RETROSPECTIVA lunii SEPTEMBRIE. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”.
27 august: La cea 33-a aniversare a Zilei Independenței, președinta Maia Sandu crede în puterea neamului nostru. „Moldova este casa noastră și alegem un viitor în pace și bunăstare”, menționează șefa statului într-un mesaj video publicat astăzi, 27 august.
27 august: Ziua de 27 august are o semnificație dublă pentru Maria Negru, mamă a doi copii din satul Costești, raionul Ialoveni. Este ziua în care s-a născut și ziua în care Republica Moldova și-a proclamat independența 33 de ani în urmă, o coincidență de care spune că este foarte mândră. Maria Negru a subliniat că Republica Moldova este o țară tânără în care trebuie să investim multă muncă pentru a-i asigura prosperitatea. „Generația noastră și cele care urmează sunt generații care trebuie să încununeze faptele și să aprecieze eforturile generației care a făcut posibilă independența Republicii Moldova. Niște oameni și-au dorit foarte mult libertate, acum o avem. Întrebarea e ce facem cu ea mai departe? Ne prefacem că e un dar și nu o vom pierde niciodată? Îi lăsăm pe alții să lupte pentru ea în locul nostru? Alegem calea mai ușoară și plecăm acolo unde nouă ne va fi mult mai bine sau alegem ca să construim Moldova europeană aici, acasă?”, a declarat Maria Negru.
27 august: Astăzi, când se împlinesc 33 de ani de la declararea Independenței, sărbătorim curajul, determinarea, sacrificiul celor care au făcut ca această țară să fie independentă atunci, la începuturi. Sarcina noastră este muncim disciplinat, să construim viitorul ei european și asta înseamnă să construim viață bună aici, în Republica Moldova. Declarația aparține premierului Dorin Recean, care a venit să depună flori la monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul memorial „Eternitate”, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Președinta Maia Sandu nu participă la evenimentele publice dedicate Zilei Independenței pentru că a făcut COVID-19.
27 august: Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Jānis Mažeiks, spune că cei 33 de ani de la declararea Independenței Republicii Moldova sunt un moment de reflecție asupra parcursului istoric și al viitorului țării. Într-un mesaj transmis cu prilejul sărbătorii, oficialul european menționează că anul acesta Independența Republicii Moldova capătă un nou sens, unul plin de speranță.
27 august: Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Estoniei, Alar Karis, și președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, au semnat la Chișinău o declarație comună prin care își reconfirmă sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cei trei lideri baltici se află în vizită în Republica Moldova cu ocazia celor 33 de ani de la declararea Independenței. Oficialii au fost întâmpinați în cadrul unei ceremonii oficiale la Casa Guvernului de către premierul Dorin Recean, care a menționat că statele baltice sunt o sursă de inspirație pentru Moldova.
28 august: Programul „EU4Moldova: Comunități Locale”, lansat oficial pe 5 octombrie 2022, și-a propus să îmbunătățească calitatea vieții în mediul rural. Pentru a atinge acest scop ambițios, au fost setate mai multe obiective, printre care a îmbunătăți calitatea furnizării serviciilor publice locale în cadrul comunităților selectate. Un alt obiectiv a fost a spori accesul bărbaților și femeilor la infrastructura socială, economică, tehnică și serviciile asociate. De asemenea, prin implementarea proiectului s-a urmărit să fie create oportunități de afaceri și locuri de muncă, precum și să fie consolidată dezvoltarea locală prin participarea activă a comunităților. Cu un buget total de 27,4 milioane de euro, programul este așteptat să-și atingă obiectivele până în decembrie 2025. Despre inițiativa finanțată de Uniunea Europeană, Germania, Austria și Polonia – au discutat participanții la dezbaterea publică „Implementarea Programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, organizată de Agenția de presă IPN.
28 august: Cetățenii trebuie să aibă acces la servicii îmbunătățite de apă și canalizare și să fie informați despre gestionarea eficientă a deșeurilor. Opinia a fost exprimată de președinta Centrului de instruire și consultanță „e-Circular”, Aurelia Bahnaru, în cadrul dezbaterii „Implementarea Programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, organizată de IPN. Potrivit Aureliei Bahnaru, grație proiectului „Apă Curată pentru Toți” peste 19 mii de locuitori, din 4 localități rurale, vor beneficia de acces la apă potabilă de calitate.
28 august: Locuitorii comunei Lozova vor beneficia de pe urma proiectului „Apă curată pentru toți” prin conectarea la rețeaua de apeduct și canalizare. Asigurările au fost date de primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul dezbaterii „Implementarea Programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, organizată de IPN. Potrivit edilului, grație sprijinului financiar al partenerilor de dezvoltare, comuna Lozova va avea parte de îmbunătățirea serviciilor de apă și canalizare, iar familiile social-vulnerabile vor fi conectate gratuit la rețeaua centralizată.
