RETROSPECTIVA lunii MAI. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”
2 mai: Integrarea Republicii Moldova în piața unică energetică europeană este un deziderat pentru care există strategii de realizare, dar și termene fixate. Conform autorităților moldovenești, acest lucru trebuie să se producă la sfârșitul anului 2025. Sistemele energetice ale Republicii Moldova și Uniunii Europene fiind deja sincronizate, rămâne pe ordinea de zi continuarea procesului de liberalizare a pieței energiei electrice și gazelor naturale, de asemenea, implementarea proiectelor de interconectare energetică între Republica Moldova și România. Subiectul cooperării moldo-română în sectorul energetic, felul în care aceasta contribuie la asigurarea securității energetice pentru ambele țări, precum și la integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic european a fost discutat în cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN.
2 mai: România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova și ne-a ajutat în cele mai grele momente. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, și a fost expusă în timpul dezbaterii publice la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit secretarului de stat, până în anul 2025 va fi dată în exploatare linia electrică Vulcănești-Chișinău, iar până în 2030 vor fi finalizate lucrările de construcție a liniilor electrice Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș.
2 mai: Memorandumul semnat între Nuclearelectrica din România și Energocom din Republica Moldova are menirea de a asigura securitatea energetică și protecția consumatorilor din Republica Moldova. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei din România, Pavel-Casian Nițulescu, și a fost expusă în timpul dezbaterii publice la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit secretarului de stat din România, Nuclearelectrica își extinde considerabil capacitățile de producere a energiei electrice, iar de acest lucru va beneficia, inclusiv, Republica Moldova.
2 mai: Republica Moldova trebuie să dezvolte capacitatea infrastructurii electrice pe interior dacă planifică să treacă la consum major de energie electrică. Acest lucru e necesar mai ales din partea de nord spre centru, deoarece acolo este mai slabă infrastructura electrică. Declarații în acest sens au fost făcute de Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică al Universității Tehnice din Moldova, în cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN.
4 mai: „Bucuria sfântă umple inima noastră în această zi înălțătoare a Praznicului Învierii Domnului nostru Iisus Hristosˮ. Este mesajul transmis de către ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, Arhiepiscopul Chișinăului și Exarhul Plaiurilor, în pastorala dedicată Învierii Domnului. Potrivit Mitropolitului, în această sărbătoare trăim cea mai curată bucurie, suntem martori la cea mai mare minune, simțim cea mai dulce și adâncă mângâiere.
7 mai: Republica Moldova a intrat într-o perioadă critică pentru existența ei, pentru că apropierea guvernului de la Chișinău de Bruxelles enervează Moscova, declară într-un interviu pentru media de la București Iulian Fota, fost consilier prezidențial și fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul român al Afacerilor Externe. În aceste circumstanțe, „ce poate să facă Bucureștiul? Că aici, după câte văd, lumea e un pic confuză”, ironizează fostul demnitar. La fel ca și mai mulți experți, el avertizează că Rusia încearcă să reediteze în Găgăuzia o nouă „transnistrie” din anii ’90. În paralel, blocul partidelor pro-ruse „Победа”, condus de liderul unui grup criminal Ilan Șor, anunță că are ca obiectiv să câștige alegerile prezidențiale și parlamentare. Dacă vor reuși acest lucru, Republicii Moldova i s-ar bloca drumul de aderare la Uniunea Europeană, consideră Iulian Fota.
8 mai: Etapa de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă etapa pentru care Moldova urmează să se pregătească, în vederea accesării de fonduri. Pregătirile vizează, deopotrivă, instituțiile de stat, dar și administrațiile publice locale și regionale. Exemplul României, țară membră a UE din 2007, pe domeniul atragerii de fonduri europene este unul relevant. Ce se întreprinde pentru a crea un cadru necesar de transmitere sau preluare a experiențelor înaintate, în materie de accesare a banilor europeni, dar și despre felul în care Republica Moldova și România își pot uni forțele ca să creeze un Grup European de Cooperare Teritorială, pentru a accesa proiecte importante, finanțate direct din fondurile UE, au discutat invitații dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul accesării fondurilor europene”, organizată de Agenția de presă IPN.
8 mai: Fondurile de preaderare sunt legate de progresele atinse în implementarea reformelor și contribuie la dezvoltarea rapidă a țării. Opinia aparține directoarei Centrului de Expertiză Europeană „Europuls”, Tana Alexandra Foarfă și a fost formulată în cadrul dezbaterii publice la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul accesării fondurilor europene”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei de la Bruxelles, în absorbția fondurilor europene autoritățile Republicii Moldova trebuie să implice și actorii societății civile, care au experiență în implementarea proiectelor la nivel local.
