopolitic. Republica Moldova, supusă unei deznaționalizări feroce în perioada sovietică, cu repercusiuni adânci în perioada independenței, nu are cum să depășească efectiv, fără implicarea activă a României, consecințele procesului de deconstrucție identitară cu conținut antiromânesc. Unirea nu poate fi realizată cu efortul determinant al Chișinăului, rolul Bucureștiului în înfăptuirea unității naționale este la fel de important – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
29 august: România importă vin din Republica Moldova și din Italia (cele două state încă au cote apropiate), dar și din Franța, Spania și Germania. Din Republica Moldova se aduce mai mult vin îmbuteliat, în timp ce din Italia mai mult vin vrac, transmite IPN cu referință la o analiză a portalului economic Economedia.ro. În fiecare an, România importă peste 6 litri de vin pe cap de adult, chiar dacă țara este al șaselea producător european de vinuri şi constant în primii 15 la nivel mondial. Exportă însă undeva sub 10% din producția proprie totală și în mare parte vinuri de top, în ciuda faptului că partenerii și distribuitorii externi caută de cele mai multe ori vinuri cu preț mic.
29 august: Primele 40 de microbuze școlare, achiziționate de Ministerul Educației și Cercetării cu suportul Guvernului României, au fost transmise astăzi instituțiilor de învățământ din țară. Cu aceste unități de transport urmează să fie acoperite necesitățile de deplasare pentru peste o mie de elevi din 40 de școli. Fiecare unitate de transport are 16 locuri, este echipată cu sistem electronic de control al stabilității, cu sistem de aer condiționat și cu treaptă de urcare și coborâre pentru copii.
30 august: Participanții la Congresul Național al Istoricilor Români, ediția a IV-a, care se desfășoară în perioada 27-31 august la Chișinău și la Suceava, au adoptat o Declarație de susținere a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Congresul îndeamnă cetățenii să participe la referendumul din 20 octombrie și să susțină integrarea Republicii Moldova în familia unită a popoarelor europene.
30 august: Președintele României, Klaus Iohannis, va efectua sâmbătă o vizită oficială la Chișinău, la invitația președintei Maia Sandu. Vizita are loc inclusiv în contextul în care pe 31 august România și Republica Moldova sărbătoresc Ziua Limbii Române. „Președintele Klaus Iohannis va transmite la Chișinău un mesaj ferm de sprijin și de încurajare pentru autoritățile și cetățenii Republicii Moldova, în efortul de reformă, de democratizare, de implementare ireversibilă a principiilor statului de drept și de securizare a parcursului european”, precizează Președinția de la București.
30 august: Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, va efectua luni, 2 septembrie, o vizită în Republica Moldova. La Chișinău Laura Codruța Kovesi va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu prim-ministrul Dorin Recean. Vizita este efectuată la invitația ministrei justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care a fost lansată în cadrul conferinței interguvernamentale de la Luxemburg.
30 august: Încă 64 de preoți ai Mitropoliei Moldovei ar urma să călătorească spre Moscova la începutul lunii septembrie, scrie deschide.md cu referire la listele pe care le-au văzut jurnaliștii portalului. Aceștia trebuiau să zboare în Rusia pe 25 august, însă călătoria a fost amânată după o investigație publicată pe 19 august. În aceeași zi, au fost difuzate și reportaje de către mai multe posturi TV. Reporterii i-au întrebat pe preoți de ce se duc la Moscova și dacă le-a fost organizată logistica de oameni din anturajul oligarhului fugar Ilan Șor.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
