RETROSPECTIVA lunii AUGUST. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”.
5 august: Peste 39 de mii de vouchere au fost valorificate pentru înlocuirea becurilor și a electrocasnicelor vechi pe altele noi, eficiente din punct de vedere energetic, prin Programul „Rabla pentru electrocasnice”. Proiectul pilot, cu un buget de 5,34 milioane de euro, a fost posibil datorită finanțării oferite de Uniunea Europeană, prin intermediul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de PNUD.
6 august: Narațiunile geopolitice folosite de guvernele Georgiei, Moldovei și Armeniei denotă gradul sporit de influență a proceselor exogene asupra dinamicii politicii interne. În consecință, răspunderea pentru eșecurile în actul de guvernare este diminuată sau chiar anulată. Astfel, procesele democratice sunt alterate în detrimentul transparenței, meritocrației și statului de drept sub presiunea narațiunilor despre un ipotetic război și mâna reală a Rusiei (Moldova și Armenia) sau cea, mai degrabă imaginară, a Occidentului (Georgia) – precizează într-un Op-Ed Dionis Cenușa.
7 august: 219 gospodării casnice vulnerabile din punct de vedere energetic, dintre care 74 case de copii de tip familial, au beneficiat de măsuri de eficientizare energetică a imobilelor în cadrul inițiativei-pilot „Casa verde”, desfășurată cu susținerea financiară a Uniunii Europene și implementată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
8 august: Într-o postare pe Facebook, Delegația Uniunii Europene în Moldova a declarat că „propaganda rusă devine din ce în ce mai puternică pe măsură ce se apropie referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Uniunea Europeană le-a solicitat cetățenilor moldoveni „să verifice fiabilitatea surselor de informații și să se ferească de falsuri” înaintea referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Ca urmare a referendumului, la Constituția Republicii Moldova urmează să fie adăugată o secțiune privind integrarea europeană.
8 august: Inițiativa civică „Cetățeni pentru Europa” lansează campania „Produs în Moldova. Produs în Europa”. Potrivit inițiatorilor, campania subliniază aspirațiile Moldovei de a se integra mai puternic în structurile și piața europeană. Acesta transmite că produsele moldovenești îndeplinesc standardele de calitate și inovație ale UE, ceea ce le conferă un statut competitiv pe piața internațională.
9 august: Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei au semnat condițiile tehnice pentru schimbul de date, finalizând operaționalizarea realizărilor în cadrul unui proiect de gestionare integrată a frontierelor finanțat de Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc la punctul comun de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe. Începând cu 2020, proiectul „UE pentru securitatea frontierelor”, implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, a consolidat controlul comun și schimbul de informații privind persoanele, vehiculele și mărfurile care traversează frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. În trei puncte rutiere de trecere a frontierei au fost instalate un mecanism de monitorizare video și un sistem automat de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare, care permit schimbul de informații vamale în timp real.
13 august: Trei mașini vor fi distribuite Agenției Teritoriale de Asistență Socială Nord pentru a extinde echipele mobile din nordul țării. Autovehiculele, în valoare de 1,15 milioane de lei, au fost procurate în cadrul proiectului „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.
14 august: Uniunea Europeană oferă granturi pentru jurnalismul de investigație transfrontalier pe teme locale. Programul respectiv a lansat un concurs pentru echipe de jurnaliști profesioniști de investigație și/sau instituții de știri. Programul de granturi este deschis echipelor de jurnaliști de investigație și/sau mass-media locală din cel puțin două țări europene diferite care au subiecte locale interesante pentru investigații transfrontaliere. De exemplu: jurnaliștii și/sau instituțiile de știri din diferite orașe comparabile examinează modul în care orașele lor fac față, de exemplu, problemelor legate de locuințe, deșeuri, turism, mobilitate etc.
14 august: „Moldova a stabilit un record la exporturile de caise în acest sezon, exportând 12.000 de tone față de 4.000 de tone în sezonul precedent. Peste 10.000 de tone. dintre aceste caise au ajuns pe piața europeană, inclusiv în destinații precum Polonia, Croația, Țările de Jos, Germania și Slovenia și alte țări”, îl citează Freshplaza, o platformă internațională de informații agricole, pe Stefan Pîslaru, director de vânzări la Staragro Group SRL, care apreciază că sezonul a fost favorabil pentru exportul de caise moldovenești.