8 mai: Fondurile de preaderare vor ajuta Republica Moldova să se dezvolte mai rapid, iar primarii și președinții de raioane trebuie să fie pregătiți pentru a accesa aceste fonduri. Opinia aparține președintelui Consiliului Raional Ungheni, Dionisie Ternovschi, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul accesării fondurilor europene”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Dionisie Ternovschi, toți primarii sunt încurajați să vină cu propuneri de proiecte și să-și ajusteze actele necesare în acest sens pentru a fi eligibili în procesul de absorbție a fondurilor europene.
8 mai: Directorul de programe la Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor (IDEP), Iurie Calestru, consideră că pentru a facilita absorbția fondurilor europene, Republica Moldova trebuie să pregătească specialiști calificați. „Este important să învățăm din experiența altor țări, în special a României, și să ne bazăm pe noile instrumente de finanțare cu încredere, acceptând o mică doză de risc pentru a obține beneficii pe termen lung”. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul accesării fondurilor europene”, organizată de Agenția de presă IPN. Iurie Calestru a exemplificat că la cea de-a 13 ediție a conferinței ce vizează impulsionarea absorbției fondurilor europene, desfășurată la Bruxelles, participanții din Republica Moldova și România au avut oportunitatea să interacționeze direct cu factorii de decizie de la nivelul Comisiei Europene, responsabili de fondurile europene.
8 mai: Premier Energy ÎCS, parte a conglomeratului internațional EMMA Capital al omului afaceri ceh Jiří Šmejc, va dezvolta active de energie regenerabilă în Republica Moldova. În acest scop vor fi făcute investiții din vânzarea acțiunilor Premier Energy PLC la Bursa de Valori București (BVB), ceea ce nu va produce schimbări privind dreptul de proprietate. Se așteaptă să fie tranzacționate 35,94 milioane acțiuni, la un preț orientativ între 19 lei și 21,50 lei pe acțiune. „Societatea va utiliza fondurile obținute pentru a achiziționa active de energie regenerabilă în România și în Moldova, precum și în vederea acoperirii cheltuielilor de capital realizate cu dezvoltarea de active de producere a energiei regenerabile”, se spune într-un comunicat al grupului EMMA.
8 mai: Academia de Științe din România și Academia de Științe din Moldova reprezintă două state românești în principialele foruri științifice internaționale. Conjugarea eforturilor celor două academii cu scopul promovării unei imagini pozitive a științei și culturii românești în lume este o chemare a timpului. Declarații în acest sens au fost făcute de Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, în cadrul conferinței academice „Consolidarea spațiului științific românesc în context european”.
10 mai: Președintele PNL Diaspora Republica Moldova, Adrian Dupu, s-a întâlnit la Ialoveni cu primari, consilieri raionali și locali, lideri locali si sute de cetățeni pentru a discuta despre importanța alegerilor europarlamentare din 9 iunie atât pentru România cât și pentru Republica Moldova. La întâlnire a participat și președinta raionului, Natalia Eremia.
10 mai: Un șir de declarații și acțiuni ale factorilor decizionali occidentali din ultimul timp demonstrează că Republica Moldova nu va fi cedată, chiar dacă apărarea ei va necesita introducerea forțelor militare din exterior. Despre aceasta a prevenit și președintele Franței Macron, care în ultimele sale declarații le-a transmis rușilor un mesaj tranșant în acest sens: „nu credeți că ne vom opri aici, dacă nu vă opriți voi”. Acum rămâne ca și Chișinăul să fie pregătit, inclusiv în plan legislativ, să se adreseze partenerilor occidentali și, în speță, României după ajutor pentru a-și garanta securitatea și însăși existența în fața pericolului agresiunii ruse – menționează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
10 mai: „Ne debirocratizăm, ne digitalizăm, ne modernizăm, dar mai ales ne integrăm în Uniunea Europeană cu o viteză fără precedent. Ne propunem până în anul 2030 să fim cel mai prietenos stat pentru business din UE”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean în cadrul celei de-a zecea ediții a Conferinței de Investiții din Europa Centrală și de Est. Premierul a invitat investitorii să exploreze potențialul economic al Republicii Moldova și să treacă Prutul cu noi proiecte.
11 mai: România a devenit principalul partener comercial al Moldovei, a adus cele mai mari investiții străine. Despre aceasta a declarat președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, cu ocazia Forumului președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, care a avut loc la Iași pe 10 mai. Oficialul și-a exprimat convingerea că întărirea colaborării cu România va spori reziliența Republicii Moldova.
