Reticență pro-UE versus euroscepticism în retorica electorală din Moldova, OP-ED

Op-Ed
	Interesul scăzut față de accentuarea rolului agendei europene, atât din partea concurenților electorali, cât și a Bruxelles-ului, consolidează volens nolens mesajele parvenite de la adepții Uniunii Euroasiatice și, respectiv, a Rusiei...
Dionis Cenuşa

Principalii actori politici antrenați în alegerile parlamentare moldovenești din 24 februarie 2019 manifestă o abordare selectivă, vizibil timidă și/sau incoerentă, vizavi de dezbaterile electorale despre orientarea externă a țării. Dozarea reticenței față de discursul geopolitic este observată la formațiunile politice asociate în mod pozitiv sau negativ cu UE, chiar dacă sondajele recente arată o predispunere a populației pentru integrarea europeană. Angajarea redusă a tematicii europene în campania electorală diferă de comportamentul electoral al partidelor pro-europene în cadrul scrutinului legislativ din 2014. În contrast cu acestea, forțele pro-ruse utilizează mai intens geopolitica pentru a stimula votanții.

Partidele politice majore care invocă o anumită afiliere cu procesul integraționist european pot fi divizate în două categorii. Din primul grup face parte partidul de la guvernare (Partidul Democrat), care a hotărât să facă referință, dar într-un stil minimalist, la parteneriatul cu UE care este puternic umbrit de subiectele de ordin social-economic. De fapt, prin accentuarea importanței infrastructurii sau a salariilor angajaților publici, Democrații au încercat să se apropie de votanți într-o măsură mai palpabilă decât permite operarea cu conținutul oarecum mai abstract al integrării europene. Al doilea grup este reprezentat de către Blocul electoral „ACUM”, care la fel a prioritizat agenda internă, a cărei epicentru constituie lupta împotriva corupției. Cu toate acestea, absența unui discurs pro-UE exclusivist sau monopolizat din partea Democraților a lăsat spațiu pentru ca opoziția extra-parlamentară să includă promisiuni ambițioase în oferta sa electorală, precum atingerea criteriilor de eligibilitate pentru statutul de membru al UE până în 2023. Pe de altă parte, revendicările Socialiștilor au balansat între absolutizarea responsabilității UE pentru riscurile și regresele actuale din Moldova și beneficiile imaginare ale integrării în Uniunea Euroasiatică.

În medie, circa 10% din votanții cu viziuni pro-UE (circa 47%) nu se regăsesc în partidele ce înclină spre UE, care pot acumula împreună circa 36% - PDM și, respectiv, Blocul electoral ACUM. Totodată, potrivit celor mai recente sondaje, ponderea susținătorilor Socialiștilor (PSRM) coincide cu susținătorii ideii de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (Vezi Tabelul de mai jos).

Tabel. Opțiunile geopolitice și electorale în Moldova, %

Sursa: Cele mai recent sondaje - IRI, IMAS

Totodată, ezitările de a implica vectorul european în discursul electoral sunt determinate de precauția UE în raport cu politicul moldovenesc. Răcirea relațiilor bilaterale provocată de anularea alegerilor municipale (IPN, 25 Iunie 2018) și suspendarea asistenței financiare (IPN, 24 Septembrie 2018), ambele înregistrate în 2018, au descurajat tranzacțiile de imagine între instituțiile europene și autoritățile de la Chișinău.

Trei argumente care explică distanțarea PDM de integrarea europeană

Distanțarea deliberată a Democraților de tematica europeană este confirmată de programul lor electoral, care exclude mențiunea de integrare europeană și folosește formulări preponderent  generaliste, precum Europa. Mai mult decât atât, referința la UE se află pe ultimul loc în programului electoral (punctul 9 din totalul de 9), unde revendicările electorale vizează tangențial UE, interpretată prin calificativul de actor occidental. Pe de o parte, este specificată intenția de a “consolida relațiile” cu UE, în calitate de partener occidental. Iar, pe de altă parte, PDM promite menținerea “categorică a opțiunii pro-occidentale”, care este echivalată cu “implementarea accelerată a Acordului de Asociere” cu UE. Asemenea caracter rezervat vizavi de integrarea europeană poate avea cel puțin trei explicații.

În primul rând, din punctul de vedere al tacticii electorale, Democrații au fost nevoiți să diminueze la maxim retorica pro-europeană, pentru a ține la distanță acuzațiile despre contribuția lor la deteriorarea dialogului cu UE. Astfel, atât atenția votanților, cât și cea a concurenților electorali a fost transferată spre subiecte de ordin intern, unde Democrații domină formarea percepției publice datorită combinației dintre resurse administrative și politici populiste intense.