15 august: Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, va efectua o vizită de lucru în Republica Moldova pe 21 august, la invitația președintei Maia Sandu. „Această vizită subliniază relațiile bilaterale puternice dintre cele două țări, Germania fiind unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova în procesul de modernizare și aderare a țării noastre la Uniunea Europeană”, precizează administrația prezidențială de la Chișinău.
15 august: Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa nu va participa la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, dar va promova referendumul constituțional de aderare la UE. Președinta ALDE, Arina Spătaru, a declarat într-un briefing de presă că formațiunea nu-și înaintează candidatura la prezidențiale pentru că oamenii au nevoie de unitate, dezbateri autentice și pentru că dorește ca peste 20 de ani Moldova să se regăsească în familia europeană.
15 august: Estonia va procura pentru Republica Moldova un lot de vehicule blindate în valoare de 46 de milioane de euro, în cadrul Instrumentului European pentru Pace. Cu precizări în acest sens vine Ministerul Apărării în contextul în care în spațiul public au apărut informații că Estonia urmează să achiziționeze vehicule blindate și echipament militar în valoare de 120 de milioane de euro.
16 august: Aderarea Republicii Moldova la UE cu siguranță va aduce la amplificarea considerabilă a rezilienței militare a statului moldovenesc, chiar dacă garantarea sigură a securității militare poate fi realizată doar prin aderarea la NATO. Însă, în condițiile când adepții aderării la NATO sunt în minoritate în societatea moldovenească, sprijinul UE este esențial pentru Republica Moldova care se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește reziliența sa militară. Printre acestea se numără resursele limitate, influența externă (în special din partea Rusiei) și necesitatea de a menține un echilibru delicat în politica externă. Toți acești factori prevăd o colaborare continuă cu UE, care oferă Republicii Moldova oportunități importante de a-și consolida securitatea națională și de a dezvolta o forță militară capabilă să facă față provocărilor regionale – menționează într-un Op-Ed Anatol Țăranu.
16 august: Alergători profesioniști și amatori, precum și persoane cu nevoi speciale au posibilitatea să participe gratuit la Euro Marathon 2024. Evenimentul sportiv va fi organizat pe 8 septembrie pentru a uni toate vârstele și naționalitățile, construind o societate europeană prosperă. Startul competiției va fi dat în Piața Marii Adunări Naționale, unde va fi și punctul final.
16 august: Programele de învățământ dual oferă tinerilor competențele esențiale pentru a se integra mai eficient pe piața muncii. Întreprinderile care dezvoltă și investesc în învățământul profesional tehnic dual sunt, de asemenea, în câștig. Promovând învățământul dual ca formă alternativă de formare a specialiștilor calificați, ele, întreprinderile, nu fac decât să-și asigure forța de muncă de care au nevoie. Despre beneficiile pe care le-a generat un program de factură europeană, program care în perioada septembrie 2023-august 2024 a susținut 22 de unități economice din Republica Moldova în implementarea programelor de învățământ dual, au discutat invitații dezbaterii publice „Suport european pentru industria Republicii Moldova: beneficii pentru angajatori și angajați”, organizată de Agenția de presă IPN.
16 august: Învățământul dual a căpătat amploare în Republica Moldova, iar întreprinderile apelează tot mai des la această modalitate de formare profesională a tinerilor. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Suport european pentru industria Republicii Moldova: beneficii pentru angajatori și angajați”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei Ministerului Educației, tinerii nu pot fi obligați la absolvire să activeze în cadrul companiei, iar acest lucru poate fi obținut doar prin motivarea lor.
16 august: Tinerii care aleg opțiunea învățământului dual în cadrul fabricii de confecții „Ionel” beneficiază de salariu și de un spațiu de trai în căminul întreprinderii. Anunțul a fost făcut de șefa secției resurse umane a fabricii „Ionel”, Aliona Colesnic, în cadrul dezbaterii „Suport european pentru industria Republicii Moldova: beneficii pentru angajatori și angajați”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei fabricii „Ionel” încadrarea tinerilor în câmpul muncii, prin intermediul programului de studii duale, este o sursă importantă de completare a funcțiilor vacante.