11 mai: Ministerul Afacerilor Externe din România organizează prin misiunile diplomatice și oficiile consulare din străinătate 915 secții de votare pentru alegerile membrilor din România la europarlamentarele din 9 iunie. În Republica Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare. Un ordin în acest sens a fost semnat de ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu.
14 mai: Pe 19 mai, artiști din România și Republica Moldova vor participa la cea de-a treia ediție a spectacolului dedicat femeilor creștine „Sărbătoarea inimilor smerite și iubitoare”. Evenimentul va avea loc în sala Palatului Municipal de Cultură din Bălți. Spectacolul va începe la ora 17.00 și va debuta cu meditația „Rolul femeii în societate, familie și Biserică” susținută de PCuv. Părinte Arhimandrit Nicodim Petre, starețul Mănăstirii Bucium din Arhiepiscopia Iașilor.
14 mai: Republica Moldova a făcut pași pe care nimeni nu-i credea posibili în urmă cu doi ani, iar negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea începe, oficial, în luna iunie. Declarația aparține europarlamentarului român, Siegfried Mureșan, potrivit căruia atât la Chișinău, cât și la Bruxelles există voință în acest sens. Potrivit oficialului european, de la 1 iulie Ungaria preia președinția Consiliului UE, iar Republica Moldova procedează corect menținând un dialog diplomatic cu Guvernul de la Budapesta.
14 mai: La Chișinău începe ediția a VIII-a a Zilelor Literaturii Românei. Timp de cinci zile, cititorii se vor întâlni cu scriitori importanți din Republica Moldova și din România. Evenimentul este găzduit de Editura Cartier și Muzeul Național al Literaturii Române. „Dragi prieteni, Zilele Literaturii Române la Chișinău revin la a opta ediție în perioada 14-18 mai. Sunt zeci de evenimente cu zeci de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi din România și Republica Moldova. Motto-ul acestei ediții vine de la poetul Vasile Romanciuc: „Vă iubesc fără pauze””, menționează organizatorii.
14 mai: În 2013 – Colindatul în Ceată Bărbătească, în 2016 – Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova, în 2017 – Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, în 2022 – Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova. Sunt patru elemente de patrimoniu cultural imaterial românesc și, respectiv, patru dosare înscrise în lista reprezentativă UNESCO, prin efort comun și conlucrare asiduă România – Republica Moldova. În acest an, pe rol este al cincilea dosar comun „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, înaintat de curând către Comisia de specialitate UNESCO. Reprezentanții ambelor echipe, de la București și Chișinău, au discutat despre Strategia comună România-Republica Moldova privind salvgardarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial la dezbaterea publică „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 mai: Cobza și meșteșugul de creare a acestui instrument ar putea fi incluse în lista patrimoniului UNESCO. Dosarul va fi unul comun România-Republica Moldova. Cercetătoarea din România, Ioana Baskerville, spune că sarcina specialiștilor de pe ambele malurile ale Prutului este să continue documentarea, să descopere și să promoveze particularitățile acestui instrument muzical. Opiniile au fost expuse în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 mai: „Acum, la această etapă, mai sunt doar câteva locuri, puține, de altfel, în care cobza se apropie de tradiție. Vorba e despre zona Hârlăului, unde încă mai pot fi găsite cobze și chiar cobzari, menționez, foarte puțini, în nordul județului Iași, la Botoșani în partea de sud, unde prin anii 1990 s-au meșterit cobze.” Sunt evaluări făcute de Sașa-Liviu Stoianovici, cobzar, membru al formației Balkan Taksim, muzeograf, Muzeul Țăranului Român din România, în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 mai: Pentru UNESCO este important ca acțiunile de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial și inițiativele să pornească de la oameni. De această părere este Andrei Prohin, secretar științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, secretar al Comisiei naționale pentru salvgardarea patrimoniului național imaterial. Deși acțiunile instituțiilor statului sunt și ele importante, oamenii singuri trebuie să manifeste interes față de păstrarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial, a menționat Andrei Prohin, în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 mai: Cobza este un element identitar care ne reprezintă, iar crearea unui dosar privind includerea cobzei și a cobzăritului în lista Patrimoniului UNESCO este o inițiativă foarte bună. Opinia aparține muzicologului Victor Ghilaș și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantului Institutului Patrimoniului Cultural, includerea cobzei în lista UNESCO va contribui la promovarea și conservarea acestui instrument muzical.