A doua explicație ține de prioritatea acumulării eficiente a voturilor. În mod practic, atât poziționarea “pro-Moldova” cât și cea “pro-UE” au o putere de atracție similară – de circa 33-34% (IMAS, Decembrie 2018). Pentru a minimiza asocierea cu UE, nefolositoare deoarece abundă în critică, PDM a interiorizat discursul politic și l-a deșertat de componenta geopolitică. Astfel, formațiunea dată s-a orientat pe un electorat mai larg și a intrat în competiție directă cu Socialiștii, care au mizat pe aceeași tactică, atunci când au preluat ideea unei politici externe multi-vectoriale, bazate pe interesul național moldovenesc (IPN, 23 April 2018).

În al treilea rând, migrarea spre un teren neutru din perspectivă geopolitică are o legătură cu calculele post-electorale ale Democraților. Menținerea la guvernare este probabilă doar dacă PDM renunță la orice poziționări categorice, pe subiecte sensibile, precum încă mai este aprofundarea relațiilor cu UE. Prin urmare, Democrații creează în mod artificial un mediu flexibil pentru forjarea unor coaliții post-electorale, inclusiv cu reprezentanții forțelor care împărtășesc viziuni pro-ruse. În niciunul din cazuri, PDM nu intenționează să abandoneze Acordul de Asociere cu UE, ci, din contra, insistă principial pe menținerea acestuia în fază activă, dar fără a promite vreo disciplină și calitate în implementare sa, ci doar viteză.

Opoziția extra-parlamentară – cea mai dedicată forță pro-UE

Platforma electorală comună a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platformei “Demnitate și Adevăr” (Platforma DA) – Blocul “ACUM”, a adoptat o viziune ambițioasă vizavi de integrarea europeană, mai ales în comparație cu reticența calculată a Democraților. Astfel, forțele din opoziție au promis pregătirea țării pentru calitatea de membru al UE până în 2023 (ACUM, 2019).

Beneficiul major al acestui dezirat este conturarea unui profil pro-european unic și ușor identificabil pentru alegător. Monopolizarea discursului pro-UE stimulează oportunități electorale în favoarea opoziției.

Retorica integrării europene, adoptată de către Blocul ACUM, conține însă un element de incoerență. Or, opoziția propune un termen limită (2023) pentru aducerea Moldovei la cerințele UE, dar fără să ajusteze programul electoral la acest obiectiv și să-l transforme într-un soi de „foaie de parcurs”, cât mai coerentă și, respectiv, convingătoare. Din contra, integrarea europeană este proiectată, mai degrabă ca o politică izolată, prin prisma politicii externe și parțial în conexiune cu relațiile moldo-române (Capitolul 14 din totalul de 21).

Socialiștii nu renunță la euroscepticism

Cea mai agresivă tonalitate geopolitică a fost preluată de către Socialiști (PSRM), care construiesc o serie de argumente false, de natură eurosceptică, în jurul Acordului de Asociere cu UE. Intenția clară a PSRM este de a face un transfer de imagine cât mai negativă către toate partidele care pledează pentru o relație apropiată cu UE – atât PDM, cât și Blocul ACUM.

În primul rând, Socialiștii compară implementarea Acordului de Asociere cu o formă ascunsă de realizare a proiectului „unionist” – reunificarea României cu Moldova. Contestarea legitimității acestui acord pentru faptul că negocierea sa a implicat un regim de confidențialitate constituie a două sursă de critică. În continuare, pe locul trei figurează tentativă de a altera semnificația acordului prin atribuirea unor trăsături non-ortodoxe, contradictorii valorilor tradiționale. Nu în ultimul rând, Socialiștii descalifică liberalizarea regimului fără vize cu UE pentru faptul că nu include o clauză permisivă pentru angajarea moldovenilor în câmpul muncii. Toate aceste aspecte negative adresate UE sunt contrapuse avantajelor, deduse artificial de către Socialiști, din integrarea cu Uniunea Euroasiatică, precum neutralitatea permanentă, accesul preferențial la piața rusă, garanțiile pentru migranți și protecția spațiului de valori creștin ortodoxe (Socialistii.md, 2019).

În loc de concluzii...

Retorica pro-europeană este prezentă în campania electorală din 2019, dar într-o proporție inferioară celei din alegerile parlamentare anterioare. Concurenții electorali manipulează gradul de geopolitizare a discursului electoral în funcție de calculele (post)electorale.

Astfel, deși Blocul ACUM își asumă cel mai robust mesaj pro-UE, acesta are oarecum un caracter fragmentar și restricționat la dimensiunea politicii externe. PDM manifestă interes în direcția UE dar numai cu privire la menținerea Acordului de Asociere cu UE. Iar Socialiștii au optat pentru un demers profund eurosceptic, dar mai degrabă pentru a construi o imagine mai favorabilă Uniunii Euroasiatice și dialogului cu Rusia.

Interesul scăzut față de accentuarea rolului agendei europene, atât din partea concurenților electorali, cât și a Bruxelles-ului, consolidează volens nolens mesajele parvenite de la adepții Uniunii Euroasiatice și respectiv a Rusiei. În consecință, superioritatea procentuală a simpatiilor pro-europene, fiind subutilizată, se devalorizează, iar viziunile eurosceptice capătă substanță, chiar dacă au mai puțini susținători. 

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.