Restaurarea faţadei Casei Herţa a stârnit păreri critice

Restaurarea faţadei Casei Herţa din bulevardul Ştefan cel Mare al capitalei, a stârnit controverse. Criticii spun că după ce efectuarea lucrărilor a fost tergiversată pe parcursul unui deceniu, reconstrucţia faţadei din 2007 s-a realizat fără respectarea cerinţelor de restaurare. [Restaurare: pro şi contra] [Criticul de artă, Vladimir Bulat], susţine că noua faţadă este o butaforie a celei originale, o mască nefericită, hâdă şi kitch-oasă. Criticul afirmă că o sumedenie de elemente arhitecturale au dispărut de pe faţada clădirii, iar ceea ce a rămas este „pură ficţiune, schimonosire, stridenţă ieftină, cârpăceală şi neputinţă”. (Colajul ataşat este realizat în baza fotografiilor prezentate de Vladimir Bulat şi au menirea să argumenteze concluzia de mai sus.) La polul opus, [şeful Direcţiei Patrimoniu, Arte Plastice şi Resurse turistice din cadrul Ministerului Culturii şi Turismului, Nicolae Răilean], recunoaşte că restaurarea faţadei nu a fost făcută ideal, dar susţine că s-a făcut o muncă colosală. Rezultatul obţinut este îmbucurător, mai ales având în vedere faptul că edificiul a stat în ruină şi paragină peste 20 de ani, subliniază Nicolae Răilean. Potrivit lui, culorile în care a fost vopsită faţada par a fi stridente doar pentru că sunt noi, iar oamenii sunt obişnuiţi cu aspectul vechi al clădirii. Nicolae Răilean remarcă lipsa specialiştilor în domeniu cu care se confruntă la moment R. Moldova. Majoritatea experţilor s-au recalificat sau au plecat peste hotare, iar Combinatul de stat Moldo-Restaurare a fost privatizat, spune şeful Direcţiei Patrimoniu. În acelaşi timp, Nicolae Răilean menţionează că arhitectul Vladimir Dubilari, care a realizat proiectul de restaurare pentru Casa Herţa, este actualmente cel mai bun specialist din Moldova, prin concursul căruia au fost restaurate zeci de obiecte. Restaurarea faţadei Muzeului Naţional de Artă a fost finisată la 27 august, iar în luna august 2008 clădirea urmează a fi dată în exploatare în ansamblu. Potrivit şefului Direcţiei Patrimoniu, Arte Plastice şi Resurse turistice, Nicolae Răilean, în viitorul apropiat vor fi schimbate uşile, ferestrele şi instalată reţeaua de termificare, iar ulterior se vor începe şi lucrările de restaurare din interiorul Muzeului. [Directorul executiv al Institutului pentru Rezolvarea Conflictelor, Veaceslav Guţuţui], membru al echipei de elaborare a Planului urbanistic general al capitalei, consideră că reconstrucţia Casei Herţa trebuie să suscite atenţia publică pentru abordarea neprofesionistă a problemei. Veaceslav Guţuţui remarcă în acest context tergiversarea efectuării lucrărilor de restabilire, realizarea reconstrucţiei faţadei fără respectarea cerinţelor de restaurare şi admiterea construcţiei unui hotel în preajma clădirii, care are un impact negativ asupra aspectului urbanistico-arhitectural din centrul capitalei. [Sarcini pentru viitor] În acelaşi timp, Veaceslav Guţuţui este de părere că, pentru a evita astfel de situaţii pe viitor, este necesară elaborarea în regim de urgenţă a unui plan istorico-cultural de nivel municipal, cu stabilirea listei de priorităţi pentru lucrările de restaurare a obiectelor de patrimoniu. Realizarea unor programe concrete de protecţie, regenerare şi de valorizare a patrimoniului istoric şi cultural din municipiul Chişinău va oferi o alternativă practicii contemporane de distrugere pe ascuns şi constatare post-factum a monumentelor de arhitectură, menţionează economistul Veaceslav Guţuţui. În opinia lui, autorităţile municipale trebuie să se includă mai activ în procesul de reconstrucţie a clădirilor şi monumentelor de valoare, prin organizarea concursurilor naţionale şi internaţionale de selectare a proiectelor urbanistice de anvergură (în special pentru proiectarea Oraşului Vechi şi a Zonei istorice a Chişinăului). Un alt instrument important în realizarea lucrărilor de reconstrucţie a clădirilor şi monumentelor de valoare, îl reprezintă parteneriatul public-privat, prin oferirea din partea autorităţilor publice a unor condiţii avantajoase pentru sectorul de afaceri în reabilitarea şi întreţinerea unor astfel de obiecte, susţine Veaceslav Guţuţui. [Tezaur de importanţă naţională şi locală] Edificiul din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost construit la începutul secolului XX. Actualmente una din clădirile Muzeului Naţional de Artă, casa i-a aparţinut lui Vladimir Herţa, primar de Chişinău în 1918-1919, şi reprezintă o mostră de barocco vienez cu numeroase ornamente modelate pe faţada principală. Printre autorii proiectului imobilului figurează arhitectul austriac Henrih Lonski, care a mai realizat la Chişinău şi clădirea Adunării Nobilimii. Reliefurile sculpturale de pe faţadă sunt contribuţia sculptorului Nichifor Colun. În interior, relieful ornamental a fost completat pe alocuri cu pictură murală şi sobe de teracotă vieneză. Municipiul Chişinău dispune de cea mai mare colecţie a obiectelor de arhitectură din R. Moldova. Astfel, în conformitate cu decizia nr.104/6366 din 18.08.1994 a Primăriei Chişinău, anexa nr.4, sunt ocrotite 977 monumente amplasate în intravilanul urban. Dintre acestea, 236 obiecte şi complexe sunt protejate ca monumente de importanţă naţională şi 741 ca obiecte de patrimoniu local. 857 edificii sunt amplasate în oraşul vechi şi în zona istorică şi constituie, în proporţie de 90%, case de locuit şi vile urbane. În perimetrul a 65 de străzi, cu circa 4 mii de case construite în diferite perioade, 24% sunt obiecte de patrimoniu de importanţă naţională sau locală, protejate de stat. Doar 6% din totalul clădirilor sunt obiecte de patrimoniu naţional ocrotite de stat, iar fiecare a zecea construcţie din lista de obiecte de patrimoniu naţional şi local din Chişinău a fost distrusă în ultimii 20 de ani.