14 mai: „Dacă vorbim despre muzica populară, în mod obligatoriu trebuie să vorbim și despre instrumentele muzicale tradiționale. Cobza pe care o țin acum în mâini e una nouă, are vreo 5 ani. Cobzăritul, de fapt, e unul vechi, de sute de ani”, a menționat Victor Botnaru, cobzar, maestru în artă, lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău la dezbaterea publică „Dosarul UNESCO „Cobza”, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
14 mai: Piața de energie regenerabilă din Republica Moldova are un potențial extrem de mare, atât din punct de vedere al energiei solare, cât și al energiei eoliene. Este un potențial destul de mare în Moldova și pentru zona de eolian, dar și hidro. O spune Ana Nedea, director de strategie și dezvoltare de business la compania românească Simtel, lider de piață în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice.
15 mai: Grupul Clever din România lansează în Republica Moldova două posturi de televiziune. Este vorba despre Prima TV Moldova, o televiziune generalistă care va fi ca un agregator de emisiuni, dar și despre Cinemaraton Moldova – post cu tematică de film, care va difuza atât filme românești cât și moldovenești.
15 mai: Premierul României, Marcel Ciolacu, susține că Maia Sandu este singura soluție europeană și democratică pentru Republica Moldova, iar România va ajuta țara vecină, pentru că acolo „sunt români, nu sunt altceva”. Prezent marți seara la Digi24, Marcel Ciolacu a fost întrebat despre ultimele amenințări ale Rusiei la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei politică a fost comparată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cu politica celui de-al Treilea Reich.
15 mai: Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Agenția Națională pentru Sport din România vor coopera. Guvernul a aprobat semnarea unui protocol în acest sens. „Suntem în proces de consolidare și îmbunătățire a relațiilor de colaborare cu România în domeniul sportului. Avem deja experiență bună în acest sens. Am organizat împreună maratonul Rubicon în acest an. Au alergat sportivii noștri din Chișinău la București. Anul viitor sperăm să alerge de la București la Chișinău”, a declarat ministrul educației, Dan Perciun.
15 mai: Agenții economici din Republica Moldova pot depune dosarele pentru a participa la ca de-a IV-a ediție a Expoziției „Republica Moldova prezintă” la Brașov, România. Evenimentul va avea loc în perioada 28-30 iunie, în Piața Sfatului. Organizatorii așteaptă ca la expoziție să participe în jur de 60 de agenți economici. Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a remarcat că evenimentul va fi organizat împreună cu Camera de Comerț și Industrie din Brașov, Primăria din Brașov și Ambasada Republicii Moldova la București.
16 mai: Pe 16 mai 1812, la București a fost semnat tratatul de pace dintre Imperiul Otoman și Imperiul Rus, ca urmare a războiului purtat pe teritoriul principatelor Moldova și Muntenia (1806-1812). Prin Pacea de la București din 1812, Basarabia era anexată pentru prima dată de Rusia. La începutul ostilităților, toți ambasadorii ruși din capitalele europene au fost instruiți să declare că Imperiul Rus nu avea „nici cea mai mică intenție să cucerească ceva de la Turcia”, urmărind doar „prevenirea intenției lui Bonaparte, clar exprimate de ambasadorul său la Constantinopol, de a trece armata franceză prin posesiunile otomane, pentru a ataca la Nistru”.
17 mai: Cel mai mare producător și principalul furnizor de gaze naturale din România, ROMGAZ, a deschis o sucursală în Republica Moldova. Sucursala ROMGAZ din Chișinău a fost înregistrată pe 16 mai la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, în Registrul de Stat al persoanelor juridice. „Demersul înregistrării Sucursalei ROMGAZ la Chișinău se înscrie în sfera acțiunilor pe care compania le derulează în scopul extinderii activității de furnizare gaze la nivel regional, obiectiv prevăzut în strategia companiei pentru perioada 2021 – 2030. ROMGAZ dorește să contribuie la asigurarea securității în aprovizionare cu gaze naturale în Republica Moldova, iar pasul făcut azi asigură premisele atingerii acestui deziderat”, a declarat directorul general ROMGAZ, Răzvan Popescu.
17 mai: Educația reprezintă dinamica societală, iată de ce este crucial să modernizăm modul în care transmitem cunoștințele fundamentale. Deși conținutul rămâne constant, capacitățile cognitive ale copiilor s-au schimbat. Aceste aspecte au fost subliniate de către fostul ministru al educației în România, Daniel Funeriu, doctor în științe chimice. Relația dintre școală și familie trebuie să fie una de colaborare și respect mutual, a declarat profesorul la Forumul educației România – Republica Moldova, la care participă profesori, directori de școli și șefi de direcție de pe ambele maluri ale Prutului.
17 mai: A doua ediție a Festivalului Tradițiilor Românești a fost inaugurată vineri la Chișinău. Timp de trei zile, zeci de meșteri populari, ansambluri de muzică și dans, artiști și tezaure umane vii de pe cele două maluri ale Prutului vor fi prezenți în Grădina Botanică din Chișinău pentru a arăta publicului adevăratele legături ale comunității românești.