28 august: Localitatea Zubrești din raionul Strășeni nu este conectată la rețeaua centralizată de apă. O spune primarul localității, Maria Manole. Edilul a menționat în cadrul dezbaterii „Implementarea Programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, organizată de IPN, că prioritatea autorităților locale este asigurarea cetățenilor cu apă. Primarul a mai anunțat că mai multe familii cu venituri modeste din Zubrești și liceul din localitate vor fi conectate gratuit la rețeaua de canalizare centralizată, grație proiectului „Apă Curată pentru Toți”, finanțat în cadrul programului „EU4Moldova: Comunități Locale”.
28 august: Uniunea Europeană ar trebui să acorde prioritate extinderii în următorii cinci ani, crede Andrius Kubilius, care va reprezenta Lituania în unul din posturile de comisar european, dintre care, a mărturisit el, l-ar prefera pe cel pentru extindere sau apărare. Având în vedere că țări precum Moldova, Ucraina și Serbia așteaptă în „vârful degetelor” să se alăture, el a opinat că UE ar putea să facă din extindere – procesul de verificare și admitere de noi membri – un element central al mandatului acordat executivului.
30 august: Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, va efectua luni, 2 septembrie, o vizită în Republica Moldova. La Chișinău Laura Codruța Kovesi va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu prim-ministrul Dorin Recean. Vizita este efectuată la invitația ministrei justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care a fost lansată în cadrul conferinței interguvernamentale de la Luxemburg.
31 august: Republica Moldova își reafirmă angajamentul ferm pentru integrarea în Uniunea Europeană, considerând că acest parcurs asigură prosperitatea și dezvoltarea țării. Această orientare pro-europeană a fost subliniată de vicepremierul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, la Forumul GLOBSEC. În cadrul panelului dedicat combaterii amenințărilor hibride din partea Rusiei, vicepremierul a vorbit despre provocările majore cu care se confruntă Europa, regiunea Mării Negre și, în mod direct, Republica Moldova.
2 septembrie: Biblioteca Națională a Republicii Moldova anunță lansarea campaniei naționale „Septembrie nicio zi fără lectură” din cadrul ediției a VII-a a Programului Național LecturaCentral. Instituțiile din Sistemul Național de Biblioteci și bibliotecarii pe parcursul lunii septembrie își vor concentra eforturile pe promovarea intensivă a cunoașterii valorilor europene prin lectură.
2 septembrie: Vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, participă în perioada 2-3 septembrie, la cea de-a 19-a ediție a Forumului Strategic de la Bled, care se va desfășura în Republica Slovenia. MAE precizează că în cadrul evenimentului, șeful diplomației Republicii Moldova va participa în calitate de vorbitor la panelul cu tematica „Europa întreagă și liberă: Extinderea ca proiect strategic de reconciliere”. De asemenea, oficialul are planificate întrevederi bilaterale cu omologii prezenți la forum.
2 septembrie: Pentru a se alinia la standardele Uniunii Europene în domeniul justiției, autoritățile de la Chișinău trebuie să armonizeze legislația și fiecare instituție din sistem să-și îndeplinească responsabilitățile în mod corespunzător, a declarat procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Potrivit oficialului european, cei care cred că aderarea la Uniunea Europeană elimină corupția și provocările legate de statul de drept se înșală, deoarece această luptă este una continuă. Combaterea corupției nu este doar responsabilitatea sistemului de justiție, ci întreaga societate trebuie să fie implicată. Aceste opinii au fost exprimate de procurorul-șef al Parchetului European în cadrul declarațiilor de presă susținute după o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova.
2 septembrie: Republica Moldova va primi în continuare sprijin în reformarea justiției, avansarea în lupta cu corupția și deoligarhizare, a dat asigurări procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, la întâlnirea cu premierul Dorin Recean. În cadrul discuției au fost abordate evoluțiile în combaterea corupției și modalitățile de amplificare a eforturilor comune în acest sens.
3 septembrie: Prim-miniștrii din Polonia, Luxemburg și Grecia vor vizita, în perioada 4-16 septembrie, Republica Moldova. Direcția comunicare a Guvernului de la Chișinău precizează că premierul Poloniei, Donald Tusk, va ajunge primul în țară, pe 4 septembrie.
3 septembrie: Dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, circa 48% ar susține modificarea Constituției în aceste sens. Alte 37% nu ar susține respectivul deziderat, 9,4% nu știu/nu sunt deciși, 1,7% nu au răspuns, iar 4% nu ar vota sau vor strica buletinul. Datele se conțin în barometrul prezentat de către compania sociologică Date Inteligente, într-o conferință de presă.
