Președintele PDM Vlad Plahotniuc a anunțat pe 12 septembrie că Eugen Sturza, vicepreședintele Partidului Popular European, este candidatul la funcția de ministru al apărării, desemnat de către coaliția de guvernare. A doua zi, președintele Republicii Moldova Igor Dodon a respins oficial candidatura lui Sturza, pe care mai devreme l-a numit „băiat de granturi”, „reformator de birou” și nu un militar cum a cerut. Șeful statului a recomandat Guvernului să examineze la această funcție candidatura generalului Victor Gaiciuc, argumentând că acesta este un profesionist, a absolvit o școală militară de aviație, a studiat la o academie militară din Moscova și a făcut cursuri la Colegiul NATO din Roma. În aceeași zi, prim-ministrul Pavel Filip a anunțat în ședința Guvernului că a recepționat refuzul în scris din partea președintelui țării privind candidatura lui Eugen Sturza la funcția de ministru al apărării, subliniind că va înainta repetat aceeași candidatură. Cât privește candidatura lui Victor Gaiciuc, înaintată de președinte, Pavel Filip a spus că șeful statului nu are aceste competențe. Premierul a remarcat că, în cazul în care președintele ţării va refuza din nou acceptarea candidaturii propuse de Guvern, va încălca Constituția.
Pe 12 septembrie, Vlad Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova a comunicat că formațiunea va iniția procedura de modificare a Constituției Republicii Moldova prin introducerea unei referințe care să indice clar că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană. Inițiativa pornește de la o hotărâre a Curții Constituționale din 9 septembrie 2014, prin care se constată că orientarea spre spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor a venit cu o reacție. PSRM consideră inadecvată „orice intervenție în textul legii fundamentale, care nu a fost dezbătută public, nu are sprijin din partea poporului și a majorității absolute a Parlamentului”. Potrivit unei declarații de presă a formațiunii, vectorul strategic de dezvoltare al țării poate și trebuie determinat de poporul moldovenesc printr-un referendum național.
Pe 12 septembrie, Consiliul municipal Chișinău a stabilit data referendumului local de revocare din funcție a primarului general Dorin Chirtoacă. Locuitorii capitalei și cei din suburbii vor fi așteptați la urne în data de 19 noiembrie. Decizia s-a luat cu 26 de voturi. Ion Ceban, președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor din cadrul CMC, a declarat că materialele prezentate de grupul de inițiativă instanței de judecată conțin peste cinci mii de pagini de subiecte ce se referă la traficul de influență, acte de corupție comise de conducerea capitalei pe parcursul celor zece ani de mandat al edilului la cârma orașului. Ceban a anunțat că locuitorii capitalei vor trebui să răspundă la o singură întrebare la referendum, și anume: „Susțineți revocarea din funcție a primarului general, domnul Dorin Chirtoacă?”.
Pe 13 septembrie deputații PLDM au anunțat despre elaborarea unui proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție. Liberal-democrații propun înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să semneze documentul pentru a fi remis Curții Constituționale spre avizare. În nota informativă a proiectului se precizează că temei pentru elaborarea documentului a servit Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2013, care a statuat că „în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independentă și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independentă prevalează”.
Tot pe 13 septembrie, președintele Igor Dodon a prezentat o serie de inițiative legislative pe care intenționează să le înregistreze pentru a fi examinate în noua sesiune parlamentară. Una din acestea se referă la familiile persoanelor decedate cu un an sau doi până la vârsta de pensionare. Acestea vor putea ridica pensia persoanei decedate timp de cinci ani. O altă inițiativă prevede introducerea în politica bugetar-fiscală pentru 2018 a cotei zero pentru venitul reinvestit de către persoanele juridice. La fel, este promovată impozitarea cu 36% a veniturilor obținute de către băncile comerciale din diferența de curs valutar. Un program pentru familiile tinere, promovat de Președinție, prevede oferirea creditelor ipotecare, sub garanția statului, pentru o perioadă de 20 de ani, cu o dobândă anuală de până la 5%.
Noul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a prezentat pe 13 septembrie scrisorile de acreditare președintelui Republicii Moldova Igor Dodon. Șefului statului și Peter Michalko au convenit să se întâlnească peste o săptămână pentru a discuta detaliat despre politica internă și externă a Moldovei, cooperarea bilaterală și multilaterală, situația din regiune și alte subiecte de importanță majoră pentru Republica Moldova.
Avocații fostului premier au anunțat pe 14 septembrie că au depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de recurs în anulare în dosarul lui Vlad Filat. Avocatul Igor Popa a solicitat CSJ casarea hotărârilor instanțelor naționale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vlad Filat să fie achitat și eliberat din detenție. Într-un comunicat de presă al apărării se menționează că recursul în anulare (o cale extraordinară de atac) a fost depus, deoarece dreptul intern oferă posibilitatea instanței supreme de a remedia abuzurile și încălcările admise la judecarea lui Vlad Filat. În luna august, Vlad Filat a depus o cerere la CEDO. Fostul prim-ministru a invocat că, pe parcursul procesului de judecată, i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de detenție pentru abuz în serviciu și corupere pasivă, pornind de la un autodenunț al lui Ilan Șor în care acesta spunea că i-a oferit, pe timpul când Vlad Filat era premier, bani și cadouri în sumă de circa 250 de milioane de dolari în schimbul unor servicii guvernamentale. Vlad Filat pledează nevinovat.
Duminică, 17 septembrie, participanții la acțiunea de protest organizată de către Consiliul Marii Adunări Naționale au votat o rezoluție prin care au cerut guvernării abrogarea legii privind schimbarea sistemului electoral și revenirea la sistemul electoral proporțional; demonopolizarea pieței mediatice; publicarea celui de-al doilea raport realizat de compania Kroll, cu tragerea la răspundere penală a responsabililor de furt și întoarcerea banilor; aplicarea sancțiunilor individuale de către partenerii externi împotriva lui Vlad Plahotniuc și Igor Dodon, ca fiind principalii responsabili de derapajele democrației din Moldova. Totodată, manifestanții, care au protestat și la sediul Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, au cerut conducerii televiziunii naționale să ofere o oră de emisie pe săptămână opoziției extraparlamentare. Dacă revendicarea nu va fi realizată, protestarii vor ieși din nou la protest.
Selecție realizată de Alina Marin, IPN