18 mai: Autostrada A8 va face legătura între România și Republica Moldova, constituind o adevărată premieră pentru ambele state. În luna iunie a acestui an va fi semnat contractul pentru construcția podului peste râul Prut, la Ungheni. Despre aceasta a anunțat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului român al Transporturilor, în urma unei reuniuni la Ungheni a responsabililor pentru construirea acestui pod.
20 mai: Cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, părintele Constantin Necula, unul dintre cei mai îndrăgiți teologi din România, va susține la începutul lunii iunie mai multe conferințe în Republica Moldova. Potrivit secretarului de stat al DRRM, Adrian Dupu, cele trei evoluții în fața publicului vor avea loc la Hâncești, Bălți și Rezina sau Orhei, cu intrare liberă.
21 mai: Un raport al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, o structură afiliată Ministerului român al Afacerilor Externe, menționează că Rusia a declanșat un război electronic de bruiaj pe teritoriul României, care se manifestă, în special, în județele Iași și Galați, limitrofe Republicii Moldova. Există mărturii că semnalele electronice sunt supuse interferențelor și pe teritoriul țării noastre. Pe website-ul GPSJAM, care documentează starea semnalelor GPS, se poate vedea că circa jumătate din teritoriul Republicii Moldova a fost afectat ieri, 20 mai, pe alocuri mai mult de 10 la sută (marcat cu roșu).
21 mai: Creșterea ratingului de țară este esențială pentru ca investitorii să ia în considerare oportunitățile oferite de economia moldoveană. Deja apare mai mult interes pentru investiții în Republica Moldova, în special pentru companiile din România care vor să-și extindă activitatea peste Prut. Declarații în acest sens au fost lansate de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, în cadrul celei de-a treia ediții a conferinței „Piața financiar-bancară” organizate la București.
22 mai: Vicepremierul Mihai Popșoi va efectua în perioada 23-24 mai o vizită oficială la București. Ministrul afacerilor externe, împreună cu omologul său român, Luminița Odobescu, va participa la Black Sea and Balkans Security Forum. Ministerul Afacerilor Externe precizează că Mihai Popșoi și ministra afacerilor externe a României vor purta discuții vineri. După întrevedere, începând cu ora 15.45, cei doi oficiali vor susține declarații. Evenimentul de presă va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a ministrului Mihai Popșoi și pe pagina MAE.
22 mai: Majestatea sa Margareta, Custodele Coroanei Române, a pledat, marți, într-un discurs susținut la Institutul Pierre Werner din Luxemburg pentru sprijinirea Republicii Moldova în procesul său de integrare europeană. De asemenea, s-a referit la situația critică și precară din Moldova, țară afectată de tehnicile de destabilizare ale Rusiei.
22 mai: Reprezentanții Ligii Studenților din Basarabia și ai asociației obștești „Ideea Națională” organizează cu ocazia Zilelor românilor de pretutindeni „Marșul Identitar”. Evenimentul este planificat pentru vineri, iar participanții vor porni de la intersecția bulevardului Grigore Vieru cu strada Romană din capitală. „Marșul este un semn al determinării noastre de a ne afirma identitatea românească și de a promova valorile și tradițiile noastre comune”, afirmă organizatorii evenimentului.
22 mai: Generațiile tinere trebuie să-și asume identitatea românească. Necesitatea asumării identității este mai accentuată în contextul în care societatea este supusă zilnic efectelor unui război hibrid, care au ca scop anume deznaționalizarea poporului și puterea de a influența deciziile lor politice prin slăbiciunea lor. Prin asumarea identității românești, cetățenii pot deveni mai rezistenți. Declarațiile aparțin reprezentanților Ligii Studenților din Basarabia și ai asociației obștești „Ideea Națională”, care au anunțat pentru ziua de 24 mai organizarea Marșului Identitar. Astfel tinerii vor să marcheze Zilele românilor de pretutindeni la Chișinău.
23 mai: Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova vor fi partenerii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a câștigat o finanțare de peste 1,4 milioane de lei românești la competiția de proiecte de colaborare cu Republica Moldova.
23 mai: Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat în ședința de astăzi a Guvernului că o decizie majoră de astăzi vizează noul pachet de ajutor pentru Republica Moldova, adoptat prin ordonanță de urgență. „În primul rând, continuăm exportul de energie – măsură esențială pentru supraviețuirea economică a fraților noștri. Astfel planul Rusiei de a îngenunchea Republica Moldova, folosind arma energiei, a eșuat”, a declarat Marcel Ciolacu.