3 septembrie: Republica Moldova va beneficia de un suport financiar în valoare de 9,5 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru a-și întări capacitatea de a face față provocărilor de securitate și pentru a sprijini procesul său de integrare în UE. Suportul financiar va fi oferit în cadrul Proiectului „EU4 Moldova Rezilientă – Stat Sigur, Comunități Puternice”, finanțat de Comisia Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Proiectul a fost lansat astăzi în cadrul unui eveniment public.
4 septembrie: Mișcarea Alternativa Națională va susține referendumul de modificare a Constituției din 20 octombrie. Anunțul a fost făcut de liderul formațiunii, Ion Ceban. Potrivit președintelui MAN, formațiunea se va înregistra la CEC în calitate de concurent electoral și va promova acest exercițiu. De asemenea, Ion Ceban a menționat că, deocamdată, formațiunea nu a decis pe cine va susține la alegerile prezidențiale, însă analizează platformele electorale ale tuturor pretendenților la șefia țării.
4 septembrie: Procesul de extindere al Uniunii Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova. Reprezintă o cale de reconciliere și aliniere la valorile fundamentale ale proiectului european: democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Declarația aparține vicepremierului Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, și a fost făcută la Forumul Strategic de la Bled care s-a desfășurat în Slovenia.
4 septembrie: EU4Business este o inițiativă-umbrelă care cuprinde toate activitățile Uniunii Europene de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii în țările membre ale Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova. În 2022, prin intermediul acestei inițiative, UE a finanțat în Moldova 30 de proiecte diverse cu o valoare totală de peste 132 de milioane de euro, de care au beneficiat 6 328 de ÎMM-uri. Împreună, proiectele au creat aproximativ 22 de mii de locuri noi de muncă și au condus la o creștere notabilă de 30% a cifrei de afaceri totale a întreprinderilor mici și mijlocii. Despre contribuția UE la dezvoltarea ÎMM-urilor în Republica Moldova, precum și despre beneficiile înregistrate de antreprenoriat – au discutat participanții la dezbaterea publică „Inițiativa EU4Business, contribuții la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
4 septembrie: Antreprenorii din Republica Moldova primesc sprijin din partea finanțatorilor pentru a-și lansa start-up-uri și pentru a-și dezvolta afacerile. Declarația aparține vicepreședintelui Camerei de Comerț și Industrie, Mihai Bîlba, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Inițiativa EU4Business, contribuții la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova”, organizată de IPN. Potrivit vicepreședintelui Camerei de Comerț și Industrie, numai în cadrul proiectului „EU4Business: Conectarea companiilor” peste 150 de asociații de business și antreprenori din Republica Moldova au beneficiat de fonduri pentru extinderea afacerilor.
4 septembrie: Dorina Baciu este antreprenoare în domeniul producerii cașcavalului artizanal. Împreună cu soțul și-a lansat o afacere, iar acum brânzeturile familiei Baciu se bucură de succes în restaurantele și vinăriile din țară. Femeia spune că pentru a-și face cunoscut produsul, antreprenorii trebuie să participe la târguri și expoziții. Istoria de succes a Dorinei Baciu a fost expusă în cadrul dezbaterii publice: „Inițiativa EU4Business, contribuții la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova”, organizată de IPN.
4 septembrie: Maria Bacioi din satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, și-a transformat pasiunea pentru flori într-un business. Antreprenoarea a deschis în localitate o florărie și o mică afacere de tip cafenea. Grație sprijinului partenerilor externi, start-up-ul a fost extins și cu o parcare de biciclete, ce pot fi închiriate de localnici. Istoria afacerii din Doroțcaia a fost povestită de Maria Bacioi în cadrul dezbaterii publice „Inițiativa EU4Business, contribuții la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova”, organizată de IPN.
4 septembrie: Actualul depozit de deșeuri din municipiul Cahul urmează să fie închis, iar în locul lui va fi construit un depozit nou, precum și o stație de sortare și de compostare. De asemenea, vor fi construite stații de transfer în orașele Cania, Taraclia și Comrat. Toate aceste urmează să fie realizate cu sprijinul unui grant de 4,34 milioane de euro, acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Astăzi, Guvernul a aprobat semnarea acordului în acest sens.
4 septembrie: Mihai Ghimpu, fost președinte al Parlamentului și fost președinte interimar al Republicii Moldova, îi cheamă și pe alți foști președinți să susțină și să promoveze referendumul constituțional din 20 octombrie cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
4 septembrie: Prim-ministrului Republicii Polonia, Donald Tusk a ajuns la Chișinău. Oficialul a fost întâmpinat de către premierul moldovean Dorin Recean, la Guvern. După ce Garda de Onoare a intonat imnurile Poloniei și Republicii Moldova, cei doi premieri au salutat-o și au mers în clădirea Guvernului pentru discuții.