16 august: Statul compensează parțial cheltuielile pentru formarea profesională a tinerilor din învățământul dual. Declarația aparține președintelui Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Suport european pentru industria Republicii Moldova: beneficii pentru angajatori și angajați”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Sergiu Harea, în acest an, din bugetul de stat a fost alocată suma de 10 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor companiilor care implementează învățământul dual. Uniunea Europeană implementează în Republica Moldova un program de sprijin pentru unitățile economice care implementează programe de învățământ dual, în perioada septembrie 2023- august 2024.
17 august: În preajma deschiderii negocierilor de aderare la UE, Moldova apare în statisticile privind munca la negru cu cifre deloc bune. Euronews scrie că, potrivit datelor Asociației Europene de Liber Schimb, rata de ocupare informală în Republica Moldova se ridică la 52%. De altfel, angajarea informală, cunoscută sub numele de muncă fără contract, protecție legală sau securitate socială, rămâne răspândită în întreaga lume. Conform estimărilor din 2023 ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), pe plan global, 58% din forța de muncă este angajată la negru. După excluderea lucrătorilor din agricultură, cifra scade la 50%.
17 august: Elevi din 140 de localități din Moldova au avut posibilitatea să viziteze mai multe obiective turistice din capitală grație programului educațional „Excursia europeană”. Peste 2500 de copii, cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani, au participat la programul implementat de Guvern sub egida prim-ministrului Dorin Recean, în perioada 1 iulie-16 august.
19 august: Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea declanșa un proces amplu de modernizare și dezvoltare, având un impact direct și pozitiv asupra comunităților locale și al cetățenilor. Dezvoltarea infrastructurii locale ar contribui la creșterea conectivității și la stimularea investițiilor, consolidarea administrației publice locale ar îmbunătăți guvernanța și eficiența serviciilor publice, iar îmbunătățirea serviciilor publice ar spori calitatea vieții pentru toți cetățenii. Aceste transformări ar avea un efect multiplicator, contribuind la integrarea mai profundă a Moldovei în Europa și la consolidarea democrației și prosperității în toate localitățile țării și pentru fiecare cetățean – precizează într-un Op-Ed Laurențiu Pleșca.
19 august: Republica Moldova și Regatul Spaniei au finalizat procedurile interne necesare pentru punerea în aplicare a Acordului privind recunoașterea reciprocă și conversiunea permiselor naționale de conducere. Documentul urmează să intre în vigoare începând cu data de 29 septembrie 2024. Potrivit MAE, acesta este primul acord cu un stat membru al Uniunii Europene ce prevede verificări ale autenticității actelor prin schimb de date digitale în regim real, direct între organele competente moldovenești și cele spaniole. Astfel, se simplifica procedurile administrative, se reduc costurile și timpul de executare.
19 august: Serviciile teritoriale de asistență socială și de angajare în câmpul muncii din raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești vor putea oferi o mobilitate mai mare serviciilor prestate. Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare, le-a dotat cu șapte mașini care vor fi folosite de către echipele mobile pentru a ajunge mai aproape de cetățeni.
20 august: Sindicatele și patronatele propun ca, începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe țară să fie în mărime de 6 mii de lei. Astfel, menționează cele două confederații, va fi asigurată o creștere constantă și echilibrată a salariului minim în următorii ani. Propunerea cu privire la mărimea salariului minim a fost discutată la ședința Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. De asemenea, această propunere a fost prezentată prim-ministrului Dorin Recean într-un demers comun al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova și al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. În demersul celor două confederații se mai menționează că în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la UE pentru anii 2024-2027, este prevăzută transpunerea, până în septembrie 2025, a Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în UE, care este un standard european important ce prevede mecanismul de stabilire a salariului minim pentru toate țările membre ale UE.
20 august: Uniunea Europeană a fost de multă vreme un far de stabilitate, prosperitate și cooperare în Europa, oferind statelor sale membre și țărilor vecine oportunități de neegalat de creștere și dezvoltare. Moldova, o țară mică, dar semnificativă din punct de vedere strategic, a beneficiat din ce în ce mai mult de pe urma relației sale cu UE, în special în fața provocărilor tot mai mari. Pe măsură ce UE continuă să-și extindă influența, a oferit Moldovei un sprijin crucial – atât economic, cât și strategic – ajutând țara să traverseze vremuri tulburi și punând bazele integrării sale viitoare în comunitatea europeană. În timp ce Moldova se pregătește pentru un referendum privind integrarea europeană, este crucial să se abordeze dezinformarea răspândită de grupurile eurofobe cu privire la funcționarea UE și beneficiile aderării. În acest moment critic, este important să înțelegem ce este Uniunea Europeană prin realizările sale și ce a oferit Moldovei până acum – menționează Dorin Baltag într-un Op-ed.