23 mai: România susține deschis Republica Moldova și Ucraina în aspirațiile lor europene. Și sunt vizibile progresele acestor două țări pe calea reformelor, dar acest drum nu e deloc ușor. Despre aceasta a declarat președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, la Black Sea and Balkans Security Forum, care se desfășoară la București.
23 mai: Republica Moldova este țara invitată de onoare a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediția a XVII-a. Evenimentul va avea loc la București, Romexpo, în perioada 29 mai-2 iunie. Sergiu Prodan, ministru al culturii al Republicii Moldova, a remarcat că este pentru prima dată când Moldova participă la un salon de carte internațional în calitate de țară-invitată de onoare. Victor Chirilă, ambasadorul Republici Moldova în România, spune că deși Bookfest este o idee care s-a născut la București, este și sărbătoarea Republicii Moldova, unde se organizează în fiecare an Bookfest de Ziua Limbii Române, pe 31 august.
23 mai: Eforturile Republicii Moldova de avansare în parcursul european vor continua pentru ca, împreună cu Ucraina, să contribuie la construcția unei Uniuni Europene mai puternice și mai durabile. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și a fost făcută la Forumul de securitate din regiunea Mării Negre și a zonei Balcanilor, care are loc la București.
24 mai: După alegerile din 9 iunie, România va trimite la Bruxelles 33 de europarlamentari, ei constituind cel de-al cincilea mandat al aleșilor români după aderare. Alegătorii cu cetățenie română din Republica Moldova vor avea posibilitatea să contribuie semnificativ la alegerea echipei politice românești din noua componență a Parlamentului european, inclusiv mandatându-i pe deputații europeni români să promoveze interesele Republicii Moldova în legislativul european. În acest context se cere o prezență masivă la vot în Moldova la est de Prut pentru a facilita misiunea europarlamentarilor români de a susține Republica Moldova în legislativul european – menționează într-un Op-Ed Anatolie Țăranu.
24 mai: La alegerile din iunie 9 iunie, cetățenii români își vor alege cei 33 de membri din România în Parlamentul European. În Republica Moldova, pentru acest scrutin, vor fi deschise 52 de secții de votare, dintre care 13 secții – în Chișinău. Ambasada României la Chișinău menționează că cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării.
24 mai: Prim-ministrul Dorin Recean a fost principalul vorbitor, alături de șeful guvernului ucrainean Denis Șmîhal, în cadrul panelului „Doi ani de război în Ucraina și impactul acestuia asupra securității în regiunea Mării Negre. Integrarea în UE și reziliența Republicii Moldova la provocările actuale” din prima zi a conferinței Black Sea and Balkans Security Forum.
24 mai: Un diplomat din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București a fost declarat, vineri, persona non grata pe teritoriul României. Potrivit Ministerului român al Afacerilor Externe, motivul deciziei luate de autoritățile române este că acesta ar fi desfășurat activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.
24 mai: Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a purtat discuții cu membrii Asociației Investitorilor din România, aflați în vizită la Chișinău. Întrevederea s-a axat, în mod special, pe îmbunătățirea accesului la piețele de capital, precum și pe ajustarea cadrului legal, protecția consumatorului de produse financiare. Un accent al discuțiilor l-au constituit oportunitățile pentru mediul investițional impulsionate de politica monetară a BNM.
24 mai: Armata Republicii Moldova și cea a României se vor putea pregăti și participa în comun la misiuni și operații sub egida organizațiilor internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană. La București astăzi a fost semnat al doilea Protocol de amendare a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar, încheiat pe 20 aprilie 2012, la Chișinău.
24 mai: Cu România, Republica Moldova are o comunicare intensă și eficientă la toate nivelurile. Astăzi, ca niciodată, relațiile celor două state sunt mai apropiate și mai pline de substanță. Sprijinul României este recunoscut și apreciat de toți cetățenii Republicii Moldova – fie că este vorba despre grădinițele construite sau renovate de România, despre podurile care leagă malurile lor de-a lungul Prutului, despre proiectele de interconexiuni energetice, transport sau asistență în domeniul sănătății, educației, culturii și multe altele. Sunt declarațiile vicepremierului Mihai Popșoi, ministru de externe al Republicii Moldova, care s-a întâlnit la București cu ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu.
25 mai: Ambiția Mariei Zaharova de la externele moscovite, care pretinde că Rusia nu are nimic cu „limba moldovenească”, devenită „de stat” la 28 iunie 1940, se ciocnește de răspunsul premierului României Marcel Ciolacu că „Nu mai există limbă moldovenească. A fost o invenție a Rusiei”. Premierul a fost întrebat de jurnaliști cum răspunde unor declarații făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, care l-a criticat după ce a făcut referiri la românii care trăiesc în Republica Moldova și l-a acuzat de „imixtiune” în treburile Republicii Moldova.