4 septembrie: Republica Moldova are dreptul să spună Europei că extinderea și cooperarea strânsă între țările UE este în interesul întregii Europe, nu doar a Moldovei. Declarația a fost făcută de premierul polonez, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe comune cu omologul său moldovean, Dorin Recean, la Chișinău. Potrivit lui Donald Tusk, Moldova este o țară mica, dar mândră și are toate drepturile să spună Europei că extinderea și cooperarea strânsă între țările UE este în interesul întregii Europe, nu doar a sa. Totodată, potrivit oficialului, Moldova a realizat foarte multe în drumul spre UE, având condiții mult mai proaste decât alte state.
5 septembrie: Republica Polonă va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute de prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, în plenul Parlamentului Republicii Moldova. Prim-ministrul Donald Tusk a accentuat că Republica Polonă va continua să susțină parcursul european al Republicii Moldova. „Veți putea conta întotdeauna pe Polonia, doar dacă veți exprima dorința de a continua acest proces istoric de construire a unei Moldove independente și integrată într-o Europă puternică și unită”, a adăugat el.
5 septembrie: Se simplifică procedura de plasare pe piața din Republica Moldova a produselor cosmetice care sunt deja înregistrate în Uniunea Europeană. Astfel, va fi facilitată circulația liberă a produselor cosmetice pe piața internă și internațională. Guvernul a actualizat Regulamentul sanitar privind produsele cosmetice.
5 septembrie: Un grup de primari își exprimă susținerea pentru parcursul european al Republicii Moldova și îndeamnă cetățenii să dea dovadă de responsabilitate și să se pronunțe la referendumul constituțional din 20 octombrie cu un ferm „Da!”. Potrivit edililor, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova în dezvoltarea localităților are o importanță semnificativă.
5 septembrie: Ministrul afacerilor externe și comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, va întreprinde vineri o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitația vicepremierului Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe.
6 septembrie: Organele specializate ale Republicii Moldova vor avea misiunea, în următoarele luni, să monitorizeze îndeaproape comportamentul preoților Mitropoliei Moldovei în ce privește implicarea lor în viața politică. Rezultatul acestui audit va servi pe viitor argumente pentru inevitabila dispută din societatea moldovenească despre rosturile bisericii naționale și cum activitatea ei trebuie să se raporteze la interesul național. Fără o biserică națională statul Republica Moldova nu poate miza întru totul pe calitatea de stat independent, rămânând o semicolonie în fieful intereselor fostei metropole, care continuă să impună biserica sa în Moldova la est de Prut – precizează Anatol Țăranu într-un Op-Ed.
6 septembrie: EU4Culture este un proiect finanțat de Uniunea Europeană, care a fost lansat în ianuarie 2021, urmând să finalizeze în decembrie 2024. Proiectul sprijină sectorul cultural și creativ al orașelor non-capitale din țările Parteneriatului Estic, inclusiv, din Republica Moldova. EU4Culture își propune să sprijine elaborarea și implementarea strategiilor locale de dezvoltare culturală, să lanseze un sistem de granturi pentru festivaluri locale și regionale, pentru proiecte culturale și proiecte intersectoriale, precum și să susțină organizarea unui program de mobilitate pentru artiști și manageri culturali. Despre EU4Culture și alte programe europene care susțin sectorul cultural al Republicii Moldova – au discutat participanții la dezbaterea publică „Investiții UE în sectorul cultural al Republicii Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
6 septembrie: Ungaria face totul ca extinderea UE să fie cât se poate de rapidă și oferă sprijin ca Moldova să poată adera cât mai rapid la UE, în cadrul președinției sale la Consiliul UE. „Extinderea Uniunii Europene este necesară pentru ca aceasta să fie mai puternică pe viitor”, a declarat ministrul afacerilor externe și comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, într-o conferință de presă comună cu omologul său moldovean, susținută la Chișinău.
6 septembrie: Grație proiectului Satul European, a fondurilor Uniunii Europene și a proiectelor din România are loc modernizarea instituțiilor de cultură din raionul Ialoveni. Declarația aparține șefei Secției Cultură Ialoveni, Diana Josu-Braniște, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Investiții UE în sectorul cultural al Republicii Moldova”, organizată de IPN. Potrivit reprezentantei Consiliului Raional, mai multe localități din Ialoveni au beneficiat de reabilitarea Caselor de Cultură și de îmbunătățirea activității culturale grație proiectelor realizate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
6 septembrie: Grație programului guvernamental Satul European a fost reabilitată Sala Mare a Casei de Cultură din Costești, iar grație proiectelor internaționale a fost extinsă gama de activități destinate tinerilor din localitate. Opinia aparține șefei Centrului Socio-Cultural din Costești, Parascovia Marandici, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Investiții UE în sectorul cultural al Republicii Moldova”, organizată de IPN. Potrivit Parascoviei Marandici, Centrul Socio-Cultural Costești oferă copiilor și adulților un spectru vast de activități educaționale și de recreere.
