Președintele Igor Dodon a efectuat, în perioada 16-18 ianuarie, prima sa vizită oficială în străinătate – în Federația Rusă. La întrevederea cu omologul său rus, Vladimir Putin, șeful statului a făcut mai multe declarații apreciate de analiștii de la Chișinău ca fiind periculoase. Printre acestea e și faptul că Igor Dodon nu exclude că, după alegerile din 2018, poziția majorității parlamentare, adică a Partidului Socialiștilor, spune el, va fi de denunțare a Acordului de Asociere cu UE, iar șeful statului o va susține. Igor Dodon a mai declarat că reglementarea conflictului transnistrean este posibilă în trei ani și a transmis părții ruse o foaie de parcurs în acest sens. La rândul său, Vladimir Putin a declarat că cooperarea economică dintre Federaţia Rusă și Moldova va depinde de deciziile luate de Chișinău în procesul de asociere cu Uniunea Europeană. Președintele rus a mai spus că în problema migranţilor, Moldova este „ostateca” relațiilor Federației Ruse cu alte state, pentru că o decizie privind anularea interdicțiilor de intrare pe teritoriul rus nu poate fi luată doar în raport cu cetățenii moldoveni.
Analiștii de la Chișinău sunt de părere că Igor Dodon a revenit la retorica dură care pe care a utilizat-o în campania electorală și că la Moscova Dodon s-a realizat pe post de agent al intereselor Rusiei. Comentatorii au mai spus că retorica lui se înscrie deja în faza de pregătire pentru alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în 2018. Totodată, premierul Pavel Filip a declarat că declarațiile privind anularea sau renegocierea Acordului de Asociere semnat cu UE nu vor avea niciun impact, pentru că opțiunea Republicii Moldova rămâne integrarea europeană. Și șeful statului român, Klaus Iohannis, a avut și el o reacție, declarând că România va continua să sprijine drumul european al Republicii Moldova, indiferent de recentele declarații ale președintelui Igor Dodon. O reacție a avut și Uniunea Europeană, subliniind că „contactele UE cu autoritățile moldovene sunt dedicate continuării implementării cu succes a Acordului de Asociere, spre binele cetățenilor moldoveni”.
Membrii fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal au anunțat, pe 16 ianuarie, despre inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintelui Igor Dodon. Potrivit lui liberalului Mihai Ghimpu, există mai multe motive de declanșare a procedurii de suspendare din funcție, însă unul dintre ele, și cel mai grav în opinia liberalului, a avut loc la Tighina, când Igor Dodon l-a felicitat pe așa-zisul „președinte al Transnistriei”. Drept reacție, administrația prezidențială, prin vocea purtătorului de cuvânt al președintelui, Ion Ceban, a menționat în calitate de răspuns liberalului Ghimpu, „dar și tuturor din actuala guvernare”, că „președintele Igor Dodon este oricând gata să se prezinte pentru judecată politică în fața cetățenilor”. Potrivit lui, declarațiile liberalului pot calificate drept declarații cu iz, mai curând, electoral decât politic.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a solicitat pe 16 ianuarie Guvernului să inițieze procedura de rechemare a ambasadorului Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, pe motiv că diplomatul ar fi făcut comentarii impertinente și incompatibile cu statutul său de ambasador. Șeful statului a făcut trimitere la un material de presă în care ambasadorul moldovean ar fi declarat că decretul lui Igor Dodon privind retragerea cetăţeniei lui Traian Băsescu ar putea fi declarat neconstituţional. Guvernul a anunțat ulterior că premierul Pavel Filip nu dă curs demersului prezidențial privind revocarea ambasadorului Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea.
Pedagogii au ieşit pe 17 ianuarie în stradă pentru a cere majorarea salariilor cu cel puțin 50%. Dascălii au acuzat că nu există echitate socială, din moment ce procurorii, judecătorii şi alte categorii de salariați bugetari au retribuții mult mai mari decât cei din sistemul de educație. În a doua jumătate a zilei, profesorii au anunțat că îşi sistează acțiunea pe perioada negocierilor cu Guvernul.