25 mai: Ediția a XVI-a a Festivalului internațional de poezie „Grigore Vieru” va fi organizat în perioada 28-31 mai în trei localități – la Chișinău, Sângerei (Republica Moldova) și la Iași (Romania). Pe parcursul evenimentelor din cadrul Festivalului vor fi prezentate opt cărți dedicate vieții și operei lui Grigore Vieru, apărute recent, și un volum de versuri ale poetului traduse în limba ucraineană.
25 mai: Mai multe proiecte de colaborare România-Republica Moldova au fost câștigate de cercetători moldoveni în cadrul unei competiții lansate de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.
27 mai: Douăsprezece, nu treisprezece partide, cum se aștepta, au semnat duminică „Pactul pentru Europa”, un acord cu privire la Integrarea Europeană a Republicii Moldova, asemănător celui de la Snagov, care a exprimat la vremea lui, în 1995, obiectivul strategic al clasei politice din România. Printre acestea se numără și PAS, care a beneficiat de dominația sa în Parlament și a adoptat recent o declarație de integrare europeană. Mai mult, formațiunea promovează modificarea Constituției în acest sens.
27 mai: Astăzi a avut loc lansarea Platformei „Prietenii Teleradio-Moldova”, care are drept obiectiv mobilizarea societății civile și a statelor partenere ale Republicii Moldova în vederea consolidării instituției publice a audiovizualului împotriva fenomenului dezinformării. La evenimentul de lansare a Platformei au fost prezenți și ambasadorii român și nipon în Republica Moldova. Japonia și România fiind printre țările fondatoare ale platformei.
28 mai: Viitorul președinte al României ar putea fi un președinte al Unirii. Declarația aparține ex-președintelui român Traian Băsescu. Potrivit fostului lider de la Cotroceni, situația de securitate din regiune s-ar putea schimba, iar pentru Republica Moldova ar fi mai avantajoasă Unirea cu România, astfel încât să devină automat stat membru NATO. De asemenea, ex-președintele României spune că Republica Moldova este bine privită de la Bruxelles, însă nimeni nu trebuie să-și facă iluzii că Uniunea Europeană va accepta o zonă de conflict militar pe teritoriul său.
28 mai: La început de an școlar 20 de mii de elevi din Republica Moldova vor beneficia de rechizite oferite de Guvernul României. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu. Potrivit oficialului român, prin acest gest România își propune să sprijine elevii din Republica Moldova și să le inducă dragostea față de școală.
28 mai: Dialogul între fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, urmează să fie instituționalizat prin intermediul camerelor agricole. Un proiect de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole în Republica Moldova a fost votat de curând în prima lectură de către legiuitori. În contextul lansării consultațiilor publice pe acest subiect, Agenția de presă IPN a organizat dezbaterea publică întitulată „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, la care s-a discutat despre necesitatea implementării acestui proiect, rolul camerelor agricole în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. De asemenea, participanții au analizat modele europene, inclusiv, pe cel românesc, pentru a contura propriul model, axat pe cele mai bune practici din exterior.
28 mai: De beneficiile viitoarelor camere agricole vor avea parte mii de mici agricultori care acum nu dispun de consultanță în domeniul agricol, de acces la noile tehnologii sau de sprijin financiar. Opinia aparține ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit ministrului, crearea camerelor agricole are scopul reprezentării și protejării intereselor agricultorilor, oferindu-le mai ușor acces la subvenții și fonduri de preaderare din partea UE.
28 mai: Constituirea camerelor agricole va avea loc după principiul „de jos în sus” și nu va exista imixtiune din partea statului în activitatea acestor entități agricole. Asigurările sunt date de Ina Butucel, director al componentei mediu de afaceri și politici în agricultură din cadrul Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală și au fost făcute în cadrul dezbaterii publice „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei proiectului USAID, camerele agricole vor avea propriul consiliu de administrare, iar distribuirea bugetului și deciziile de management vor aparține exclusiv membrilor camerei.
28 mai: Este bine să le explicăm fermierilor, prin consultanță agricolă, de ce e nevoie să se asocieze, a spus Gheorghe Lăcătușu, șef serviciu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României, în cadrul dezbaterii publice „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit funcționarului, doar astfel, prin explicarea beneficiilor asocierii îi vom convinge pe micii fermieri să accepte calitatea de membru al unei camere agricole.