6 septembrie: Grație proiectului Eu4Culture Municipiul Cahul a beneficiat de fonduri în valoare de 300 de mii de euro. Declarația aparține viceprimarului Municipiului Cahul, Tatiana Romaniuc, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Investiții UE în sectorul cultural al Republicii Moldova”, organizată de IPN. Potrivit viceprimarului, banii europeni au fost investiți în modernizarea infrastructurii culturale din Cahul și la organizarea evenimentelor culturale de anvergură.
7 septembrie: Pe mai multe străzi din capitală, duminică, va fi sistată circulația rutieră. Restricțiile sunt instituite în legătură cu desfășurarea Euro Marathonului 2024. Pe durata evenimentului sportiv, circulația transportului public va fi reorganizată. Astfel, pe 8 septembrie, începând cu ora 01.10 și până la ora 22.00, va fi suspendat traficul rutier pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între străzile Bănulescu-Bodoni și Pușkin. Din Piața Marii Adunări Naționale va fi dat startul evenimentului sportiv.
7 septembrie: În Estonia există o opinie generală că în UE trebuie atrase țările care au trecut prin aceleași experiențe, spune fostul președinte a Estoniei, Toomas Hendrik Ilves. El spune că simte o datorie morală să ajute țările care doresc să fie democratice sau care vor să se salveze de agresiunea imperialistă rusă.
9 septembrie: În Republica Moldova există organizații nonguvernamentale active, care își fac auzită vocea, dar lipsește o structură colectivă care să formuleze și să dezbată o poziție coordonată pe marginea proiectelor pe care Guvernul le are în proces de aprobare. O astfel de structură se vrea Comitetul Economic și Social în Moldova, instituirea căruia a fost propusă la o masă rotundă de mai mulți reprezentanți ai societății civile.
9 septembrie: Letonia îşi reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. În cadrul unei vizite oficiale la Chișinău, luni, ministra letonă a justiției, Inese Lībiņa-Egnere, a declarat că autorităţile fiecărei ţări au datoria de a apăra democraţia, iar Moldova face acest lucru exemplar. Oficiala a încurajat autoritățile din Republica Moldova să își continue drumul cu aceeaşi determinare. În cadrul întâlnirii bilaterale, ministra justiției a Republicii Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, a discutat cu Inese Lībiņa-Egnere despre progresele înregistrate de țară în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, dar şi cooperarea bilaterală în domeniul justiţiei.
10 septembrie: Republica Moldova trebuie să construiască un sistem în care justiția să fie independentă, imparțială și să se bucure de încrederea cetățenilor. Acest lucru este important nu doar pentru Republica Moldova ca țară independentă, dar și pentru Republica Moldova ca și viitor membru al Uniunii Europene. Declarația aparține ambasadorului UE la Chișinău, Janis Mazeiks, și a fost făcută în cadrul Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției, organizat pentru al șaselea an consecutiv de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
10 septembrie: Partidul Acțiune și Solidaritate va depune actele la CEC pentru a se înregistra în calitate de participant la referendumul din 20 octombrie cu opțiunea „Pentru”. Decizia a fost luată unanim la Consiliul Politic Național al PAS, care a avut loc la 9 septembrie, a declarat astăzi într-un briefing de presă președintele PAS, Igor Grosu.
10 septembrie: Comisia Electorală Centrală a aprobat modelul și textul buletinului de vot pentru referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Acesta va fi de culoare violetă, iar întrebarea va fi: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, în dreapta fiind imprimate două opțiuni – „Da” și „Nu”.
10 septembrie: Trei cereri de înregistrare în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie au fost depuse astăzi la Comisia Electorală Centrală. Este vorba despre Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună” și Partidul Acțiune și Solidaritate.
11 septembrie: „Ne dorim ca nepoții noștri să se mândrească că am fost capabili, în 40 de ani, să aducem țara la standardele europene”. Afirmă Sergiu Balica, fondatorul ABS Recycling Moldova, o întreprindere prietenoasă mediului, înființată în 1992, care are grijă să colecteze, să sorteze și recicleze deșeurile din Chișinău și localitățile din apropierea municipiului. Omul de afaceri spune că, după câteva călătorii în Uniunea Europeană, a rămas impresionat de educația, nivelul de trai și, desigur, curățenia de acolo.