20 august: Președinta Maia Sandu spune că decizia de a iniția referendumul vine tocmai din convingerea că poporul trebuie să-și decidă soarta. „Nu îi lăsați pe alții să decidă pentru voi. Nu lăsați vecinul să hotărască pentru voi. Veniți la vot pe 20 octombrie și indiferent de opțiune, spuneți liber și sincer, singuri cu propria conștiință în cabina de vot, pe ce drum vreți să meargă Moldova”, îndeamnă șefa statului într-un mesaj video publicat.
20 august: Peste 70% dintre blocurile locative din Republica Moldova au un nivel scăzut de eficiență energetică, iar populația plătește în facturi pierderile de energie. În aceste condiții, se cere a fi schimbată paradigma, să se treacă de la acordarea de compensații pentru energie la reducerea consumului prin eficientizarea energetică a locuințelor. Calculele arată că implementarea măsurilor de eficiență energetică în clădirile de locuit pot genera economii de aproximativ 45% a energiei consumate. Îmbunătățirea performanței energetice este urmărită și de Programul de Finanțare al Fondului pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial. Despre beneficiile acestuia, dar și despre sprijinul oferit de Uniunea Europeană la aplicarea măsurilor de eficiență energetică au discutat participanții la dezbaterea publică „Aplicarea măsurilor de eficiență energetică cu suport european. Beneficii pentru sectorul rezidențial”, organizată de Agenția de presă IPN.
20 august: Natalia Roșca, locuitoarea orașului Chișinău în blocul căreia au fost aplicate măsuri de eficiență energetică, a menționat că acum locatarii plătesc doar pentru consumul real și nu pentru metru pătrat al locuinței, cum era practica înainte de eficientizare. Potrivit ei, procesul a fost unul suficient de dificil, în schimb a adus multiple beneficii. „A fost un exercițiu destul de complicat, început în iarna 2022, când am făcut adunarea generală pentru a acumula voturile necesare pentru implementarea noului sistem, a comunicat Natalia Roșca în cadrul dezbaterii publice, organizate de IPN.
20 august: Uniunea Europeană are un rol foarte activ în ceea ce privește dezvoltarea Programului național dedicat eficientizării consumului de energie în sectorul rezidențial și nu doar. Moldova beneficiază de asistență tehnică prin diverse proiecte finanțate de UE, cum ar fi Programul „ Casa Verde”, care a fost pilotat pe casele individuale. O spune Ion Muntean, directorul Centrului Național de Energie Durabilă, la dezbaterea publică „Aplicarea măsurilor de eficiență energetică cu suport european. Beneficii pentru sectorul rezidențial”, organizată de IPN.
20 august: În drumul către integrarea în UE, Moldova transpune mai multe directive europene în legislație, inclusiv Directiva privind performanța energetică a clădirilor, iar Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică al Universității Tehnice, susține că Moldova este destul de avansată în implementarea acestei directive. Declarații în acest sens au fost făcute la dezbaterea publică „Aplicarea măsurilor de eficiență energetică cu suport european. Beneficii pentru sectorul rezidențial”, organizată de IPN.
20 august: Jules Bigot, Tânăr Ambasador European a mers de la Chișinău la Bruxelles pe bicicletă, relatează IPN cu referință la EU Neighebours East. Inițiativa Tinerii Ambasadori Europeni ( YEA ) reunește tineri implicați social din cele șase țări partenere estice, Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru a stimula dialogul și a crește gradul de conștientizare cu privire la UE și cooperarea acesteia cu țările partenere estice.
20 august: Moldova și Suedia au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, care va consolida dialogul dintre instituții, inclusiv la capitolul instruire și expertiză. Documentul a fost semnat în cadrul întrevederii ministrului apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, cu ministrului apărării al Regatului Suediei, Pål Jonson, și ministrului suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, aflați în vizită oficială la Chișinău.
21 august: Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, urmează să sosească astăzi în Republica Moldova. În legătură cu vizita de lucru a oficialului german, în capitală va fi restricționat temporar traficul pe anumite străzi. Olaf Scholz a vizitat Republica Moldova anul trecut pe 1 iunie, când a participat, alături de alți lideri europeni, la Summitul Comunității Politice Europene.
