Din data de 9 octombrie, Consiliul municipal Chișinău are un nou consilier, după demisia lui Oleg Onișcenco. Mandatul declarat vacant a fost atribuit candidatului supleant de pe lista PSRM, Valeri Botea. În februarie anul curent, Partidul Socialiștilor a decis să-l excludă din fracțiune pe Oleg Onişcenco – „pentru multiple încălcări ale deciziilor fracțiunii și partidului”. Onişcenco și-a continuat activitatea în CMC în calitate de consilier neafiliat, până în septembrie.
Marți, 10 octombrie, Teo Cârnaț a renunțat la mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. CSM i-a acceptat cererea de încetare a mandatului, decizia fiind remisă spre informare Parlamentului. Teo Cârnaț a menționat că renunță la mandatul de membru al CSM în legătură cu faptul că a picat testul la poligraf pentru funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Pe 10 octombrie, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Potrivit Regulamentului, publicarea hotărârilor judecătorești poate fi limitată în interesul moralității, al ordinii publice, al securității naționale sau cu scopul protecției vieții private a părților la proces. În hotărârile judecătorești publicate numele părților la proces nu va fi anonimizat, cu unele excepții. Cât a durat ședința, jurnaliști și activiști civici au protestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii, cerând să nu fie anonimizate numele care figurează în deciziile judecătorești publicate, așa cum se propunea inițial în proiect. Potrivit manifestanților, anonimizarea numelui, prenumelui și altor date ale justițiabililor îngrădește accesul la hotărârile publicate.
Uniunea Europeană a anunțat pe 10 octombrie că nu va mai transfera fonduri pentru bugetul de stat al Republicii Moldova pentru a susține reformele în sectorul justiției. Delegația UE la Chișinău a menționat într-un comunicat de presă că UE a urmărit cu atenție procesul de implementare a reformelor și a notat că autoritățile din Republica Moldova au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției în anii 2014 și 2015 și nu au îndeplinit condițiile UE pentru a primi un ultim transfer financiar în cadrul programului de reforme al sectorul justiției, în valoare de 28 de milioane de euro. Această sumă nu va fi transferată în bugetul de stat al Republicii Moldova, ci va rămâne la UE.
Pe 10 octombrie președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a întreprins o vizită de lucru la Soci, Federația Rusă, unde a participat la ședința Consiliului șefilor de state al CSI și a Consiliului Economic Suprem Eurasiatic. În cadrul vizitei a avut loc și o întrevedere cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și alți oficiali de rang înalt.
Miercuri, 11 octombrie, Guvernul a suspendat-o pe Maria Cărăuș din funcția de viceministru al finanțelor, la solicitarea Procuraturii Generale. Maria Cărăuș a fost reținută în data de 6 octombrie, fiind bănuită de abuz în serviciu exprimat prin șantajarea administrației Spitalului Clinic Republican. Ea ar fi cerut o recompensă pentru alocarea finanțării de 15 milioane de lei prevăzută pentru instituție. Maria Cărăuș pledează nevinovat. Ea activează în calitate de viceministru al finanțelor din 2010. Până atunci a fost șef de direcție la același minister.
Tot pe 11 octombrie, Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Buiucani, a prelungit cu încă 30 de zile mandatul de arest la domiciliu pe numele primarului general al capitalei Dorin Chirtoacă, suspendat din funcție. Totodată, instanţa a respins cererea avocaţilor de a suspenda examinarea dosarului până după referendumul de revocare din 19 noiembrie și eliberarea edilului pentru a putea să se pregătească de plebiscit. Dorin Chirtoacă a fost reținut pe 25 mai în dosarul parcărilor cu plată. Peste două zile a fost plasat în arest la domiciliu, unde se află și în prezent. Edilul este învinuit de corupere pasivă, acceptarea și primirea, prin mijlocitor, a bunurilor ce nu i se cuvin pentru a îndeplini și a grăbi îndeplinirea unei acțiuni.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a deschis un dosar penal pe faptele expuse de către lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, în denunțul depus împotriva liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Joi, 12 octombrie, politicienii i-a fost comunicată calitatea de martor în dosar. După discuția de aproape 20 de minute cu procurorul pe caz, Maia Sandu a declarat jurnaliștilor că i-au fost aduse la cunoștință prevederile Codului Penal despre răspunderea penală la care va fi trasă în cazul unui denunț fals. Maia Sandu consideră această acțiune a Procuraturii ca fiind o intenție de intimidare, în condițiile în care anterior, în ceea ce privește denunțul depus împotriva președintelui Igor Dodon, a primit un răspuns formal prin poştă.
Pe 12 octombrie, fracțiunea Partidul Liberal Democrat din Moldova a anunțat că are susținerea deputaților pentru proiectul de modificare a articolului 13 din Constituție, prin care se propune înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Până a-l supune votului, PLDM va trimite proiectul spre avizare Curții Constituționale. Președintele Republicii Moldova Igor Dodon a declarat pentru presa rusă că va bloca inițiativa. „Socialiștii și președintele nu o vor susține categoric. Voi bloca inițiativa de modificare a denumirii limbii de stat”, a spus Igor Dodon.
Vineri, 13 octombrie, deputații și miniștrii s-au întrunit într-o ședință comună a Parlamentului și Guvernului, unde s-a discutat despre faptul că din cele peste o sută de acțiuni incluse în Foia de parcurs numărul doi, care cuprinde obiective din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE și condiționalitățile prevăzute pentru primirea asistenței europene macro-financiare, până în prezent au fost realizate 56 de acțiuni. 11 proiecte sunt restante, iar realizarea celor care mai rămân este prevăzută pentru perioada octombrie-decembrie. Printre restanțe se numără asigurarea funcționalității Autorității Naționale de Integritate, care deocamdată nu este posibilă întrucât nu a fost selectată conducerea instituției. De asemenea, au fost discutați pașii care trebuie făcuți pentru obținerea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.
Patru cetățeni moldoveni au murit în urma unui accident aviatic produs în dimineața zilei de sâmbătă, 14 octombrie, pe Coasta de Fildeș (Republica Côte d'Ivoire). Accidentul aviatic a survenit după o tentativă eșuată de aterizare a aeronavei pe aeroportul de la Abidjan, cauzată de condițiile meteo nefavorabile. Din informațiile oficiale rezultă că aeronava efectua zboruri pentru armata franceză și avea la bordul său zece persoane, dintre care şase cetățeni ai Republicii Moldova și patru cetățeni ai Republicii Franceze. La momentul producerii accidentului, pe aeroportul din Abidjan erau condiții meteo complicate, cauzate de o furtună puternică. Nava s-a prăbușit neajungând la pista de aterizare, aflată la o distanță de 500 de metri. În legătură cu accidentul aviatic produs în Coasta de Fildeş, prim-ministrul Pavel Filip a dispus crearea unei celule de criză, din care să facă parte reprezentanţi ai MAEIE şi ai Autorităţii Aeronautice Civile, pentru verificarea informaţiilor privind identitatea cetăţenilor Republicii Moldova implicaţi în accident, precum şi pentru menţinerea comunicării directe cu autorităţile de resort ale ţărilor vizate pentru acordarea asistenţei necesare cetăţenilor răniți ai Republicii Moldova.
Selecție realizată de Alina Marin, IPN