11 septembrie: Pentru Ucraina, aderarea la UE este de natură existențială, dar atingerea obiectivului depinde de dinamica războiului. Moldova are resurse limitate, iar calitatea reformelor este compensată de un favoritism geopolitic al UE. Rezultatele alegerilor din Georgia din octombrie vor avea un impact asupra dialogului cu UE și, respectiv, dezghețarea procesului de aderare – precizează Dionis Cenușa într-un Op-Ed.
11 septembrie: Locul Moldovei este în marea familie europeană, iar susținerea Slovaciei este foarte importantă pentru noi, a declarat premierul Dorin Recean în cadrul întrevederii cu omologul său slovac, Robert Fico. La Bratislava, cei doi oficiali au discutat agenda moldo-slovacă, extinderea relațiilor economice și investiționale dintre cele două state, dar și parcursul european al Republicii Moldova.
11 septembrie: La cea de-a cincea ediție a Conferinței Ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova, care va avea loc la Chișinău pe 17 septembrie, vor participa peste 65 de delegații. Acestea vor fi reprezentante de către miniștri, viceminiștri, secretari de stat ai ministerelor de externe din statele partenere, reprezentanți ai corpului diplomatic și organizațiilor internaționale. Detalii despre eveniment a oferit vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, într-un briefing de presă.
12 septembrie: „Atât timp cât eu voi fi ministru și PAS va fi la guvernare, vom avea relații bune cu toate statele care respectă Republica Moldova”. Este reacția ministrului de externe, Mihai Popșoi, după declarațiile controversate ale omologului său maghiar, Péter Szijjártó, făcute la Chișinău, în cadrul vizitei sale oficiale. Mihai Popșoi spune că retorica diplomației maghiare în raport cu Ucraina este bine cunoscută, iar Chișinăul nu este în drept să dea lecții Ungariei.
12 septembrie: Zilnic cetățenii moldoveni sunt bombardați cu tot felul de sperietori, minciuni și exagerări legate de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și de referendumul din 20 octombrie, iar foarte multă lume crede în aceste falsuri. Unul dintre neadevăruri este că, devenind membră a UE, Moldova și-ar pierde suveranitatea și va fi condusă de străini. O altă sperietoare este că acest referendum și aderarea la UE ar avea vreo treabă cu militarizarea și pierderea neutralității țării. O spun reprezentanții inițiativei civice „Cetățeni pentru Europa”, fondată de mai multe personalități din diverse domenii pentru a desfășura activități de informare în toată țara.
13 septembrie: Prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Luc Frieden, susține că, în calitate de stat fondator al Uniunii Europene, Luxemburgul își dorește să fie alături de Republica Moldova în calea sa de aderare la marea familie europeană a democrațiilor. În cadrul întrevederii sale cu premierul moldovean, Dorin Recean, oficialul a declarat că Europa de vest nu poate trăi în pace și prosperitate dacă în partea de est a Europei este instabilitate și dacă diferențele sociale sunt mari. Cei doi prim-miniștri au semnat la Chișinău o Declarație comună în sprijinul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
13 septembrie: Fostul președinte al țării, Nicolae Timofti, susține că a fost și este un pro-european convins, iar Republica Moldova nu are un alt parcurs mai benefic pentru popor și pentru țară decât aderarea la Uniunea Europeană. În opinia sa, actuala președintă procedează corect că se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană.
14 septembrie: Reprezentanți ai guvernelor și organizațiilor internaționale se vor reuni săptămâna viitoare la Chișinău în cadrul celei de-a cincea ediții a Platformei de Suport pentru Moldova, transformată în Platforma de Parteneriat pentru Moldova. La eveniment sunt așteptate peste 55 de delegații internaționale. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, sunt prieteni ai țării, care-și doresc o Moldovă europeană, modernă și sigură.
16 septembrie: Republica Moldova, având un partener puternic precum este Uniunea Europeană, poate avansa rapid și în siguranță în calea sa europeană, ceea ce ar ajuta enorm ca cetățenii să scape de sărăcie și griji. Declarația îi aparține lui Alexandru Guțu, directorul general al Centrul de Diagnostic German, o companie cu capital străin care prestează servicii medicale de înaltă performanță. Clinica, care pune la dispoziția oamenilor cele mai noi și avansate servicii medicale, este gata să pună umărul pentru ca Republica Moldova să se dezvolte.
16 septembrie: Lituania va continua să fie aproape de Moldova în parcursul său european, a declarat ministrul lituanian al afacerilor externe, Gabrielius Landsbergis, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, alături de omologul său moldovean, Mihai Popșoi. Oficialul lituanian a adăugat că deschiderea negocierilor de aderare marchează nu doar o pagină nouă pentru Moldova, dar și pentru întreaga Europă.