29 mai: Inițiativa LEADER, care are deja peste 30 de ani de istorie în Uniunea Europeană, a avut succes în mai multe țări europene, de asemenea și în Republica Moldova, contribuind substanțial la reabilitarea zonelor rurale și la crearea de locuri de muncă la nivel local. În prezent, Grupurile de Acțiune Locală, întrunesc peste 1 milion de locuitori ai țării. Uniunea Europeană susține în continuare abordarea LEADER prin intermediul programului recent lansat „UE pentru Moldova: Comunități locale”, care va multiplica eforturile și activitățile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) din Republica Moldova, urmând a fi implementat până în 2025. Despre cum s-au dezvoltat Grupurile de Acțiune Locală în România și Republica Moldova, despre inițierea unor parteneriate și programe comune, spre beneficiul ambelor părți – au discutat participanții la dezbaterea publică „Abordarea LEADER în România și Republica Moldova, schimb de experiență, transfer de bune practici”, organizată de Agenția de presă IPN.
29 mai: Guvernul Republicii Moldova trebuie să ofere mai mult sprijin financiar Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), întrucât 5% din Fondul Național de Dezvoltare Agricolă și Rurală, fonduri alocate în acest sens, este o sumă mult prea mică. Opinia aparține președintei Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală LEADER, Marina Albu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Abordarea LEADER în România și Republica Moldova, schimb de experiență, transfer de bune practici”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit președintei LEADER, în prezent, GAL-urile acoperă 50% din teritoriul țării, însă această acoperire ar trebui extinsă, astfel încât toate localitățile rurale să beneficieze de sprijin.
29 mai: Grupul de Acțiune Locală „Plaiul Codrilor” încearcă să acceseze mai multe fonduri, a spus directorul Viorica Mămăligă, participând la dezbaterea publică „Abordarea LEADER în România și Republica Moldova, schimb de experiență, transfer de bune practici”, organizată de Agenția de presă IPN. „Inițial, când a început procesul de creare a GAL-urilor, partenerii noștri de dezvoltare ne ofereau subgranturi, pentru a realiza acest exercițiu de lucru în echipă și de implementare a microproiectelor la nivel de microregiune. La început aveam doar câte un fond”, a specificat directorul GAL „Plaiul Codrilor”.
29 mai: Autoritățile Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că susținerea financiară este foarte importantă ca grupurile de acțiune locală (GAL) să poată rezista. Opinia aparține managerului Asociației GAL Napoca Porolissum din România, Alina Baba, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Abordarea LEADER în România și Republica Moldova, schimb de experiență, transfer de bune practici”, organizată de Agenția de presă IPN. Reprezentanta GAL Napoca Porolissum a trecut în revistă activitățile pe care le realizează pentru a dezvolta comunitățile din România și și-a exprimat speranța că GAL-urile din Republica Moldova vor beneficia cât mai rapid de fondurile de preaderare oferite de Uniunea Europeană.
29 mai: Partidul Social Democrat European îndeamnă toți moldovenii care dețin și cetățenie română să iasă într-un număr cât mai mare la vot în cadrul alegerilor europarlamentare din 9 iunie și să acorde sprijin Alianței PSD-PNL. Apelul a fost făcut astăzi de președintele PSDE, Ion Sula, într-o conferință de presă.
30 mai: Procurorii din România, în cooperare cu autoritățile din Republica Moldova, au anihilat un grup compus din infractori moldoveni, români și cu dublă cetățenie care au pus pe roate o afacere de transportare ilegală a migranţilor spre Europa de Vest. Migranții proveneau din țări africane și asiatice și urmau traseul Grecia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria sau Grecia – Bulgaria – Serbia, sau Croația – Ungaria – Austria.
31 mai: Republica Moldova și România vor găzdui în 2027, la Iași și Chișinău, conferința ministerială a Spațiului European al Învățământului Superior. Decizia a fost adoptată la Tirana, Albania, prin votul statelor membre ale Spațiului European al Învățământului Superior (SEIS). Conferința va reuni miniștrii educației din țările membre ale Uniunii Europene și SEIS, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai organizațiilor din domeniul asigurării calității la nivel european și global.
31 mai: Elevii școlii gimnaziale „Româno-Britanice” din municipiul Galați, România, vor participa la activități educaționale în tabăra de vară de la Cuhureștii de Sus din Republica Moldova. În perioada 31 mai-1 iunie, elevii și cadrele didactice ai școlii vor fi implicați în activități educative desfășurate în localitatea și vor vizita obiectivele turistice din municipiul Soroca, care, potrivit organizatorilor, le vor oferi o perspectivă profundă asupra patrimoniului cultural și istoric al regiunii. Acțiunea a fost posibilă grație încheierii unui acord de colaborare între instituția de învățământ din România, Direcția de educație și Consiliul regional al elevilor din Florești.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. „Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