21 august: Trebuie să conștientizăm că am beneficiat enorm de pe urma asocierii cu statele membre UE, am simțit-o pe propria piele cum e să fii european, când am văzut cum se trăiește în orașele europene, când am studiat la universitățile lor, când ne-am bucurat de privilegiile și valorile europene. Dacă Republica Moldova nu ar adera la Uniunea Europeană, cetățenii ar putea pierde o serie de oportunități și beneficii care ar putea influența negativ calitatea vieții și perspectivele de dezvoltare ale țării – menționează Laurențiu Pleșca într-un Op-Ed.
21 august: Poliția din Republica Moldova va colabora cu poliția din Italia în scopul fortificării securității statului și asigurării ordinii și securității publice pe teritoriile ambelor state. Guvernul a aprobat inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului cu executivul Italiei cu privire la cooperarea în materie de securitate.
21 august: Bărbații din Republica Moldova lucrează în medie 40,8 ore pe săptămână, femeile fiind ocupate 38,5 ore săptămânal, potrivit Biroului Național de Statistică. Cu acești indici Republica Moldova se alătură țărilor din Balcani și Europa de Est. Datele statistice mai arată că, în funcție de statutul profesional, cel mai mult lucrează patronii, în cazul lor media săptămânală este de 41,2 ore. Urmează angajații, cu 40,2 ore, și lucrătorii pe cont propriu, cu 38,5 ore. Cel mai mic număr de ore le revine lucrătorilor familiali neremunerați – 35,1 ore.
21 august: Cancelarul Olaf Scholz, aflat în vizită la Chișinău, a declarat că Germania este alături ferm de Republica Moldova și va sprijini Republica Moldova din răsputeri. Doresc să transmit un semnal în ceea ce privește bunele legături dintre țările noastre și să exprim dorința noastră de a sprijini Moldova pe calea sa europeană. Relațiile noastre sunt strânse, sunt bazate pe încredere”, a declarat oficialul german la conferința de presă, susținută alături de președinta Maia Sandu.
21 august: Facilitarea creșterii socio-economice locale și îmbunătățirea standardelor de viață ale cetățenilor din două regiuni cheie: municipiile Ungheni, Cahul și localitățile învecinate. Sunt două obiective majore promovate de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, program care a început în 2019. Cu ce rezultate se finalizează el, în ce măsură s-a eficientizat guvernarea locală, dacă a sporit calitatea serviciilor publice și a infrastructurii au discutat invitații dezbaterii publice „Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (Cahul și Ungheni), finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF”, organizată de IPN.
21 august: Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” a avut un impact puternic asupra dezvoltării municipiului Cahul și a localităților învecinate. Declarația aparține primarului satului Colibași, Ion Dolganiuc, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (Cahul și Ungheni), finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF”, organizată de IPN. Potrivit edilului, grație sprijinului financiar oferit prin intermediul acestui program, în satul Colibași a fost modernizată piața, fapt ce oferit localnicilor condiții prielnice de comercializare a produselor și locuri de muncă acasă.
21 august: Programul „EU4 Moldova: Regiuni-cheie” este unul dintre cele mai eficiente programe de care a beneficiat Republica Moldova. Declarația aparține primarului municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (Cahul și Ungheni), finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF”, organizată de IPN. Potrivit edilului, grație sprijinului financiar acordat în cadrul programului, municipiul Cahul a beneficiat de proiecte consistente de modernizare a infrastructurii, iar antreprenorii din sudul țării au accesat fonduri pentru dezvoltarea afacerilor.
22 august: Platforma de Sprijin pentru Moldova, care devine Platforma de Parteneriat pentru Moldova, urmează să se întrunească pe data de 17 septembrie. Despre aceasta a anunțat președinta Maia Sandu la conferința susținută alături de cancelarul german Olaf Scholz, care a efectuat miercuri o vizită de lucru la Chișinău. „Germania, alături de Franța și România, este co-fondatoarea Platformei de Sprijin pentru Moldova, o inițiativă care a contribuit semnificativ la consolidarea capacității noastre de a face față provocărilor din ultimii 3 ani. Această platformă, care acum devine Platforma de Parteneriat pentru Moldova, se va întruni pe 17 septembrie”, a notat șefa statului.
Această retrospectivă este realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, realizat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.