16 septembrie: Cele peste 65 de delegații participante la Platforma de Parteneriat pentru Moldova vor sosi marți dimineață la Palatul Republicii începând cu ora 07.30. În debutul evenimentului vor avea loc semnări de memorandumuri de înțelegere și pachete financiare cu diverse organizații. „Platforma este sub patronajul premierului Dorin Recean, care va saluta publicul și va transmite mesajele de inaugurare a evenimentului. După care, președinta Maia Sandu va trasa obiectivele generale, adică prioritățile de țară în cadrul discursului său programatic”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, în cadrul emisiunii „Paralela 47” de la Radio Moldova.
17 septembrie: La Chișinău a început cea de-a cincea ediție a Conferinței Ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, inițiată de România, Germania și Franța. Reprezentanții celor peste 65 de delegații au sosit la Palatul Republicii și au în componență miniștri, viceminiștri, secretari de stat ai ministerelor de externe din statele partenere, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai organizațiilor internaționale.
17 septembrie: Republica Moldova nu este singură, iar reuniunea de astăzi este o dovadă în acest sens. Declarația aparține ministrei afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, și a fost făcută la sosirea la cea de-a cincea ediție a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, care se desfășoară astăzi la Chișinău. Oficiala a menționat că România a fost și va fi mereu alături de Republica Moldova.
17 septembrie: Vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, susține că importanța Platformei de Sprijin pentru Moldova s-a extins pe măsură ce Republica Moldova a continuat calea sa spre integrarea europeană. Această platformă a fost restructurată în Platforma de Parteneriat pentru Moldova pentru a reflecta esența aderării la UE ca cel mai important obiectiv strategic al țării. „Sprijinul mobilizat prin intermediul acestei platforme este crucial în completarea asistenței direcționate pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul la cea de-a cincea ediție a Conferinței Ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, desfășurată astăzi la Chișinău.
17 septembrie: În cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova, au fost semnate nouă acorduri de finanțare, care vor sprijini investițiile în infrastructură și tranziția la economia verde și durabilă. Guvernul de la Chișinău precizează că este vorba despre un sprijin semnificativ pentru accelerarea modernizării țării, stimularea creșterii economice durabile, îmbunătățirea condițiilor de trai și adaptarea la schimbările climatice.
17 septembrie: Danemarca va acorda Moldovei un nou suport financiar de peste 9 milioane de euro. Anunțul aparține subsecretarului ministerului danez de externe Ole Thonke, care participă la Chișinău la Conferința Ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova.
17 septembrie: Imagini de istorie cu delegații Platformei de Parteneriat pentru Moldova. Galerie foto
17 septembrie: „Suntem aici pentru a susține libertatea Moldovei și libertatea Ucrainei”, a declarat ministra germană a afacerilor externe, Annalena Baerbock, în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova, care s-a întrunit astăzi la Chișinău. Oficiala a reiterat angajamentul Germaniei de a oferi sprijin pentru Republica Moldova în parcursul său european.
17 septembrie: Platforma Parteneriat pentru Moldova, Chișinău, 17.09.24. Galerie foto
17 septembrie: Franța va continua să susțină Republica Moldova, inclusiv în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană, pe calea prosperității. Este vorba despre o misiune exigentă, însă Moldova poate miza pe sprijinul partenerilor săi. Declarația aparține ministrului afacerilor externe al Franței, Stéphane Séjourné, și a fost făcută astăzi, la Chișinău, în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova.
17 septembrie: Ministra afacerilor externe a României, Luminița Odobescu, spune că Republica Moldova a inițiat un program de reforme ambițioase și a început o călătorie istorică spre integrarea europeană. Și aceste eforturi trebuie continuate, iar statele partenere trebuie să ajute Guvernul de la Chișinău, pentru că aceasta ar însemna succesul tuturor. O Republică Moldova stabilă și democrată va asigura stabilitatea în întreaga regiune. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, care se desfășoară astăzi la Chișinău.
17 septembrie: Platforma de Sprijin a fost creată în 2022 cu obiectivul de a susține atât financiar, cât și sectorial Republica Moldova, grav afectată de consecințele războiului dus de Rusia în Ucraina. În acest format, prin cele patru conferințe ministeriale, precum și prin activitatea grupurilor de lucru, s-a reușit mobilizarea unor resurse importante pentru susținerea Republicii Moldova. Astfel, țara a devenit mai puternică, mai rezistentă, anume grație efortului generos de sprijin din partea prietenilor și partenerilor săi. Astăzi la Chișinău a fost marcată trecerea în formatul Platforma de Parteneriat pentru Moldova, fapt care reprezintă un succes. Declarațiile au fost făcute la conferința de presă, susținută după cea de-a cincea ediție a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, inițiată de România, Germania și Franța.