Noul reprezentant special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Austriei pentru procesul de reglementare transnistreană, Wolf Dietrich Heim, a efectuat, în perioada 17-20 ianuarie, o vizită în Republica Moldova. În cadrul întrevederii cu vicepremierul Gheorghe Balan s-a punctat că printre prioritățile de pe agenda reglementării transnistrene pentru anul 2017 se numără asigurarea liberei circulații pe ambele maluri ale Nistrului, activitatea școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, dar și posibilitatea redeschiderii podului de la Gura Bâcului. La fel, urmează să fie pregătit terenul pentru întrevederea în formatul 5+2 care se va desfășura anul curent. Oficialul străin a reiterat poziția expusă anterior, și anume soluția cuprinzătoare a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special acordat regiunii transnistrene. În cadrul vizitei ambasadorului Wolf Dietrich Heim în regiunea transnistreană, liderul așa-zisului organ legislativ transnistrean, Alexandru Șerba, și-a exprimat speranța că implicarea OSCE în calitate de mediator în procesul de reglementare transnistreană în formatul 5+2 va fi de succes. Potrivit lui, acest format trebuie să rămână o platformă pentru soluționarea problemelor existente, în primul rând, este vorba despre necesitatea de a crea condiții pentru libera circulație a cetățenilor și a mărfurilor și pentru dezvoltarea activității antreprenoriale.
Guvernul a decis pe 18 ianuarie că bursele vor fi indexate cu 5%. Astfel, mărimea bursei de categoria întâi pentru studenții ciclul I în învățământul superior va constitui 800 de lei. 680 de lei va fi bursa de categoria a doua și 630 de lei – bursa de categoria a treia. Este stabilită și bursa socială, mărimea acesteia va fi de 420 de lei. În învățământul profesional tehnic secundar post-secundar și post-secundar terțiar mărimea burselor va fi de 630 de lei, 528 de lei și, respectiv, 480 de lei, în funcție de categorie. Mărimea bursei sociale este de 365 lei. Bursele pentru doctoranzi și pentru post-doctoranzi, pentru medicii rezidenți și medici secundari clinici vor oscila între 1050 și 1205 lei. În învățământul superior, Bursa Republicii va constitui 1385 de lei, Bursa Președintelui – 1260 de lei, iar Bursa Guvernului – 1112 lei. În învățământul profesional tehnic se acordă două burse nominale: Bursa Președintelui, în mărime de 975 lei, și Bursa Gaudeamus, de 840 de lei. Totodată, executivul a decis că tinerii specialiști în educație vor beneficia, în primii trei ani de activitate în instituțiile de învățământ, de reducerea la 75% a normei didactice pentru un salariu de funcție. Executivul a mai aprobat creșterea indemnizației unice pentru tinerii specialiști în educație. Pentru cei cu studii pedagogice superioare indemnizația va constitui 45 de mii de lei, față de 30 de mii de lei în prezent. Iar tinerii specialiști care au absolvit instituții de învățământ secundar vor ridica o indemnizație unică de 36 de mii de lei, față de 24 de mii lei în prezent.
Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat pe 20 ianuarie un raport cu prilejul împlinirii unui an de la învestirea Guvernului. Potrivit lui, în 2016 au fost lucruri care au mers mai bine și lucruri care scârțâie în continuare și trebuie reparate. Premierul a subliniat că Guvernul a început reforme profunde în anul 2016, a majorat salariile și a indexat pensiile. Pavel Filip a amintit despre reducerea cu 40% a prețurilor la circa 160 de medicamente, majorarea cu 50% a alocărilor pentru medicamente compensate și extinderea listei acestora cu 67 de denumiri. Potrivit lui Pavel Filip, în 2016 au fost obținuți aproximativ 500 de milioane de euro deblocați pentru Moldova, peste 350 de milioane de euro au fost deblocați pentru următorii ani. De asemenea, premierul a menționat creștere economică prognozată de specialiști de aproximativ 3,5 la sută din PIB și rata inflației de 2,4%, a doua cea mai mică rată a inflației din cei 25 de ani de independență.
Selecție de Elena Nistor, IPN