17 septembrie: Programul „Orizont Europa” este Programul Cadru pentru Cercetare și Inovare a Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 si reprezintă continuarea programului „Orizont 2020”. Fiind primul stat asociat acestui program din Parteneriatul Estic, Republica Moldova a înregistrat deja rezultate importante, beneficiind de 4,7 mln de euro în anul 2020. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la cel deal 9-lea Program Cadru de Cercetare si Inovare „Orizont Europa” în data de 27 octombrie 2021. Despre programul „Orizont Europa”, despre integrarea cercetării din Republica Moldova în spațiul european, despre beneficiile și beneficiarii acestei integrări au discutat participanții la dezbaterea publică „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN.
17 septembrie: Programul Orizont Europa este unul foarte complex și presupune identificarea soluțiilor pentru toate aspectele vieții. Declarația aparține directoarei Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, Aurelia Hanganu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN. Potrivit Aureliei Hanganu, cercetătorii din Republica Moldova reușesc să câștige proiecte internaționale și să identifice soluții pentru problemele stringente cu care se confruntă societatea.
17 septembrie: Republica Moldova a obținut în cadrul programului Orizont Europa 5,38 milioane de euro. Suma este mai mare decât cotizația de participare pe care o achită Republica Moldova în cadrul acestui program. Declarația aparține șefului Oficiului Național Orizont Europa, Vitalie Moraru, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN. Potrivit lui Vitalie Moraru, programul Orizont Europa are beneficii tangibile asupra cetățenilor Republicii Moldova, banii câștigați materializându-se în taxe, impozite care ajung în bugetul statului, dar și prin investiții în capacități.
17 septembrie: Apartenența Republicii Moldova la programul Orizont Europa are beneficii concrete asupra bugetului de stat, respectiv, asupra bugetarilor. Declarația aparține prorectorului ASEM, Victoria Cociug, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Integrarea europeană a cercetării din Republica Moldova”, organizată de IPN. Potrivit prorectorului ASEM, din fondurile Comisiei Europene sunt achitate salariile cercetătorilor, o parte din sumă ajungând, prin taxe și impozite, în bugetul de stat.
18 septembrie: Reprezentanții Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova se declară fermi în sprijinul lor „neclintit pentru viitorul democratic, prosper și european al Republicii Moldova”, și reafirmă angajamentul lor de a susține agenda de reforme și integrare europeană a țării noastre. Acest lucru este menționat în declarația comună a miniștrilor afacerilor externe ai Franței, Germaniei, României și Republicii Moldova, co-președinți ai celei de-a cincea Conferințe Ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova, care a avut loc marți la Chișinău.
18 septembrie: Miniștrii de externe ai țărilor din Triunghiul de la Weimar – Franța, Germania și Polonia – au adoptat o declarație comună, în care statele semnatare își exprimă sprijinul ferm și continuu pentru Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost emis în contextul Conferinței ministeriale a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova.
18 septembrie: Fostul vicepremier Nicu Popescu, ex-ministru al afacerilor externe și integrării europene, susține că, pe măsură ce referendumul din 20 octombrie se apropie, apar voci care spun că „nu e momentul potrivit”. Pentru ei, fostul ministru are o întrebare, și anume: Când va fi momentul potrivit? Potrivit lui, Moldova a ratat deja prea multe șanse și oportunități și nu-și mai poate permite să repete greșelile trecutului, mai ales acum, când are deschiderea internațională și lideri care pun pe primul loc interesele ei.
19 septembrie: Pe 17 septembrie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat echipa de comisari cu care intenționează să lucreze în noul său mandat, câștigat în urma alegerilor europarlamentare din iunie. Responsabilă de extinderea Uniunii Europene ar urma să fie, în cazul aprobării, Marta Kos, o diplomată slovenă de stânga care susține Ucraina, dar a făcut declarații conciliante față de Rusia.
19 septembrie: Membrii Organizației teritoriale Orhei a Asociației Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne își declară susținerea pentru referendumul constituțional republican din 20 octombrie. Veteranii spun că integrarea europeană este nu o alegere politică, ci o necesitate vitală pentru asigurarea continuității statului Republica Moldova, a identității și independenței. Potrivit lor, Europa înseamnă nu doar o piață comună sau un loc în care legile sunt mai bune, ci înseamnă apartenență la o comunitate de valori care asigură protecție împotriva instabilităților. Europa înseamnă mai mult decât reguli și standarde, este locul unde demnitatea umană este respectată, iar statul lucrează pentru cetățean.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, realizat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.
